2.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 81/102

Raportor:

domnul Antonio LONGO

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină propunerea de revizuire a Strategiei privind piața unică digitală (SPUD), recunoscând în același timp eforturile Comisiei în ceea ce privește inițiativa legislativă, în vederea atingerii obiectivelor UE în domeniul creșterii tehnologice, economice și sociale.

1.2.

Cu toate acestea, CESE își exprimă preocuparea cu privire la întârzierile înregistrate în adoptarea și punerea în aplicare a celor 35 de acțiuni și inițiative legislative prezentate, existând riscul agravării decalajului tehnologic și de competitivitate a UE în raport cu concurenții mondiali.

1.3.

CESE sprijină propunerea Comisiei de integrare a Strategiei privind piața unică digitală cu cele trei noi inițiative legislative privind platformele online, economia europeană a datelor și securitatea cibernetică. În acest sens, Comitetul recomandă o abordare globală, care să țină seama de nevoile privind consolidarea competitivității și protecția drepturilor digitale, atât pe piața internă, cât și în raport cu țările terțe.

1.4.

Comitetul reafirmă necesitatea consolidării dimensiunii sociale  (1) a Strategiei privind piața unică digitală. Numai printr-o guvernanță la nivel european, la care să participe guvernele naționale, partenerii sociali și societatea civilă în ansamblu, se vor putea aborda provocările și riscurile legate de revoluția digitală, asigurându-se protejarea persoanelor vulnerabile și oferindu-se mai multe oportunități cetățenilor și întreprinderilor.

1.5.

CESE se așteaptă ca, respectând competențele naționale, UE să promoveze introducerea unui plan de anvergură pentru educația și formarea digitală, astfel încât să le ofere tuturor cetățenilor instrumentele cognitive necesare pentru a face față tranziției. Planul ar trebui să acopere toate tipurile și nivelurile de educație, începând cu formarea personalului didactic și revizuirea programelor de învățământ, și ar trebui să fie strâns legat de un sistem de formare continuă, pentru actualizarea competențelor sau reconversia profesională a lucrătorilor. Va trebui acordată o atenție deosebită administratorilor, prin cursuri de nivel superior, în colaborare cu universitățile.

1.6.

Revoluția digitală va transforma munca în toate aspectele sale: organizare, loc de desfășurare, sarcini, timp de lucru, condiții și contracte. CESE consideră că dialogul social poate juca un rol-cheie în acest context și solicită Comisiei să lanseze, împreună cu partenerii sociali, un proces care să permită analizarea perspectivelor pe termen mediu și lung și definirea de acțiuni durabile pentru a garanta salarii decente, locuri de muncă de calitate, un echilibru între viața profesională și cea de familie și generalizarea accesului la securitatea socială.

1.7.

CESE salută succesul înregistrat recent în sectorul digital, însă invită instituțiile europene și pe cele naționale să monitorizeze punerea în aplicare corectă și completă a legislației (de exemplu: eliminarea tarifelor de roaming cu amănuntul) și să continue să acționeze în vederea reducerii fragmentării și denaturării. În acest sens, CESE recomandă Comisiei să publice, cât mai curând posibil, un regulament care să permită portabilitatea conținuturilor online.

1.8.

Comitetul subliniază importanța eliminării cât mai rapide – atât la nivel de infrastructură, cât și sub aspect teritorial și cultural –, a decalajului digital, care încă reprezintă un obstacol în calea dezvoltării economice și sociale a UE, precum și o sursă de inegalitate din perspectiva condițiilor de viață și a oportunităților pentru cetățeni și întreprinderi. Finanțările acordate până în prezent sunt semnificative, dar nu sunt suficiente pentru a acoperi toate nevoile de dezvoltare ale UE.

1.9.

CESE reiterează faptul că accesul la internet reprezintă atât un drept fundamental al fiecărui cetățean, cât și un instrument fundamental de incluziune socială și creștere economică, și că, prin urmare, includerea acestuia între serviciile universale este mai importantă decât oricând.

1.10.

CESE solicită Comisiei să accelereze punerea în aplicare a strategiilor de e-guvernare și e-sănătate, atât datorită faptului că acestea constituie o condiție esențială pentru dezvoltarea digitală europeană, cât și datorită impactului pozitiv pe care acestea l-ar putea avea asupra calității serviciilor și a vieții cetățenilor.

1.11.

Comitetul consideră că IMM-urile trebuie să beneficieze de mai mult sprijin, întrucât utilizarea tehnologiei digitale este deja o condiție prealabilă indispensabilă pentru a rămâne pe piață. În plus, sprijinirea întreprinderilor nu se poate face fără o strategie ad-hoc pentru întreprinderile nou-înființate, bazată pe trei obiective principale: simplificarea normativă, construirea de rețele și facilitarea accesului la finanțare.

1.12.

Comitetul invită Comisia să consolideze protecția drepturilor consumatorilor digitali în întreaga Uniune, evitând ca armonizarea diferitelor legislații să ducă la o reducere a protecției în statele în care este deja consolidată și satisfăcătoare.

1.13.

CESE consideră securitatea cibernetică drept o prioritate pentru suveranitatea și competitivitatea europeană, deoarece este o problemă transversală relevantă în toate domeniile de aplicare ale tehnologiei digitale. Comitetul recomandă ca propunerea Comisiei să prevadă o îmbunătățire semnificativă a standardelor în materie de prevenire, descurajare, reacție, gestionare a crizelor și reziliență, respectând drepturile fundamentale ale UE și punând bazele unei cooperări consolidate între statele membre și cu țările terțe.

2.1.

Începând cu luna mai 2015, Comisia Europeană a formulat 35 de propuneri legislative, stabilite în Strategia privind piața unică digitală (2), dintre care multe nu au fost încă puse în aplicare întrucât fac obiectul negocierilor dintre Comisie, Parlament și Consiliu sau așteaptă aplicarea efectivă în fiecare stat membru. Comunicarea privind evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală urmărește realizarea unui prim bilanț al inițiativelor întreprinse și al rezultatelor obținute.

2.2.

Printre cele mai sensibile inițiative puse în aplicare sau care urmează să fie puse în aplicare se numără următoarele:

2.3.

Comisia consideră că este esențial să se pună în aplicare pachetul „Conectivitate”  (6), care va promova crearea unor infrastructuri digitale de înaltă calitate în întreaga UE, astfel încât toate întreprinderile și toți cetățenii să beneficieze de avantajele revoluției digitale.

2.4.

În vederea încurajării comerțului electronic transfrontalier, va fi importantă să se adopte propunerile Comisiei pentru armonizarea normelor privind contractele digitale  (7), să se consolideze cooperarea între autoritățile naționale pentru protecția consumatorilor (8), să se asigure costuri accesibile pentru serviciile de livrare transfrontalieră (9), să se simplifice procedurilor de declarare a TVA-ului (10), să se combată practicile comerciale neloiale și să fie protejate drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv drepturile de autor (11).

2.5.

Pentru a atinge standarde mai înalte privind protecția datelor  (12) și confidențialitatea conversațiilor electronice  (13), Comisia a adoptat două regulamente ad-hoc, care urmează să fie puse în aplicare în 2018.

2.6.

Cadrul juridic al sectorului audiovizual (14) va fi adaptat la cerințele erei digitale, printr-o revizuire a normelor privind drepturile de autor  (15), pentru a facilita accesul transfrontalier al conținuturilor și pentru a spori posibilitățile de utilizare a materialelor protejate prin drept de autor în domeniul educației, al cercetării și al culturii.

3.1.

În fața unei evoluții naturale a lumii digitale, care va implica ajustări constante în materie de reglementare și de infrastructură, este esențial să se asigure tuturor utilizatorilor un mediu digital sigur, deschis și echitabil. Aceste condiții sunt indispensabile pentru a consolida încrederea care încă limitează extinderea pieței unice digitale (PUD) (16).

3.2.

Comisia a identificat trei domenii în care UE trebuie să se depună mai multe eforturi și pentru care se așteaptă în viitorul apropiat prezentarea unor inițiative legislative: 1. platformele online; 2. economia europeană a datelor; 3. securitatea informatică.

3.3.

Platformele online  (17) redefinesc piața unică digitală, dobândind rolul de „gardieni ai internetului”, deoarece controlează accesul la informații, la conținut și la tranzacții. Din acest motiv, în 2017, Comisia va elabora o inițiativă pentru implicarea acestora în gestionarea rețelei și pentru responsabilizarea lor. În special, se va aborda problema clauzelor contractuale abuzive și a practicilor comerciale incorecte în relațiile dintre platforme și întreprinderi. În plus, eliminarea conținutului ilegal se va face mai rapid și mai eficient prin introducerea unui sistem formal de notificare și retragere.

3.4.

Economia datelor va avea un rol tot mai important pentru întreprinderi, cetățeni și serviciile publice. Comisia va publica în 2017 două inițiative legislative privind fluxul transfrontalier liber al datelor fără caracter personal și accesibilitatea, precum și reutilizarea datelor publice și a datelor colectate cu ajutorul fondurilor publice. În cele din urmă, pentru a pregăti piața digitală pentru dezvoltarea internetului obiectelor, vor fi definite unele principii care să stabilească cine este responsabil în cazul prejudiciilor cauzate de produsele care utilizează date în mod intensiv.

3.5.

În 2017, Comisia va revizui atât strategia de securitate cibernetică a UE  (18), cât și mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), pentru a le adapta la noile provocări și riscuri. De asemenea, vor fi propuse măsuri suplimentare referitoare la standarde, certificări și etichetări în domeniul securității informatice, pentru a proteja mai bine obiectele conectate împotriva atacurilor informatice. Acest proces va implica consolidarea parteneriatului public-privat.

3.6.

Pentru a îmbunătăți competențele digitale și capacitatea de inserție profesională, Comisia solicită punerea în aplicare rapidă a Agendei pentru competențe în Europa  (19) și a Coaliției pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital  (20). În plus, în 2018, Comisia va lansa proiectul Digital Opportunity [Oportunități în sectorul digital], pentru a acorda absolvenților posibilitatea de a efectua stagii transfrontaliere în sectorul digital.

3.7.

Strategia privind digitalizarea industriei europene  (21) va încuraja cooperarea și schimbul de bune practici. Această inițiativă se alătură fondurilor alocate în cadrul programului Orizont 2020 (5,5 miliarde de euro) și investițiilor naționale și private, bazându-se pe parteneriatul public-privat. Unele sectoare-cheie, cum ar fi sectoarele energiei, transporturilor și finanțelor, vor fi transformate în mod semnificativ, pe baza unor criterii de durabilitate și eficiență.

3.8.

Planul privind guvernarea electronică 2016-2020  (22) va facilita tranziția digitală a serviciilor publice la nivel național și european. Comisia se așteaptă ca sectorul sănătății să sufere modificări majore, ca urmare a dreptului de a solicita tratament în orice țară din UE (dosare medicale și prescripții digitale) și a utilizării tot mai mari a tehnologiei în sprijinul medicilor (pentru analize, operații, tratamente etc.).

3.9.

Pentru a-și consolida poziția la nivel mondial, UE a mărit fondurile pentru cercetare și inovare și a lansat două inițiative tehnologice majore: tehnologia de tip cloud computing, pentru a împărtăși și a reutiliza cunoștințele dobândite, și informatica cuantică, pentru a rezolva probleme de calcul mai complexe decât cele soluționate în prezent cu ajutorul supercomputerelor.

3.10.

Comisia consideră că Strategia privind piața unică digitală va avea o importanță din ce în ce mai mare în relațiile dintre UE și țările terțe. Acest lucru va presupune apărarea noilor drepturi digitale, combaterea protecționismului digital și promovarea de inițiative pentru combaterea decalajului digital la nivel mondial.

4.1.

CESE recunoaște eforturile Comisiei în ceea ce privește inițiativa legislativă în vederea realizării obiectivelor de creștere tehnologică, economică și socială stabilite de Strategia privind piața unică digitală. În special, Comitetul consideră că această evaluare la jumătatea perioadei este esențială pentru a facilita punerea în aplicare a strategiei menționate, reducând fragmentarea și denaturările.

4.2.

CESE salută realizările recente, cum ar fi eliminarea tarifelor de roaming cu amănuntul (23), portabilitatea transfrontalieră a produselor online (24) și eliminarea geoblocării nejustificate (25). Astfel de inițiative vor contribui la crearea unei imagini mai pozitive a UE, deși există încă multe probleme care trebuie soluționate pentru a asigura drepturile consumatorilor și concurența loială între întreprinderi.

4.2.1.

Cu toate acestea, Comitetul atrage atenția asupra faptului că, în multe state membre, eliminarea tarifelor de roaming este realizată în mod fragmentar și inegal, generând un prejudiciu evident pentru consumatori și pentru imaginea UE. În diferite țări, asociațiile de consumatori denunță încercările de evitare a eliminării tarifelor de roaming, în principal prin limitarea numărului de GB disponibili pentru navigarea online. Prin urmare, CESE solicită Comisiei să monitorizeze cu strictețe acest proces, consolidând și accelerând termenele și modalitățile de punere în aplicare a acestuia.

4.2.2.

În ceea ce privește portabilitatea transfrontalieră a conținuturilor online, CESE speră că, în curând, va fi pus în practică acordul provizoriu dintre Consiliu și Comisie, adoptat de Parlamentul European la 18 mai. Acordul prevede un regulament pentru a introduce în Uniune o abordare comună privind portabilitatea conținuturilor online, pentru a li se permite abonaților să aibă acces la servicii și să le utilizeze atunci când se află temporar într-un alt stat membru decât cel de reședință.

4.3.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că doar câteva propuneri legislative prezentate de Comisie în cadrul Strategiei privind piața unică digitală au fost efectiv puse în aplicare. Aceasta reprezintă o limitare serioasă, atât pentru evaluarea strategiei în ansamblu, cât și pentru perspectivele realiste de creștere și competitivitate ale UE. Comitetul face apel la toate instituțiile implicate în procesul de codecizie pentru scurtarea timpului de negociere și speră ca statele membre să aplice legislația în timp util și în mod coerent.

4.4.

CESE consideră că revoluția digitală va schimba radical atât viața cetățenilor, cât și modul de a face afaceri, de producție și de comercializare, cu efecte pe termen lung, greu de anticipat până în prezent, mai ales pe piața muncii și în domeniul ocupării forței de muncă. Tehnologia digitală va transforma organizarea, sarcinile, locurile de desfășurare a activității, timpul de lucru, condițiile și contractele de muncă. Prin urmare, Comitetul reafirmă necesitatea consolidării dimensiunii sociale  (26) a Strategiei privind piața unică digitală. Aceasta este singura modalitate de a acoperi toate provocările și riscurile inerente revoluției digitale, în scopul de a oferi tuturor posibilitatea de a profita de beneficiile și de oportunitățile care o însoțesc.

4.5.

CESE consideră că este de o importanță crucială să se lanseze cât mai curând posibil un program european cuprinzător, dedicat educației și formării profesionale digitale, pentru a se garanta că toți cetățenii dispun de instrumentele necesare ca să facă față cât mai bine tranziției. În special, fără a aduce prejudicii competențelor specifice ale statelor membre în acest domeniu, CESE speră ca acest program să se desfășoare de la nivelul școlii, consolidând cunoștințele cadrelor didactice, adaptând programele de învățământ și de predare la tehnologiile digitale (inclusiv e-learning), și asigurându-le tuturor elevilor un nivel de formare de înaltă calitate. Acest program va fi în mod natural extins la învățarea pe tot parcursul vieții, cu scopul de a modifica sau de a îmbunătăți competențele tuturor lucrătorilor (27).

4.6.

Comitetul consideră că întreprinderile trebuie să își adapteze rapid competențele digitale, acordând o importanță specială aspectelor legate de securitatea cibernetică. El consideră că UE ar trebui să sprijine întreprinderile pentru a asigura acțiuni de formare la înalt nivel a cadrelor, cu sprijin din mediul universitar, astfel încât să se îmbunătățească cunoștințele și gradul de sensibilizare cu privire la riscurile pe care le implică furtul de date și criminalitatea informatică. De asemenea, CESE consideră că este important să sprijine formarea profesională a tehnicienilor IT însărcinați cu securitatea, prin instrumente care să simuleze atacuri cibernetice și să testeze capacitatea lor de a reacționa.

4.7.

CESE observă, în pofida recomandărilor din 2015 (28), că unele provocări esențiale pentru punerea în aplicare a pieței unice digitale nu au fost încă abordate suficient. Răspândirea competențelor digitale, alfabetizarea digitală, digitalizarea întreprinderilor și guvernarea electronică continuă să reprezinte condiții prealabile fundamentale pentru o dezvoltare amplă, comună și echilibrată.

4.8.

UE a investit și continuă să investească multe miliarde atât în cercetare și inovare, cât și în sectorul digital. Cu toate acestea, în comparație cu nevoile estimate de Comisie (aproximativ 155 de miliarde de euro), suntem departe de nivelurile de investiții necesare pentru a garanta o dezvoltare puternică și echilibrată în sectorul digital, în raport cu principalii concurenți mondiali. Prin urmare, de multe ori Comisia a declarat că dorește să se bazeze pe parteneriate public-privat (PPP) pentru a reduce deficitul de investiții.

4.8.1.

CESE consideră că PPP-urile reprezintă, cu siguranță, o pârghie importantă pentru dezvoltare și inovare, dar nu pot fi considerate un panaceu. Prin urmare, Comitetul solicită instituțiilor europene să se implice mai mult în ceea ce privește acțiunile și finanțarea din zonele care prezintă un interes de piață redus, precum și în ceea ce privește toate acele inițiative care pot crea o infrastructură cu valoare adăugată ridicată, dar ale căror rezultate pot fi fructificate numai pe termen lung (programul MIE).

4.9.

Impozitarea întreprinderilor multinaționale din domeniul tehnologiei digitale constituie de mult timp subiectul unei dezbateri aprinse, precum și a unor inițiative instituționale puternice. În special, sistemele fiscale naționale nu par să impună întotdeauna o impozitare corectă asupra profiturilor generate de aceste întreprinderi în cadrul UE. Comitetul invită Comisia să identifice soluții care să poată asigura, în limitele principiului subsidiarității, un echilibru între nevoia de impozitare echitabilă a profitului și nevoia de a evita blocarea inovării și dezvoltării.

4.10.

CESE reiterează importanța reducerii decalajului digital, care amenință să devină unul dintre principalii factori de excludere economică, profesională și socială. În acest context, este necesar să se pună în aplicare cât mai curând posibil strategiile prevăzute de UE în ceea ce privește educația și formarea în domeniul digital (Agenda pentru competențe în Europa și Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital). Din acest motiv, CESE recomandă Comisiei să asigure implementarea rapidă și corectă a acestui proces de către statele membre.

4.11.

Comitetul reafirmă principiul conform căruia accesul la internet reprezintă un drept fundamental al fiecărui cetățean și, totodată, un instrument inconturnabil de incluziune socială și creștere economică. Din acest motiv, includerea accesului la internet de mare viteză printre serviciile universale este mai importantă decât oricând (29). De asemenea, Comitetul consideră că fenomenul revoluției digitale va putea fi guvernat numai dacă va exista o implicare activă a cetățenilor, care trebuie să fie conștienți de oportunitățile și de pericolele internetului.

4.12.

Prin urmare, este important ca UE să sprijine și să participe în mod activ la Forumul anual pentru guvernanța internetului, în cadrul căruia, la următoare întâlnire de la Geneva, din decembrie 2017, intitulată Shape Your Digital Future!, se va discuta despre modul în care pot fi maximizate oportunitățile oferite de internet, abordând riscurile și provocările emergente.

4.13.

CESE susține pachetul „Conectivitate”  (30) și salută, în special, inițiativele destinate să reducă decalajul digital la nivel teritorial (Wifi4EU) și să asigure calitatea comunicațiilor digitale (5G). În special, Comitetul consideră că Wifi4EU este esențial pentru ca piața unică digitală să devină într-adevăr conectată pentru toată lumea. Din acest motiv, speră că proiectul-pilot menționat anterior, care până în prezent prevede alocarea sumei de 125 de milioane EUR, va deveni structural în politicile UE prin ajustarea bugetului, pentru a le asigura tuturor cetățenilor, inclusiv celor din zonele care prezintă un interes de piață redus (insule, zone montane și ultraperiferice etc.), o conexiune de calitate la internet.

4.14.

CESE împărtășește propunerea de implicare a platformelor online într-un proiect amplu, pentru ca acestea să devină actori responsabili ai unui ecosistem de internet echitabil și transparent. Acest proces nu poate totuși ignora necesitatea de a reduce fragmentarea legislativă, luând în considerare impactul asupra întreprinderilor (concurența neloială), a lucrătorilor (contractele) și a consumatorilor (31) (litigiile transfrontaliere), cu garantarea menținerii standardelor existente.

4.15.

CESE consideră că economia europeană a datelor este unul dintre domeniile în care este mai evidentă diferența dintre UE și liderii în inovarea digitală, la nivel global. Comitetul este de acord cu propunerea de a crea un cadru de reglementare, atâta timp cât acesta își găsește aplicarea corespunzătoare, inclusiv în contextul tehnologiei de tip cloud computing  (32), al inteligenței artificiale și al internetului obiectelor, ia în considerare libertatea contractuală prin eliminarea obstacolelor din calea inovării și se reflectă în mod adecvat în fondurile alocate de către UE.

4.16.

CESE consideră securitatea cibernetică drept o prioritate, în măsura în care este o miză transversală în toate domeniile de aplicare a tehnologiei digitale, esențială pentru a garanta suveranitatea, care nu poate fi disociată de autonomia digitală, atât în ce privește colectarea și gestionarea datelor, cât și echipamentele utilizate pentru controlul și monitorizarea acestui proces. Având în vedere amploarea domeniilor vizate, CESE consideră că ar trebui majorate substanțial fondurile alocate pentru securitatea cibernetică, depășind cadrul cercetării, implicând sectoarele sensibile ale industriei (transporturi, producția industrială cu înaltă valoare adăugată etc.) și sprijinind statele membre în ce privește consolidarea mijloacelor de apărare digitale.

4.17.

Terorismul cibernetic și criminalitatea cibernetică reprezintă deja amenințări actuale pentru toate economiile și guvernele. Comitetul recomandă ca propunerea de revizuire a strategiei de securitate cibernetică să prevadă o îmbunătățire semnificativă a standardelor în materie de prevenire, descurajare, reacție, gestionare a crizelor și reziliență, respectând drepturile fundamentale ale UE și punând bazele consolidării cooperării între statele membre și cu țările terțe.

4.17.1.

CESE este de acord cu orientarea Comisiei, considerând că toate produsele digitale și serviciile conexe trebuie să fie sigure încă de la introducerea lor pe piață și își exprimă speranța că măsurile anunțate vor fi rapid adoptate.

4.17.2.

Comitetul sprijină propunerea Comisiei de extindere a mandatului ENISA (33), adaptându-l la noile amenințări globale. În special, CESE consideră că revizuirea strategiilor europene în materie de securitate cibernetică trebuie să prevadă, de asemenea, o mai mare deschidere a ENISA, un dialog și o transparență a acesteia față de cetățeni și de societatea civilă organizată, astfel încât inițiativele și activitățile sale să poată fi îmbunătățite.

5.1.

Deși 90 % dintre întreprinderile europene solicită competențe digitale, în 2016, doar 44 % dintre cetățenii europeni și 37 % dintre lucrători dețineau astfel de competențe la un nivel cel puțin suficient. În plus, aproape jumătate dintre întreprinderile europene nu recalifică angajații, ceea ce este în detrimentul atât al lucrătorului, cât și al competitivității întreprinderii (34). Prin urmare, CESE reiterează nevoia urgentă de a finanța din resurse ad-hoc o strategie majoră în domeniul educației și formării digitale (35), acordând o atenție deosebită decalajului dintre „nativii erei digitale” și persoanele în vârstă (36) și, în general, susținând și însoțind persoanele de toate vârstele și condițiile care nu sunt familiarizate cu tehnologia digitală.

5.2.

În ceea ce privește impactul negativ asupra nivelului de ocupare a forței de muncă, există și posibilitatea reală ca robotizarea să conducă la o reducere globală a locurilor de muncă, absorbind treptat toate activitățile repetitive și „mai puțin” creative (37). Din acest motiv, CESE invită Comisia să stabilească, prin intermediul instrumentului dialogului social european, un parcurs pentru a garanta salarii decente, un raport echilibrat între viața de familie și viața profesională, locuri de muncă de calitate, precum și accesul general la securitatea socială (38).

5.2.1.

Pentru a face față provocării digitalizării, va fi esențial să se intervină în domeniile educației și formării, prin conceperea unor căi ad-hoc la nivel european pentru redistribuirea lucrătorilor ale căror sarcini vor fi încredințate mașinilor sau vor deveni depășite ca urmare a robotizării, alocând măsuri de protecție socială adecvate pentru a le asigura o viață demnă în etapele de reconversie profesională. De asemenea, va fi esențială includerea unor astfel de măsuri în cadrul unei strategii cuprinzătoare, flexibile și reziliente, capabile să răspundă rapid și eficient la schimbările aduse de revoluția digitală, astfel încât să o poată guverna și să nu fie afectată de aceasta.

5.3.

CESE își reafirmă sprijinul acordat planului de acțiune privind guvernarea electronică pentru a oferi servicii digitale ușor de utilizat, personalizate și transfrontaliere. Cu toate acestea, Comitetul consideră că, în prezent, având în vedere întârzierile înregistrate în punerea în aplicare a strategiei la nivel național și lipsa unei infrastructuri digitale omniprezente la nivel european și interconectate, aceste obiective nu vor putea fi atinse. Comitetul constată persistența problemelor legate de principiul „doar o singură dată” și întârzierile în crearea unui portal digital unic. Comitetul reiterează, de asemenea, necesitatea de a se asigura actualizarea cu cele mai noi tehnologii și necesitatea unei mai mari deschideri față de utilizatori în ce privește posibilitatea de a modifica sau de a șterge propriile date (dreptul de a fi uitat) (39).

5.4.

Comitetul constată că, în sectorul e-sănătății, există probleme similare celor din sectorul guvernării electronice. Prin urmare, CESE propune stimularea creării unor infrastructuri digitale avansate, consolidarea colaborării cu sectoarele de cercetare și inovare și implicarea mai activă a utilizatorilor și a profesioniștilor din domeniul sănătății (40).

5.5.

CESE sprijină Comunicarea privind digitalizarea industriei europene, reamintind că niciun stat membru nu este capabil să valorifice pe cont propriu toate oportunitățile aduse de era digitală. UE, dimpotrivă, se poate confrunta cu principalii concurenți mondiali, atâta timp cât se dezvoltă o strategie comună menită să consolideze baza industrială europeană (industria 4.0), ca factor autonom de competitivitate, capabilă să atragă investiții, să creeze noi locuri de muncă și să rămână fidelă obiectivului unei producții industriale de 20 % din PIB-ul european până în 2020 (41).

5.6.

Comitetul invită Comisia să sprijine inovarea digitală în toate întreprinderile, acordând o atenție specială IMM-urilor, cărora digitalizarea le-ar putea aduce avantaje enorme (simplificarea și reducerea birocrației), dar care, fără un sprijin adecvat, riscă să fie excluse de pe piață. De fapt, digitalizarea fiecărei întreprinderi este deja o condiție necesară, dar nu suficientă pentru a rămâne pe piață, iar IMM-urile, având mai puține instrumente și resurse, ar putea întâmpina mai multe dificultăți de adaptare la schimbare.

5.7.

CESE consideră că este necesar să se sprijine întreprinderile nou-înființate, deoarece acestea sunt privilegiate în ceea ce privește inovarea digitală, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, favorizându-se dezvoltarea și consolidarea acestora (extindere). În special, se recomandă o abordare transversală a diverselor tipuri de întreprindere, bazată pe trei obiective principale: simplificarea normativă, construirea de rețele și facilitarea accesului la finanțare (42).

5.8.

CESE consideră că comerțul electronic transfrontalier este unul dintre domeniile-cheie pentru dezvoltarea pieței unice digitale. Comitetul își reiterează apelul de a se acționa mai hotărât, astfel încât costurile aferente serviciilor de livrare a coletelor să devină accesibile tuturor (43). Se recomandă, de asemenea, o mai bună armonizare a normelor privind contractele digitale, având în vedere instrumentul legislativ ales (două directive), care este de natură să creeze confuzie, fără a simplifica cadrul de reglementare (44).

5.9.

CESE salută informațiile oferite de Comisie cu privire la rezultatele obținute în domeniul protecției consumatorilor prin platforma pentru soluționarea online a litigiilor  (45), dar consideră că mai sunt încă multe de făcut pentru ca platforma să fie cunoscută pe scară mai largă și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în comerțul online. În special, Comitetul solicită consolidarea instrumentelor de soluționare extrajudiciară, mai ales la nivel transfrontalier. Se solicită, în plus, măsuri cu privire la protecția datelor (46), la serviciile mass-media audiovizuale (47), la combaterea fraudei și protecția drepturilor de autor (48), acordând o atenție deosebită protecției utilizatorilor, în special a celor mai vulnerabili, față de hărțuirea pe internet, fake-news și față de toate formele de incitare la violență.

5.10.

CESE salută, de asemenea, procesul inițiat de Comisie în vederea armonizării protecției consumatorilor la nivel european, cu condiția ca acesta să permită menținerea neschimbată a standardelor de protecție a consumatorilor în cazul în care acestea sunt mai ridicate, axându-se pe o îmbunătățire globală a protecției consumatorilor digitali în UE.

5.11.

CESE invită Comisia să ia măsuri pentru ca Strategia privind piața unică digitală să devină din ce în ce mai transversală, prin integrarea acesteia în alte sectoare/strategii cruciale pentru dezvoltarea Europei, cum ar fi energia, economia circulară (49) și transporturile (50), în cadrul mai larg al obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite. Aceasta ar putea contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor de sustenabilitate, simplificare și eficiență.

5.12.

CESE consideră că UE ar trebui să majoreze investițiile în cercetare și inovare pentru a putea concura cu liderii în materie de inovare digitală. Inițiativele pentru consolidarea infrastructurii sunt importante, dar nu decisive. În special, Europa va trebui să realizeze cât mai curând posibil tehnologia de tip cloud computing  (51), în conformitate cu strategia Inovare deschisă, știință deschisă, deschidere către lume. Comitetul consideră, de asemenea, că este oportun ca acțiunile în domeniul informaticii cuantice și în cel al inteligenței artificiale să continue (52).

5.13.

CESE este de acord cu abordarea Comisiei privind consolidarea proiecției externe a Strategiei privind piața unică digitală, însă consideră, de asemenea, că, până în prezent, foarte puține acțiuni au fost întreprinse în acest sector. În special, Comitetul recomandă două niveluri de intervenție: