52021AE3947

Kieli
- Oma EUR–Lex
- Kirjaudu sisään
- Rekisteröidy
- Omat äskettäiset haut (0)

Tämä asiakirja on ote EUR-Lex-verkkosivustolta

Hakuvinkkejä

Lisää hakuvaihtoehtoja: Tarkennettu haku

EUROPA
EUR-Lex etusivu
EUR-Lex - 52021AE3947 - FI

Asiakirja 52021AE3947

Ohje

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris [COM(2021) 555 final – 2021/0200 (COD)]

EESC 2021/03947

JO C 152, 6.4.2022, s. 189—191 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Virallinen lehti

6.4.2022

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 152/189

[COM(2021) 555 final – 2021/0200 (COD)]

(2022/C 152/31)

Raportor:	Veselin MITOV
Coraportor:	Udo HEMMERLING

Sesizare	Parlamentul European, 13.9.2021 Consiliul, 17.9.2021
Temeiul juridic	Articolele 304 și 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea responsabilă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	25.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	220/4/8

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului privind partajarea eforturilor („ESR”) – Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (1) privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre – în vederea alinierii contribuției ESR la atingerea obiectivului mai ambițios pentru 2030 în ceea ce privește Pactul verde european, transpus în acțiuni concrete prin restul pachetului „Pregătiți pentru 55”.

1.2.

Deși ambițiile sporite ale obiectivelor UE de reducere a emisiilor sunt respectabile în comparație cu situația internațională, chiar și aceste eforturi mai mari ar putea să nu fie suficiente pentru o contribuție semnificativă din partea unei economii bogate și a unui important emitent de-a lungul timpului la un scenariu care să limiteze încălzirea la cel mult 1,5 oC până la finalul secolului, ținând cont și de previziunile dramatice din cel de-al 6-lea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), publicat recent (2021) (2). Din acest motiv, este foarte important să fie pus în aplicare obiectivul de reducere a emisiilor cu 55 % la nivelul UE până în 2030 și, astfel, eforturile statelor membre sunt esențiale în acest sens. Așadar, CESE recunoaște că este fundamental să se stabilească obiective ambițioase și obligatorii pentru statele membre în ceea ce privește ESR.

1.3.

Astfel, nivelul ridicat al ambițiilor climatice pentru întregul pachet „Pregătiți pentru 55”este indiscutabil. În același timp, efectele distributive ale acestor măsuri climatice necesare pot fi semnificative (atât între statele membre, cât și în interiorul acestora) și, în consecință, trebuie abordate în mod corespunzător.

1.4.

Prin urmare, CESE este pe deplin de acord cu opinia potrivit căreia trebuie luate în considerare diferențele dintre statele membre în vederea asigurării unui nivel maxim de echitate și de eficacitate din punctul de vedere al costurilor. Pentru a se ajunge în mod echitabil la o eficacitate reală din punctul de vedere al costurilor, calculele de partajare a eforturilor ar trebui, în mod ideal, să abordeze ambele aspecte în același timp și să stabilească obiectivele în așa fel încât costurile relative asociate reducerii emisiilor, raportate la PIB, să fie aceleași pentru fiecare țară. Pentru a compensa lacunele în ceea ce privește partajarea eforturilor, CESE consideră că mecanismele de flexibilitate joacă un rol fundamental și necesită o atenție deosebită.

1.5.

Integrarea ar trebui să aibă loc într-o manieră care să îmbunătățească progresele pe calea neutralității climatice pe termen lung și, așadar, trebuie să fie luate în considerare atât reducerea emisiilor, cât și sechestrarea carbonului, precum și provocările în materie de adaptare și de securitate alimentară.

1.6.

În vederea instituirii unui nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri, CESE sprijină propunerea actuală a Comisiei de a menține aceste sectoare în domeniul de aplicare al ESR chiar și după instituirea unui astfel de nou sistem. Ia notă de faptul că reducerile de emisii care rezultă din comercializarea certificatelor de emisii în aceste sectoare vor fi luate în considerare ca parte a eforturilor statelor membre de a îndeplini obligațiile ce decurg din ESR. CESE subliniază necesitatea ca statele membre și Comisia să se ocupe de interfața dintre cele două sisteme într-un mod fluent și transparent.

2. Observații generale

2.1.

Ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55” lansat de Comisia Europeană la 14 iulie 2021, prezenta propunere vizează modificarea Regulamentului privind partajarea eforturilor („ESR”) în vederea alinierii contribuției sale la realizarea obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor pentru 2030, în conformitate cu Legea europeană a climei. Reducerile generale ar trebui să crească cu aproximativ 11 puncte procentuale față de obiectivul prevăzut în ESR, de reducere cu 29 % până în 2030, care a fost stabilit în 2018. În prezentul aviz, CESE își exprimă opiniile în ceea ce privește propunerea de regulament privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030.

2.2.

Propunerea ESR face parte din punerea în aplicare a angajamentului UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră din UE cu minimum 55 % până în 2030, în comparație cu nivelul din 1990. Astfel cum a propus Comisia, obiectivul pentru 2030 impune o reducere a emisiilor cu 61 % în sectoarele vizate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), cu 43 % în schema separată propusă pentru sectorul transporturilor și al clădirilor și cu 40 % în alte sectoare (non-ETS), ambele în comparație cu nivelurile din 2005.

2.3.

Reglementarea propusă se aplică în cazul transporturilor rutiere și al clădirilor, care ar intra în sfera de aplicare a unei scheme separate de comercializare a certificatelor de emisii, după cum se arată în pachetul „Pregătiți pentru 55”, precum și al navigației interne în UE, dar și în cazul sectoarelor și activităților non-ETS, cum ar fi agricultura și deșeurile. CESE sprijină propunerea Comisiei de a menține ESR pentru sectoarele menționate mai sus. Conform evaluării impactului efectuate de Comisie, valoarea adăugată preconizată a acesteia constă în faptul că aceste sectoare vor realiza reducerile de emisii necesare și că sistemul (extins) de comercializare a certificatelor de emisii trebuie privit ca un sprijin suplimentar pentru atingerea obiectivului ambițios până în 2030. Evaluarea impactului subliniază, de asemenea, că creșterea obiectivelor naționale în cadrul ESR va necesita revizuirea principiilor echității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, pot fi necesare instrumente complementare (piață și reglementare) pentru sectoarele cu rigidități ale pieței (lipsa accesului la soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon la prețuri accesibile) în care populația (în special grupurile cu venituri mici) este afectată în mod direct. Menținerea acestor sectoare în cadrul posibilităților de reglementare ale statelor membre care acționează în temeiul ESR garantează obținerea rezultatelor dorite și poate oferi un nivel mai mare de protecție și echitate. Din acest motiv, CESE susține actuala propunere a Comisiei de a păstra aceste sectoare în domeniul de aplicare al ESR chiar și după instituirea unei noi scheme de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri. CESE subliniază necesitatea ca statele membre și Comisia să se ocupe de interfața dintre cele două sisteme într-un mod fluent și transparent.

2.4.

Comisia propune menținerea obiectivelor de reducere a emisiilor diferențiate la nivel național, cu scopul de a respecta principiile echității și eficacității din punct de vedere al costurilor, așa cum a solicitat Consiliul European. Obiectivele revizuite de reducere a GES stabilite de fiecare stat membru în sectoarele ESR pentru 2030 variază între 10 % și 50 %, comparativ cu nivelurile din 2005. CESE sprijină cu convingere ideea că statele membre care sunt cele mai în măsură, din punct de vedere economic, să reducă emisiile de GES ar trebui să ia mai multe măsuri decât alte state, trebuind luat în considerare și potențialul de reducere a emisiilor în condiții de rentabilitate și, în acest sens, mecanismele de flexibilitate ar trebui să aibă o contribuție semnificativă.

2.5.

În ceea ce privește mecanismele de flexibilitate, ar trebui aplicate și flexibilitatea între statele membre și flexibilitățile în timp, atât prin constituirea de rezerve, cât și prin împrumuturi, ținând cont de diferitele posibilități și capacități ale statelor membre, de soluțiile eficace din punctul de vedere al costurilor și de efectul ciclurilor economice.

2.6.

Comisia propune, de asemenea, să se continue aplicarea unui sistem de flexibilitate care să permită transferul de cote de emisii între statele membre, precum și de-a lungul timpului. De asemenea, Comisia propune noi mecanisme de flexibilitate care să permită sectorului implicat în partajarea eforturilor să realizeze anumite tranzacții cu sectoarele ETS și LULUCF.

2.7.

Pachetul „Pregătiți pentru 55” propus abordează, de asemenea, monitorizarea și raportarea gazelor cu efect de seră, inclusiv regulile de contabilizare pentru utilizarea terenurilor și silvicultură.

3. Observații specifice

3.1.

Comisia ține seama, pe bună dreptate, de principiile echității și eficacității din punctul de vedere al costurilor în propunerea sa. CESE este de acord că trebuie luate în considerare diferențele dintre statele membre în vederea asigurării echității și a eficacității din punctul de vedere al costurilor. Acest aspect reflectă diferențele legate de caracteristicile specifice și de punctele de pornire ale statelor membre, precum și de potențialul economic al acestora în ceea ce privește reducerea emisiilor.

3.2.

CESE subliniază că, atunci când se iau în considerare obiectivele naționale de reducere a emisiilor și modalitatea de realizare a acestora într-o manieră echitabilă și eficace din punctul de vedere al costurilor, ar trebui realizată, într-un mod chibzuit, eliminarea actualelor subvenții de stat pentru generarea și consumul de energie din combustibili fosili.

3.3.

Totuși, CESE avertizează că abordarea propusă ia în considerare echitatea și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor în mod separat una de cealaltă. Pentru a obține rezultatul cel mai eficace la nivelul UE, în condiții de rentabilitate autentică și într-o manieră echitabilă, calculele ar trebui, în mod ideal, să acopere ambele aspecte într-o manieră cuprinzătoare, la nivelul tuturor statelor membre.

3.4.

În ceea ce privește exploatarea terenurilor și silvicultura – care fac obiectul unei propuneri separate, dar care are o anumită relevanță și pentru alte sectoare – Comisia propune ca emisiile și absorbțiile, calculate conform regulilor de contabilizare, să trebuiască să fie în echilibru în fiecare stat membru. Prin includerea absorbanților de dioxid de carbon în obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, absorbțiile nete de gaze cu efect de seră din sectorul LULUCF s-ar mări la 310 milioane de tone. Deși consideră că această creștere a ambițiilor este necesară, CESE subliniază că absorbțiile de dioxid de carbon nu ar trebui să constituie un mecanism de compensare a reducerii emisiilor din alte sectoare.

3.5.

CESE consideră că trebuie să existe un sistem eficient și transparent de monitorizare a rezultatului aplicării flexibilității. Prin urmare, actualul cadru de monitorizare care funcționează prin intermediul registrului instituit prin Regulamentul delegat (UE) 2019/1124 al Comisiei (3) ar trebui consolidat pentru a se asigura că datele privind tranzacțiile, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate, sunt puse integral la dispoziția publicului (4).

3.6.

În ceea ce privește obiectivele naționale în materie de reducere a emisiilor, CESE încurajează Comisia să analizeze ce caracteristici ale statelor membre, în afara PIB-ului pe cap de locuitor, ar trebui luate în considerare atunci când se stabilesc obiective naționale (de exemplu, intensitatea carbonului, regiunile vulnerabile), în vederea, totodată, a sprijinului furnizat prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență.

Bruxelles, 8 decembrie 2021.

Președinta Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(2) IPCC (2021): „Summary for Policymakers” („Rezumat pentru responsabilii de elaborarea politicilor”). În: Climate Change 2021: The Physical Science Basis (Schimbările climatice 2021: elementele științifice). Contribuția Grupului de lucru I la cel de-al șaselea raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice [MassonDelmotte, V., P. Zhai, A. Pirani, S.L. Connors, C. Péan, S. Berger, N. Caud, Y. Chen, L. Goldfarb, M.I. Gomis, M. Huang, K. Leitzell, E. Lonnoy, J.B.R. Matthews, T.K. Maycock, T. Waterfield, O. Yelekçi, R. Yu, and B. Zhou (eds.)]. Cambridge University Press.

(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/1124 al Comisiei din 13 martie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2019/1122 în ceea ce privește funcționarea registrului Uniunii având în vedere Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 177, 2.7.2019, p. 66).

(4) În prezent, datele privind tranzacțiile, inclusiv utilizarea mecanismelor de flexibilitate, sunt puse la dispoziția publicului (Registrul de tranzacții al Uniunii Europene). În plus, Comisia raportează anual cu privire la respectarea întregii legislații a UE în domeniul climei, prin intermediul Raportului intermediar privind acțiunile UE în domeniul climei.

Alkuun