—

anularea deciziei din 22 mai 2019 a Curții de Conturi Europene prin care s-a respins cererea de sesizare a comisiei de invaliditate pentru constatarea evoluției stării sale de sănătate și pentru stabilirea modalităților controalelor medicale după invaliditate;

—

obligarea Curții de Conturi la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 15 din anexa VIII la Statutul funcționarilor Uniunii Europene, pentru motivul că acest articol prevede doar posibilitatea, iar nu obligația instituției de examinare periodică a funcționarului care beneficiază de o alocație de invaliditate în vederea asigurării faptului că îndeplinește încă condițiile impuse pentru a beneficia de această alocație.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe încălcarea hotărârii nr. 273/15 din 25 februarie 2016 a colegiului șefilor de servicii administrative referitoare la controlul medical după stabilirea invalidității, în măsura în care aceasta prevede că medicul instituției poate, cu titlu excepțional, să accepte un raport efectuat de medicul curant sau să suspende controlul dacă natura condiției care a determinat invaliditatea nu justifică un control care să vizeze evaluarea posibilității unei reluări a muncii.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea obligației de solicitudine. Reclamanta susține în această privință că instituția era ținută să ia în considerare avizele medicului curant și ale medicului consultant din 23 și 24 august 2017, al psihologului din 26 septembrie 2019 și al medicului curant din 11 octombrie 2019.