2.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 81/37

Raportor:

Helena DE FELIPE LEHTONEN

1.1.

Importanța organizațiilor economice și sociale și ale societății civile în general a fost evidențiată deja în Declarația de la Barcelona din 1995 (1), ca factor necesar pentru promovarea edificării progresive în regiunea mediteraneană a unui spațiu de pace și stabilitate, de prosperitate comună și de dialog între culturi și civilizații, între diversele țări, societăți și culturi mediteraneene. În prezent, organizațiile societății civile din regiunea Mediteranei sunt spații de incluziune, de participare și dialog cu autoritățile publice, inclusiv cu cele locale, cu obiectivul de a promova drepturile economice, sociale și culturale în regiunea mediteraneeană. CESE consideră că este necesar să se consolideze rolul consiliilor economice și sociale (CES) acolo unde acestea există, și să se promoveze crearea lor în țările în care au dispărut sau nu s-au dezvoltat, prin intensificarea sinergiilor între diferiții actori implicați. Pentru promovarea drepturilor menționate, consiliile economice și sociale și organizațiile economice și sociale trebuie să creeze parteneriate prin care respectivele drepturi să devină mai concrete și mai benefice.

1.2.

Femeile sunt victime ale stereotipurilor de gen care multiplică obstacolele politice, economice și educaționale, cu consecințe grave asupra dezvoltării societății. CESE solicită reducerea decalajelor enorme care există între dispozițiile legislative și realitate. Pentru aceasta, consideră că este urgent să se pună la dispoziție mijloace de formare și sensibilizare a grupurilor responsabile cu asigurarea punerii în aplicare efective a legislației în domeniu. În vederea consolidării drepturilor, CESE recomandă asocierea administrațiilor locale cu organizațiile, cu actorii economici și sociali, cu societatea civilă și cu rețelele ei în materie de egalitate de gen care își desfășoară activitatea în diverse sectoare ale societăților respective. De asemenea, acest lucru ar trebui susținut prin contribuții din partea universităților și a instituțiilor de învățământ de specialitate.

1.3.

Amenințarea extremismului violent ar trebui combătută abordând cauzele multiple ale acestuia, nu doar prin asigurarea securității. În această activitate, organizațiile economice și sociale trebuie să joace un rol de lider, în colaborare cu instituțiile și rețelele dedicate dialogului intercultural și interreligios, pentru a obține un impact mai mare și pentru a include în activitățile lor patrimoniul cultural, manifestările artistice și industriile creative. CESE îndeamnă Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii pentru Mediterana să promoveze aceste activități de dialog intercultural și în rândul actorilor sociali, prin sprijinirea organismelor specializate care își desfășoară activitatea în zona Mediteranei de mulți ani, precum Fundația Anna Lindh (2). În ceea ce privește patrimoniul, CESE încurajează o colaborare mai strânsă în materie de protejare a patrimoniului cultural, amenințat în prezent de conflicte armate și de organizații violente.

1.4.

Drepturile economice, profesionale și sociale sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și a unei societăți democratice. Printre acestea, libertatea antreprenorială, libertatea de asociere și a activității sindicale, negocierea colectivă și protecția socială în domenii precum sănătatea, educația sau persoanele în vârstă sunt elemente centrale. În acest sens, s-a semnalat deja la momentul creării OIM și în Declarația de la Philadelphia că organizarea economică trebuie să se bazeze pe justiția socială, aceasta din urmă trebuind să reprezinte obiectivul central al tuturor politicilor naționale și internaționale. În Declarația de la Philadelphia s-a subliniat faptul că „economia și finanțele sunt instrumente în slujba oamenilor”.

1.5.

Mijloacele de comunicare joacă un rol esențial în modelarea viziunilor și a percepțiilor reciproce și reprezintă un vector esențial pentru îmbunătățirea dialogului intercultural și pentru promovarea respectului, a toleranței și a cunoașterii reciproce. Prin urmare, CESE salută punerea în aplicare a unor proiecte care asigură respectarea diversității și promovează o informare imparțială, fără stereotipuri și percepții distorsionate. De asemenea, încurajează intensificarea activității unor astfel de instrumente de observare, formare și sensibilizare împotriva rasismului și a islamofobiei în mijloacele de comunicare și îndeamnă la promovarea unor mecanisme de cooperare și a unor platforme comune de dezvoltare profesională, atât deontologice, cât și de apărare a libertății de exprimare.

1.6.

Educația este principalul mijloc de mobilitate socioeconomică și, prin urmare, de posibilă îmbunătățire a calității vieții. În schimb, inegalitatea de șanse în educație pune în pericol stabilitatea și securitatea în regiune. Prin urmare, CESE încurajează depunerea de eforturi comune în vederea îmbunătățirii calității învățământului primar și secundar, a învățământului superior și a formării profesionale prin intermediul schimbului de experiență în domeniul elaborării programelor școlare și al inovației metodologice. Pe de altă parte, CESE consideră că este esențial să se elimine decalajul de cunoștințe între cele două țărmuri ale Mediteranei și, în acest scop, propune promovarea unor rețele comune de cunoștințe și de cercetare care să favorizeze transmiterea și circulația cunoștințelor, încurajarea mobilității profesorilor, a studenților, a cadrelor universitare, a cercetătorilor, precum și sprijinirea traducerii lucrărilor lor, în special din și în limba arabă.

1.7.

Educația nonformală aduce o completare necesară, prin valoarea sa de formator al unor societăți mai favorabile incluziunii și mai pluraliste. CESE consideră că ar trebui să se consolideze sinergiile dintre educația formală și educația nonformală și să se încurajeze acest tip de educație ca instrument de promovare a unei culturi a păcii și a învățării pe tot parcursul vieții. Prin urmare, CESE solicită alocarea unui buget mai substanțial pentru educația nonformală și promovarea transferului de experiențe și de cunoștințe între Europa și sudul Mediteranei.

1.8.

În vederea consolidării unei economii competitive și favorabile incluziunii, este necesară sprijinirea integrării digitale și tehnologice a persoanelor. În acest sens, CESE subliniază necesitatea de a promova proiecte la nivel regional și local care să îi ajute pe cetățeni să se familiarizeze cu domenii precum utilizarea noilor tehnologii, antreprenoriatul și digitizarea, precum și de a încuraja inițiativele de participare cetățenească, de promovare a formării în domeniul digital și de creare de locuri de muncă decente, cum ar fi inițiativele urbane de inovare socială și digitală (Labs).

2.1.

În 2011, speranța în schimbare manifestată de tinerii arabi a zguduit sisteme politice care, în mod neașteptat, erau radical contestate. Tunisia, Egiptul, Libia și Yemenul au răsturnat lideri politici, dar condițiile politice concrete le-au condus în cele din urmă în direcții foarte diferite: de la tranziția care continuă în Tunisia, facilitată de societatea civilă dinamică de aici, până la schimbarea regimului în Egipt, trecând prin conflictele deschise din Libia și Yemen. Siria a fost sfâșiată de un război sângeros, care în prezent s-a regionalizat și internaționalizat. Prin urmare, au avut loc strămutări dramatice de persoane și mișcări migratorii fără precedent, care au destabilizat întregul spațiu euromediteraneean.

2.2.

Dincolo de schimbarea regimului, se intenționa să se instituie un sistem mai echitabil și mai favorabil incluziunii, libertăți politice, justiție socială, oportunități, demnitate. Așteptările nu au fost îndeplinite, întrucât nu s-au obținut rezultate în domeniul social. Circumstanțe politice concrete, din interiorul și din afara acestor țări, au contribuit la zădărnicirea lor. Șase ani mai târziu, cerințele legitime privind drepturile economice, sociale și culturale rămân valabile, nesoluționate și continuă să reprezinte o potențială sursă de instabilitate pentru regiune.

2.3.

Prin urmare, CESE consideră că instaurarea păcii și a democrației în întreaga regiune, precum și asigurarea respectării drepturilor omului și a drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor de aici reprezintă priorități absolute.

2.4.

Drepturile fundamentale: indispensabile și inalienabile

2.4.1.

CESE încurajează toate țările din sudul și estul Mediteranei să adere la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (3) și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (4). În același timp, subliniază importanța principiilor și valorilor secularismului, precum și apărarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (5).

2.4.2.

CESE subliniază rolul central al menținerii unor niveluri de calitate a vieții decente pentru toți. Comitetul subliniază necesitatea garantării accesului la apă potabilă și la alimente în cantități suficiente și la prețuri abordabile, a accesului suficient la energie pentru a preveni excluziunea energetică, atât a individului, cât și a comunității, precum și a dezvoltării sistemului sanitar, dar și a promovării unui mediu înconjurător decent.

2.4.3.

În egală măsură și având în vedere circumstanțele speciale pe care le traversează regiunea, trebuie să poată fi asigurat, atât la nivel național, cât și internațional, dreptul la o locuință decentă sau, dacă acest lucru nu este posibil, la un adăpost decent pentru individ și familie. De asemenea, CESE consideră că este oportun să se asigure dreptul la reconstrucția favorabilă incluziunii și decentă a zonelor devastate, indiferent dacă aceasta se datorează unor dezastre naturale sau unor conflicte armate.

2.5.

Dreptul la muncă decentă: factor de stabilitate socială și de progres

2.5.1.

CESE consideră că societățile din țările vecine necesită un efort comun pentru o mai mare incluziune și coeziune. În egală măsură, economiile lor trebuie să facă obiectul unor reforme și inovări pentru a genera locuri de muncă decente, ca element esențial pentru dezvoltarea durabilă.

2.5.2.

De asemenea, CESE subliniază necesitatea de a garanta drepturile pe care trebuie să se bazeze principiile descrise. În acest sens, ar trebui să se garanteze dreptul la muncă decentă în aceste țări, indiferent de statut, religie sau naționalitate.

2.5.3.

CESE consideră că este esențial să se ia măsuri pentru promovarea locurilor de muncă decente, ca factor de stabilitate socială și punct de pornire pentru eliminarea sărăciei, în conformitate cu cele afirmate în Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă (6) și în Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (7) și, prin urmare, încurajează asumarea acestora. Așadar, este esențial să se mențină drepturile fundamentale la locul de muncă, cum ar fi dreptul de asociere, de a înființa un sindicat sau de a adera la un sindicat la alegere, dreptul la grevă, recunoașterea efectivă a dreptului la negociere colectivă, precum și dreptul la condiții de securitate și de igienă în exercitarea activității profesionale și dreptul la un salariu.

2.5.4.

Este necesar să se consolideze, astfel cum a propus OIM, dreptul la locuință, pentru protejarea întregii populații și, mai ales, a celor mai vulnerabile segmente ale acesteia. De asemenea, se consideră absolut necesare combaterea încălcărilor drepturilor fundamentale, cum ar fi exploatarea copiilor sau munca forțată, și promovarea muncii femeilor sau a persoanelor cu handicap.

2.6.

Antreprenoriatul: motor esențial pentru dezvoltarea economică

2.6.1.

Uniunea Europeană consideră că cei cinci factori-cheie pentru pacea, stabilitatea, securitatea și prosperitatea zonei euromediteraneene sunt: dezvoltarea economică prin modernizarea și diversificarea economiilor; consolidarea ecosistemului de afaceri și a antreprenoriatului inovator; crearea de locuri de muncă prin formare calificată, în special pentru tineri; dezvoltarea sectorului privat, în special a IMM-urilor, și durabilitatea energetică și ecologică (8). Comitetul subliniază că crearea de locuri de muncă de calitate, precum și dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor și crearea de sinergii antreprenoriale pe ambele maluri ale Mediteranei reprezintă baza prosperității economice. La rândul său, CESE consideră că acești factori nu pot fi disociați de dezvoltarea socială, întrucât stabilitatea, securitatea și prosperitatea au întotdeauna la bază integrarea și coeziunea socială.

2.6.2.

Comunicarea comună susține, drept factor determinant al dezvoltării acestor economii, necesitatea de a permite și a garanta exercitarea echitabilă a inițiativei antreprenoriale private. Așadar, trebuie asigurat un cadru juridic care să ofere garanții pentru dreptul la proprietate privată, precum și inviolabilitatea acestuia, sub rezerva cadrului juridic.

2.6.3.

CESE consideră la fel de importantă protejarea de către autoritățile publice a concurenței libere și echitabile din economie, pentru a asigura exercitarea activității antreprenorilor în condiții de egalitate. Prin urmare, se consideră esențială garantarea tratamentului egal în ceea ce privește accesul la finanțare și disponibilitatea serviciilor de microfinanțare, precum și existența unei administrații publice incoruptibile și cu caracter de serviciu public.

2.7.

Dreptul la creare și inovare: garantarea unei economii diversificate și cu valoare adăugată

2.7.1.

Declarația ministerială a Uniunii pentru Mediterana privind economia digitală (9) abordează promovarea impactului transversal și favorabil incluziunii al noilor tehnologii în domeniile cultural, social, economic, guvernamental și de securitate.

2.7.2.

CESE sprijină, de asemenea, abordarea Comunicării comune privind necesitatea de a diversifica și dezvolta economiile din regiunea mediteraneeană într-un mod durabil și favorabil incluziunii.

2.7.3.

În ce privește elaborarea de noi programe, CESE subliniază necesitatea ca UE să creeze programe pentru regiunea euromediteraneană în vederea dezvoltării inovației care să permită accelerarea progresului economic al regiunii, conservând totodată dreptul individual și colectiv de a crea și de a inova. Acest drept presupune recunoașterea dreptului de proprietate intelectuală, a dreptului de a partaja și disemina o astfel de inovare și a dreptului de a avea acces la noile tehnologii.

2.7.4.

CESE consideră că incluziunea digitală și accesul liber la internet, atât în mod individual, cât și colectiv, reprezintă un drept inerent inovării.

2.8.

Dreptul la o educație de calitate: pilon al dezvoltării umane

2.8.1.

Educația este principalul mijloc de mobilitate socioeconomică și, prin urmare, de posibilă îmbunătățire a calității vieții. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) (10) arată că, deși în multe țări din regiune învățământul primar a atins standarde universal valabile și au fost înregistrate progrese semnificative și în învățământul secundar, calitatea învățământului este scăzută. Banca Mondială a dezvoltat programe pentru această regiune în cooperare cu alte agenții și ar fi util ca Comisia Europeană să acționeze pe această linie. De asemenea, se precizează faptul că inegalitatea semnificativă de șanse din educație subminează contractul social în țările arabe.

2.8.2.

Foaia de parcurs a Uniunii pentru Mediterana (11) subliniază necesitatea de a consolida atât educația, ca factor-cheie în crearea de locuri de muncă durabile și calificate, în special în rândul tinerilor care nu lucrează și care pot cădea pradă unor obiceiuri rele, cât și cercetarea și inovarea ca bază pentru modernizarea economiilor, precum și durabilitatea ca element transversal pentru garantarea dezvoltării sociale și economice favorabile incluziunii.

2.8.3.

Consolidarea capitalului social este esențială pentru stabilitatea și securitatea regiunii. Prin urmare, este necesar să se faciliteze învățământul primar și secundar, învățământul superior, accesul la știință și la cunoștințele științifice, capacitatea de inserție profesională, sănătatea, emanciparea și mobilitatea tinerilor, egalitatea de gen, forumurile de dezbatere și promovarea incluziunii sociale.

2.8.4.

În pofida unor probleme legate de accesul la educație și de universalizarea acesteia, precum și de necesitatea de a îmbunătăți calitatea învățământului primar și secundar, principala provocare constă în reducerea decalajului dintre formare și ocuparea forței de muncă. În acest sens, este necesar să se promoveze structuri care să conecteze piața forței de muncă cu sistemul de învățământ pentru a garanta o integrare deplină a tinerilor în societate. În acest scop, CESE consideră că este esențială promovarea schimbului de experiență în domeniul elaborării programelor școlare și al inovației metodologice, favorizând transferul de experiențe și practici în vederea dobândirii unor competențe și aptitudini adecvate mediului de lucru, precum și promovarea și repunerea în valoare a educației și a formării profesionale pe fondul provocării de a crea în următorul deceniu 60 de milioane de locuri de muncă în țările arabe.

2.8.5.

Partenerii sociali, precum și alte organizații specializate au subliniat rolul central al educației nonformale (ENF), ca instrument-cheie și soluție pe termen lung pentru combaterea radicalizării și a extremismului și pentru furnizarea unei contribuții la integrarea grupurilor expuse riscului, în special a tinerilor și a femeilor.

2.8.6.

CESE salută recunoașterea importanței educației nonformale ca o completare a educației formale și consideră că ar trebui consolidate sinergiile dintre acestea. În consecință, în opinia sa, ar trebui sporit gradul de angajament politic cu privire la educația nonformală, iar acesteia ar trebui să i se aloce un buget mai substanțial, întrucât facilitează procesul de maturizare și de integrare socială a tinerilor, educându-i în spiritul participării active și al dezvoltării valorilor democratice și constituind un bun instrument de promovare a unei culturi a păcii.

2.9.

Mobilitatea în mediul academic și educațional: către eliminarea decalajului în materie de cunoștințe

2.9.1.

Mobilitatea tinerilor este o parte esențială a răspunsului la provocările cu care se confruntă regiunea mediteraneeană. De fapt, migrația în țările arabe este un simptom al excluziunii sociale a tinerilor cu înaltă calificare. Prin urmare, este necesară încurajarea unei migrații care să fie benefică atât pentru țările de origine, cât și pentru cele de destinație. Acest lucru presupune o mai mare recunoaștere a calificărilor și a diplomelor, precum și facilitarea mobilității academice și îmbunătățirea cadrelor juridice privind condițiile de intrare și de ședere în UE care se aplică resortisanților țărilor vecine în scopuri de cercetare, studii, schimb de elevi, formare și voluntariat.

2.9.2.

Pe de altă parte, unul dintre cele mai pronunțate decalaje care există între cele două țărmuri ale Mediteranei este decalajul de cunoștințe, motiv pentru care CESE consideră că este necesar să se ia măsuri pentru promovarea producției și a circulației cunoștințelor științifice și academice și propune crearea și promovarea unor rețele de cunoștințe și de cercetare comună la nivel euromediteraneean. De asemenea, consideră esențială promovarea traducerii lucrărilor academice și științifice, în special din și în limba arabă.

2.9.3.

CESE dorește, de asemenea, să insiste asupra aspectului legat de încurajarea mobilității studenților, a profesorilor, a cercetătorilor, a cadrelor universitare și a oamenilor de știință prin sejururi, schimburi și stagii ca element-cheie pentru promovarea calității academice, a capacității de inserție profesională a tinerilor, prin consolidarea punerii efective în practică a Programului Erasmus Plus și a obținerii de rezultate prin intermediul acestuia în țările din regiunea euromediteraneeană, precum și pentru circulația cunoștințelor și promovarea dialogului intercultural.

2.10.

Mijloacele de comunicare și dialogul intercultural: elemente-cheie pentru toleranță

2.10.1.

Pluralismul, independența și profesionalismul mijloacelor de comunicare locale reprezintă garanții ale progresului social și contribuie la acțiunea acestora în calitate de catalizatori ai schimbării în țările din vecinătate.

2.10.2.

CESE subliniază necesitatea de a promova dialogul și cooperarea între mijloacele de comunicare din spațiul euromediteraneean, cu scopul de a îmbunătăți și consolida standardele profesionale și cadrele lor legislative. De asemenea, este esențial să se contribuie la garantarea și protejarea libertății presei și a libertății de exprimare.

2.10.3.

Este esențial să se recunoască rolul mijloacelor de comunicare în îmbunătățirea dialogului intercultural și în promovarea respectului, a toleranței și a cunoașterii reciproce. În contextul actual al creșterii numărului discursurilor antioccidentale în sud și a discursurilor populiste cu caracter xenofob în Europa, este mai necesar ca oricând să se depună eforturi în vederea combaterii abordărilor de acest gen, prin contracararea concepțiilor care pun în contrast popoare, culturi și religii, pe baza unei viziuni binare, maniheiste și care exclude.

2.10.4.

În acest sens, CESE salută punerea în aplicare a proiectelor care asigură respectarea diversității existente în Europa și susțin toleranța și informațiile imparțiale, fără stereotipuri și percepții distorsionate, precum Observatorul islamofobiei în mijloacele de comunicare din Spania (12), care promovează informații fără conținut rasist. Încurajează, la rândul său, lansarea unor proiecte transversale în acest scop.

2.10.5.

Pe lângă chestiunea securității, lipsa de oportunități, în special pentru tineri, poate fi una dintre cauzele profunde ale instabilității și poate fi inclusă printre cauzele proceselor de radicalizare. Este evidențiată necesitatea de a preveni și a combate extremismul și rasismul prin promovarea dialogului intercultural. Prin urmare, instituțiile și rețelele dedicate dialogului intercultural și interreligios ar trebui să își consolideze sinergiile și complementaritățile pentru a avea un impact mai relevant.

2.10.6.

Acțiunile de prevenire a radicalizării și a extremismului violent trebuie să implice CES din zona Mediteranei, actorii economici și sociali și societatea civilă în ansamblul ei. În acest scop, sunt necesare mecanisme de schimb și cooperare cu alocare bugetară și se impune, de asemenea, abordarea problemelor legate de justiție, inegalitatea de gen, discursul de incitare la ură, șomajul în rândul tinerilor și analfabetismul, ca parte a unui efort mai amplu de deradicalizare care include și promovarea dialogului intercultural. În acest context, trebuie subliniată activitatea desfășurată de Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (Radicalisation Awareness Network – RAN) (13) și de Centrul său de excelență.

2.10.7.

CESE consideră că este esențial să se încurajeze schimburile dintre intelectualii, artiștii și operatorii culturali din regiune, întrucât aceștia sunt vectori privilegiați ai transformării sociale, prin promovarea de proiecte comune care au un impact asupra încurajării dialogului și a cunoașterii reciproce. De asemenea, CESE încurajează o coordonare și o colaborare mai strânsă în materie de protejare a patrimoniului cultural și de popularizare și punere în valoare a diferitelor discipline și sensibilități culturale și artistice care conviețuiesc în spațiul euromediteraneean, ca factor important de coeziune și de cunoaștere reciprocă.

2.11.

Societatea civilă și sinergiile între actorii sociali: spații de incluziune și dezbatere

2.11.1.

Criza economică și xenofobia de pe malul nordic, dar și dorința de a obține libertate de exprimare și lupta pentru drepturile omului în țările de pe malul sudic sunt elemente care au un impact puternic asupra respectării drepturilor economice, sociale și culturale ale societăților din țările euromediteraneene.

2.11.2.

În acest sens, Raportul din noiembrie 2015 al Parlamentului European privind promovarea drepturilor omului (14) arată că trebuie să se acorde un sprijin mai mare societății civile. Cu toate acestea, vizibilitatea organizațiilor societății civile din țările din sud este în continuare insuficientă, având în vedere efortul lor și, uneori, riscul asumat, precum și rolul pe care îl au în promovarea schimbărilor sociale. Consiliile economice și sociale din zona Mediteranei pot juca un rol de platforme de difuzare, întrunire și dezbatere în acest sens.

2.11.3.

CESE subliniază că structurile asociative reprezintă un spațiu care contribuie la incluziunea socială. De asemenea, CESE consideră că este necesar ca Comisia Europeană să își intensifice sprijinul acordat proiectelor realizate de societatea civilă structurată prin organizațiile sale economice și sociale, prin asociațiile sale și rețelele din care acestea fac parte, precum și să intensifice parteneriatul și sinergiile între diferiții actori implicați.

2.11.4.

CESE consideră că miniștrii țărilor euromediteraneene ar trebui să coopereze în cadrul unor proiecte concrete cu Summitul Euromed al consiliilor economice și sociale și al instituțiilor similare, fără a aduce atingere sprijinului acordat asociațiilor civice și culturale.

2.12.

Femeia: centrul drepturilor economice, sociale și culturale

2.12.1.

În cadrul celor trei Conferințe ministeriale euromediteraneene privind consolidarea rolului femeii în societate, care au avut loc la Istanbul (15) (2006), Marrakech (16) (2009) și Paris (17) (2013), guvernele s-au angajat să pună în aplicare angajamentele asumate: drepturi egale între femei și bărbați în contextul participării la viața politică, economică, civilă și socială; combaterea tuturor formelor de violență și discriminare împotriva femeilor și a fetelor și depunerea de eforturi pentru schimbarea atitudinilor și a comportamentelor pentru realizarea egalității de gen, cu scopul de a promova capacitarea femeilor, nu numai la nivelul teoretic al drepturilor, ci și în practică.

2.12.2.

În pofida schimbărilor legislative înregistrate în țările din sudul Mediteranei, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare consideră că egalitatea femeilor în ceea ce privește drepturile economice, sociale și culturale este încă departe de a fi realizată.

2.12.3.

CESE remarcă distanța mare care se observă între declarațiile oficiale, propunerile instituțiilor și chiar legislația în vigoare și realitatea trăită zilnic de femei în comunitățile lor și avertizează cu privire la necesitatea de a armoniza legislațiile naționale cu constituțiile și de a completa lacunele juridice care permit în continuare existența practicilor discriminatorii împotriva femeilor.

2.12.4.

În acest context, CESE subliniază necesitatea de a oferi mijloace pentru formarea și sensibilizarea grupurilor responsabile cu asigurarea punerii în aplicare efective a legislației – justiția, forțele de securitate, întreprinderile, cadrele didactice, mediile de comunicare, instituții de tipul CES etc.

2.12.5.

Pentru a consolida drepturile și a obține rezultate mai bune, CESE recomandă asocierea autorităților locale cu organizațiile societății civile în materie de egalitate de gen, deoarece acestea dispun de informații mai precise cu privire la problemele și cerințele populației. Aceste eforturi comune ale diferiților actori pot fi sprijinite prin contribuții din partea mediului academic (universități și instituții de învățământ de specialitate). Un exemplu în acest sens este Fundația Euromediteraneeană pentru Femei (18) (FEM), care, împreună cu Federația ligilor pentru drepturile femeilor, autoritatea regională din Marrakech, Universitatea Cadi Ayyad, Comisia regională pentru drepturile omului și alte entități locale, a realizat o campanie de sensibilizare împotriva căsătoriilor timpurii.

2.12.6.

În consecință, CESE solicită miniștrilor statelor membre ale Uniunii pentru Mediterana ca, în cadrul următoarei conferințe ministeriale, să ia în considerare aceste chestiuni și să aloce fonduri acțiunilor și campaniilor respective.

2.12.7.

CESE susține că neluarea în considerare a punctelor de mai sus are un impact major. Căsătoriile timpurii, întreruperea timpurie a procesului educațional și, în consecință, devalorizarea femeii pe piața muncii și în reprezentarea politică sunt câteva dintre elementele care afectează în mod negativ respectarea drepturilor, în special ale femeilor și ale fetelor.