2.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 81/9

Raportor:

Jean-Marc ROIRANT

1.1.

Organizațiile societății civile (OSC) joacă un rol fundamental în promovarea cetățeniei active în Europa. O democrație participativă are nevoie de organisme intermediare pentru a-i implica pe cetățeni și a promova exprimarea lor în toate spațiile civice. Existența unei societăți civile organizate solide, independente și diversificate se bazează pe fonduri publice adecvate.

1.2.

Dincolo de dificultatea sporită a accesului la fonduri publice, restrângerea spațiului civic, observată în unele țări din UE, este cea mai mare amenințare la adresa funcționării organizațiilor societății civile și a democrației europene.

1.3.

CESE consideră că ar trebui instituit un cadru politic și legislativ la nivel european și național care să încurajeze dezvoltarea societății civile europene a cărei activitate se înscrie în cadrul valorilor reflectate de drepturile fundamentale.

1.4.

Instituțiile europene ar putea să se angajeze pentru un veritabil dialog civil european, așa cum au făcut-o deja la nivel național anumite state membre prin intermediul „cartelor de angajamente reciproce” sau al „pactelor”. Este necesară reluarea discuțiilor privind atât statutul asociației europene cât și un statut european al fundațiilor, precum și asigurarea punerii în aplicare a articolul 11 din TUE privind dialogul structurat cu societatea civilă.

1.5.

UE ar trebui să încurajeze statele membre să mențină sau să dezvolte stimulente fiscale pentru donațiile private și să direcționeze o parte a veniturilor lor fiscale către organizațiile societății civile (OSC). UE ar trebui, de asemenea, să elimine obstacolele din calea donațiilor transfrontaliere, prin coordonarea reglementărilor fiscale și să investească în activități filantropice în întreaga UE.

1.6.

Instituțiile europene ar trebui să asigure promovarea unei imagini pozitive a organizațiilor societății civile și păstrarea independenței acestora, în special prin consolidarea capacității lor de acțiune și de implicare în activități de inovare socială și de participare civică.

1.7.

CESE pledează pentru o strategie care să faciliteze dezvoltarea unei societăți civile puternice și independente în Europa și pentru instituirea unui Ombudsman al UE pentru libertățile spațiului civic, căruia ONG-urile să-i poată raporta incidentele legate de hărțuire sau de restricționarea activității lor.

1.8.

În ceea ce privește viitorul cadru financiar multianual, CESE solicită autorităților bugetare să majoreze sprijinul acordat organizațiilor societății civile, în special prin granturi de funcționare, precum și prin finanțări multianuale.

1.9.

CESE solicită Comisiei să propună crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la nivelul UE (1), dotat cu un pachet financiar ambițios, disponibil direct pentru organizațiile societății civile din Europa și gestionat în mod independent, după exemplul Fondului European pentru Democrație (2), cu participarea unor reprezentanți ai CESE.

1.10.

Pentru a promova democrația participativă, CESE consideră că programul Europa pentru cetățeni ar trebui să dispună de o finanțare de 500 de milioane EUR în următorul cadru financiar plurianual, în acord cu propunerea Parlamentului European (3). În mod similar, acțiunile Erasmus + care vizează societatea civilă ar trebui multiplicate.

1.11.

CESE solicită Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a Codului de conduită referitor la parteneriatul cu societatea civilă, în cadrul fondurilor structurale. Comisia ar trebui, de asemenea, să îndemne autoritățile naționale și regionale să utilizeze asistența tehnică, concepută pentru a stimula consolidarea capacităților în sfera organizațiilor societății civile.

1.12.

CESE solicită o discuție mai aprofundată asupra modului de a asigura o participare sporită a organizațiilor societății civile la programele de cercetare prin promovarea legăturii între cercetători și societatea civilă și propune o nouă componentă, dedicată participării cetățenești și democrației, în cadrul pilonului „Provocări societale” din viitorul program-cadru pentru cercetare.

1.13.

În viitorul CFM ar trebui să fie integrate obiectivele de dezvoltare durabilă și prioritățile privind egalitatea de gen.

1.14.

UE ar trebui să-și mențină și să-și consolideze și mai mult rolul de lider ca donator de asistență umanitară și cooperare internațională și să promoveze în mod proactiv o societate civilă autentică.

1.15.

CESE salută, de asemenea, sugestia Comisiei din propunerea sa de revizuire a Regulamentului privind normele financiare de a considera orele efectuate de voluntari drept cheltuieli eligibile (un răspuns direct la Avizul CESE privind instrumentele statistice de măsurare a voluntariatului (4)) și de a facilita includerea contribuțiilor în natură în valoarea cofinanțării. De asemenea, el salută raportul Parlamentului care solicită simplificarea controlului fondurilor, prin valabilitatea transversală a evaluărilor și auditurilor, accelerarea răspunsurilor trimise solicitanților și semnarea contractelor și a plăților. CESE solicită instituțiilor UE să ajungă la un acord privind textul propus, care va permite evaluarea corectă a orelor efectuate de voluntari.

1.16.

Consolidarea societății civile depinde de un acces mai bun la finanțare pentru cele mai mici organizații și pentru categoriile de populație cele mai defavorizate. Având în vedere acest lucru, Comisia ar trebui să prevadă o serie de mecanisme de finanțare și să simplifice în continuare formalitățile administrative, furnizând cursuri de formare și orientări cu privire la punerea în aplicare a contractelor și respectarea obligațiilor financiare, asigurând în același timp o interpretare coerentă, prin intermediul serviciilor sale, a Regulamentului privind normele financiare.

1.17.

CESE solicită Comisiei Europene să reacționeze prompt prin măsuri relevante, inclusiv să li se aplice statelor membre proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când dispozițiile administrative sau legale de la nivel național limitează accesul organizațiilor naționale ale societății civile la fondurile UE, inclusiv atunci când sunt impuse condiții de finanțare care limitează activitățile lor de promovare.

2.1.

În numeroase avize, CESE a abordat problema dialogului civil și a democrației participative, definiția acestor concepte, reprezentativitatea diferiților actori și măsurile care trebuie puse în aplicare la nivel european. În special, CESE a subliniat că punerea în aplicare a articolului 11 din Tratatul de la Lisabona (5) capătă o importanță crucială pentru UE în eforturile sale de consolidare a legitimității democratice în raport cu popoarele care o formează.

2.2.

Cu toate acestea, chestiunea legată de modul în care finanțarea poate contribui la facilitarea cetățeniei active și a democrației participative nu a făcut obiectul unui aviz specific până în prezent.

2.3.

Există o nevoie urgentă de a analiza repartizarea și eficacitatea finanțării din partea Uniunii Europene în această direcție, întrucât instituțiile UE se pregătesc să discute pe marginea propunerii referitoare la cadrul financiar multianual după 2020 și sunt pe cale să adopte o decizie privind revizuirea Regulamentului financiar.

2.4.

Problemele referitoare la finanțare sunt, de asemenea, legate de recunoașterea unui rol și a unui statut proprii diferiților actori ai dialogului civil european. CESE s-a pronunțat deja în mai multe rânduri cu privire la necesitatea adoptării unui statut al asociației europene (6).

2.5.

În cadrul prezentului aviz, prin „organizațiile societății civile” se înțelege organizațiile neguvernamentale fără scop lucrativ, independente față de instituțiile publice și de interesele comerciale, ale căror acțiuni contribuie la îndeplinirea obiectivelor Cartei drepturilor fundamentale, precum incluziunea socială, participarea activă a cetățenilor, dezvoltarea durabilă sub toate formele sale, educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, drepturile consumatorilor, acordarea de asistență migranților și refugiaților și drepturile fundamentale (7).

3.1.

O societate civilă angajată, pluralistă și independentă joacă un rol esențial în promovarea participării active a cetățenilor la procesul democratic, precum și la guvernanța și transparența la nivelul UE dar și național, la fel cum poate contribui la dezvoltarea unor politici mai eficiente și echitabile și la favorizarea unei dezvoltări durabile și a unei creșteri favorabile incluziunii (8). Întrucât organizațiile societății civile sunt în măsură să „ajungă la grupurile de populație cele mai fragile și mai dezavantajate și de a le permite celor care nu sunt suficient auziți (…) să se exprime”, acestea facilitează astfel o participare sporită și contribuie la definirea politicilor europene (9).

3.2.

Pe lângă funcțiile lor civice și sociale, anumite organizații ale societății civile intervin, de asemenea, în sectorul economiei sociale și solidare și contribuie chiar în mod semnificativ la crearea de locuri de muncă.

3.3.

Organizațiile societății civile prezintă caracteristica de a reuni în jurul diferitelor proiecte voluntari foarte motivați și angajați foarte dedicați. Voluntariatul, privit ca o expresie activă a participării civice care permite consolidarea valorilor europene comune, precum solidaritatea și coeziunea socială, trebuie să poată beneficia de un mediu propice (10).

3.4.

O autentică democrație participativă are nevoie de organisme intermediare (sindicate, organizații ale angajatorilor și IMM-urilor, ONG-uri și alți actori fără scop lucrativ etc.) pentru a implica publicul și a favoriza o asumare populară și civică a provocărilor europene și construirea unei Europe mai juste, mai solidare și mai favorabile incluziunii. Existența unei societăți civile organizate, puternice și diversificate se bazează pe existența unei finanțări publice adecvate și a unui cadru care facilitează accesul la diferite forme de finanțare privată.

4.1.

La nivelul Uniunii Europene există numeroase programe inițiate în diferite sectoare (educație, cultură, social, cetățenie, mediu, drepturi fundamentale, cercetare, cooperare internațională, ajutor umanitar, sănătate etc.) care includ obiective specifice referitoare la participarea societății civile și care iau în special forma unor proiecte. Instituțiile au elaborat, de asemenea, granturi de funcționare, mai ales pentru a facilita crearea de rețele între organizațiile naționale care intervin în sectoare și probleme societale diverse. Acest sprijin financiar contribuie astfel la formarea unei „opinii publice europene”.

4.2.

În ceea ce privește extinderea și politicile externe, în special cooperarea internațională și ajutorul umanitar, UE a elaborat o politică proactivă pentru favorizarea dezvoltării societății civile, în special prin adoptarea unor măsuri specifice. UE este, de asemenea, unul dintre marii contribuitori mondiali la ajutorul pentru dezvoltare și la ajutorul umanitar, iar majoritatea cetățenilor europeni susțin această abordare (11).

4.3.

Cu toate acestea, în ceea ce privește politicile interne, nu a mai existat o altă reevaluare a relației dintre UE și organizațiile societății civile (în special în conformitate cu articolul 11 din TUE) din 2000, când a fost publicat un prim document de dezbatere al Comisiei în contextul reformei administrative în care se sublinia necesitatea menținerii unui nivel ridicat al ajutorului public pentru sprijinirea rolului ONG-urilor, definirea unei abordări coerente în interiorul serviciilor Comisiei și îmbunătățirea gestionării granturilor.

4.4.

Finanțarea organizațiilor societății civile se concentrează în principal pe domeniul ajutorului umanitar și al cooperării internaționale. Potrivit datelor din 2015, 1,2 miliarde de euro ar fi fost alocate finanțării ONG-urilor (aproximativ 15 % din rubrica „Europa globală”) (12), în timp ce finanțarea organizațiilor societății civile din alte domenii a rămas destul de limitată: 0,08 % din rubrica „Creștere durabilă: resurse naturale”, 2,5 % din rubrica „Securitate și cetățenie” și mai puțin de 0,009 % din rubrica „Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii”. Prin urmare, trebuie realizată de urgență o analiză a sumelor, dar și a eficienței măsurilor prevăzute.

5.1.

Studii și anchete recente, precum și măsurile adoptate în anumite state membre ale Uniunii arată, de asemenea, că situația spațiului civic este pe cale să se deterioreze la nivel național în unele state membre (13). Revizuirea cadrului financiar după 2020, precum și a programelor de finanțare aflate în curs nu va putea ignora această nouă situație.

5.2.

Legea ungară recentă privind transparența organizațiilor care primesc fonduri străine, adoptată în iunie 2017, a fost condamnată de Comisia Europeană, de Parlamentul European și de Consiliul Europei. Acest lucru arată de ce este necesar ca Comisia să se asigure că măsurile adoptate pentru combaterea finanțării terorismului și a spălării de bani nu pot produce consecințe nedorite asupra accesului la finanțare și la împrumuturile financiare pentru organizațiile societății civile.

5.3.

În numeroase țări europene, asistăm la elaborarea de măsuri care vizează introducerea unor condiționalități în ceea ce privește acordarea de granturi organizațiilor societății civile, care au ca efect limitarea rolului acestora de reprezentare sau a capacității lor de a se constitui parte în justiție (14).

5.4.

Criza financiară și economică din numeroase țări a avut ca efect limitarea intervențiilor publice în favoarea organizațiilor societății civile și/sau reorientarea acestora către granturi pe termen scurt. Formele de finanțare concentrate în principal pe proiecte pot determina organizațiile societății civile să-și adapteze prioritățile și să se îndepărteze de misiunea lor inițială și de nevoile societății. În anumite țări, guvernele încurajează, în detrimentul altor organizații, dezvoltarea organizațiilor care susțin linia lor strategică și politică și se observă o lipsă tot mai mare de transparență în atribuirea granturilor.

5.5.

CESE invită Comisia să monitorizeze cu atenție punerea în aplicare a condiționalităților ex ante în momentul evaluării programelor respective, precum și în ceea ce privește acordurile de parteneriat, în special din perspectiva ocupării forței de muncă, a incluziunii sociale și a nediscriminării, a mediului, a egalității de gen și a drepturilor persoanelor cu handicap, a implicării și consolidării capacității instituționale (15) a organizațiilor societății civile și a transparenței procedurilor de atribuire a contractelor, precum și să suspende plățile atunci când acestea nu sunt respectate. De asemenea, CESE amintește Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a articolul 125 referitor la obligația ca autoritățile de management să aplice proceduri de selecție și criterii transparente și nediscriminatorii. CESE invită Curtea de Conturi Europeană să evalueze, în viitorul său raport, conformitatea cu aceste dispoziții în ceea ce privește procedurile de selecție pentru ONG-uri.

5.6.

Creșterea extremismului și a populismului, precum și a tuturor actelor antidemocratice reprezintă o provocare la adresa integrității acquis-ului democratic și dă naștere unui climat ostil organismelor intermediare. Prin urmare, este necesar să se confirme importanța rolului organizațiilor societății civile și să se sporească sprijinul financiar acordat de UE acestora.

5.7.

CESE solicită instituirea unui Ombudsman al UE pentru libertățile spațiului civic, căruia ONG-urile să-i poată raporta incidentele legate de hărțuire sau de restricționarea activității lor.

6.1.

CESE consideră că ar trebui instituit un cadru politic și legislativ la nivel european și național care să încurajeze dezvoltarea unei societăți civile europene diversificate, a cărei activitate se înscrie în cadrul valorilor reflectate de drepturile fundamentale.

6.2.

Instituțiile europene ar trebui să asigure promovarea unei imagini pozitive a organizațiilor societății civile și păstrarea independenței acestora, în special prin consolidarea capacității lor de acțiune și de implicare în activități de inovare socială și de participare civică, ceea ce adesea depinde de finanțare.

6.3.

Instituțiile europene ar putea să se angajeze într-un demers de recunoaștere și de parteneriat cu organismele reprezentative ale societății civile europene, să creeze astfel condițiile necesare pentru un dialog civil european autentic și să pună în aplicare articolul 11 din TUE și alte angajamente relevante, așa cum au făcut-o deja la nivel național anumite state membre prin intermediul „cartelor de angajament reciproc” sau al „pactelor” (16).

6.4.

De asemenea, este urgent să fie reluate discuțiile privind adoptarea unui statut al asociației europene – propus de Comisie în 1992 (17), precum și discuțiile privind statutul european al fundațiilor – care ar permite favorizarea recunoașterii organizațiilor societății civile și a cooperării acestora la nivel european și care ar completa Statutul societății europene adoptat în 2004 (18).

6.5.

CESE consideră că Uniunea ar trebui să încurajeze statele membre să mențină stimulentele fiscale existente pentru donațiile private și să dezvolte altele, dar și pentru redistribuirea unei părți din veniturile fiscale către organizațiile societății civile, să elimine totodată obstacolele din calea donațiilor transfrontaliere prin coordonarea legislațiilor și a procedurilor fiscale, precum și să investească în dezvoltarea activităților filantropice la nivelul UE.

6.6.

În ceea ce privește viitorul cadru financiar multianual (CFM), CESE solicită autorităților bugetare să majoreze sprijinul acordat organizațiilor societății civile, în special prin granturi de funcționare, precum și prin finanțări multianuale, pentru a încuraja adoptarea inițiativelor pe termen lung.

6.7.

De la adoptarea Cartei drepturilor fundamentale, nu a existat un program veritabil pentru susținerea societății civile la nivelul drepturilor omului în statele membre ale Uniunii Europene. Sprijinul semnificativ acordat societății civile din statele din Europa Centrală și de Est cu ocazia aderării lor la Uniune nu a fost menținut prin intermediul altor mecanisme de finanțare. Evoluțiile recente înregistrate odată cu răspândirea terorismului și a mișcărilor extremiste sau populiste demonstrează necesitatea de a investi mai mult în societatea civilă și în asigurarea coeziunii între țări în ce privește dezvoltarea societății civile.

6.8.

CESE solicită Comisiei să propună crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la nivelul UE (19), cu un pachet financiar ambițios și disponibil direct pentru organizațiile societății civile din Europa, inclusiv apărătorii drepturilor omului care își propun să promoveze și să protejeze valorile fundamentale ale UE. Fondul ar trebui să acopere costurile operaționale, precum și costurile privind activitățile de monitorizare și de soluționare a litigiilor și să fie gestionat în mod independent, la fel ca Fondul european pentru democrație (20), cu participarea unor reprezentanți ai CESE.

6.9.

Programul „Europa pentru cetățeni” este singurul program european care contribuie în mod expres la reducerea deficitului democratic, permițând tuturor europenilor să participe în mod direct la construcția europeană, însă acest program nu beneficiază de granturi suficiente. În contextul actual în care valorile europene și democrația sunt puse sub semnul întrebării, CESE consideră că acest program ar trebui să dispună de o finanțare de 500 de milioane de euro în următorul cadru financiar, în acord cu propunerea Parlamentului European (21). În mod similar, acțiunile Erasmus + care vizează societatea civilă ar trebui multiplicate.

6.10.

Majoritatea organizațiilor societății civile întâmpină dificultăți în a accesa fondurile structurale, în special din cauza condițiilor de cofinanțare impuse. Dispozițiile privind asistența tehnică care vizează să sprijine dezvoltarea capacităților sunt, de asemenea, subutilizate și, de cele mai multe ori, rezervate administrațiilor publice. Codul de conduită referitor la parteneriatul cu societatea civilă, care reprezintă un instrument esențial, nu a fost implementat corect în majoritatea țărilor (22). Rolul organizațiilor societății civile este limitat chiar și atunci când sunt invitate la comitele de supraveghere.

6.11.

CESE solicită Comisiei Europene să reacționeze prompt prin măsuri relevante, inclusiv să li se aplice statelor membre proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când dispozițiile administrative sau legale de la nivel național limitează accesul organizațiilor naționale ale societății civile la fondurile UE, inclusiv atunci când sunt impuse condiții de finanțare care limitează activitățile lor de promovare.

6.12.

Prin legătura și contactul permanent cu cetățenii și activitățile de pe teren, organizațiile societății civile sunt conștiente de provocările și de nevoile societale; cu toate acestea, ele joacă un rol complet marginal în cercetare. În cadrul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) există, de asemenea, obstacole în calea accesului organizațiilor societății civile. CESE solicită o discuție mai aprofundată asupra modului de promovare a legăturii între cercetători și societatea civilă și propune o nouă componentă, dedicată participării cetățenești și democrației, în cadrul pilonului „Provocări societale” din viitorul program-cadru pentru cercetare.

6.13.

Șomajul în rândul tinerilor înregistrează încă niveluri importante și reprezintă una dintre problemele cele mai urgente la care UE trebuie să facă față, cu un număr tot mai mare de tineri supuși riscului de excluziune socială. În acest context, finanțarea europeană ar trebui să susțină mai mult organizațiile societății civile care investesc în dezvoltarea calificărilor și competențelor tinerilor prin intermediul învățării non-formale.

6.14.

În sectorul culturii, cele mai multe granturi nu sunt adaptate la nevoile organizațiilor societății civile care activează în acest domeniu, împiedicându-le astfel accesul la diferite instrumente financiare, precum împrumuturile. Într-un context în care expresiile identitare și populiste devin din ce în ce mai răspândite, nu se întreprind acțiuni reale privind dimensiunea europeană a culturii. UE ar trebui să sprijine mai mult, mai ales prin intermediul Europei creative, producțiile culturale independente și să investească în dezvoltarea și durabilitatea mijloacelor de comunicare în masă comunitare fără scop lucrativ.

6.15.

În ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare, Uniunea Europeană ar trebui să investească mai mult în acțiuni de cooperare centrate pe populație, inclusiv pe aspectele privind egalitatea de gen, guvernanța, drepturile omului, dreptul mediului, rezistența la schimbările climatice, educația și protecția socială, și anume printr-o abordare tematică pentru fiecare țară în parte, care să implice îndeaproape societatea civilă.

6.16.

Elaborarea viitorului cadru multianual ar trebui, de asemenea, să țină cont de integrarea obiectivelor privind dezvoltarea durabilă, precum și de integrarea priorităților privind egalitatea de gen.

6.17.

Consolidarea societății civile depinde și de un acces mai bun la finanțare pentru cele mai mici organizații și pentru categoriile de populație cele mai defavorizate. Comisia Europeană ar trebui să aibă în vedere, în acest context, diferite modalități de finanțare și să sporească implicarea în simplificarea administrativă. Ar trebui să fie prevăzute într-un mod mai sistematic mecanisme de refinanțare (sau de finanțare în cascadă), precum cele puse în aplicare în cadrul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului sau în cadrul granturilor SEE, prin desemnarea unui operator național independent ca urmare a unei proceduri de ofertare (23).

6.18.

Organizațiile societății civile din țările din Europa Centrală și de Est au în continuare un acces limitat la fonduri. Comisia Europeană ar trebui să-și consolideze acțiunile de informare privind diferitele fonduri destinate organizațiilor societății civile și să promoveze mai mult parteneriatele între organizații.

6.19.

De asemenea, ar fi util să se asigure o monitorizare mai sistematică a organizațiilor beneficiare, cărora să li se acorde sprijin prin furnizarea de cursuri de formare privind obligațiile contractuale și auditul, precum și a diferitelor direcții generale însărcinate cu punerea în aplicare Regulamentului financiar.

6.20.

Solicitanții potențiali ar trebui să aibă acces la bazele de date care conțin descrierea proiectelor deja realizate și a bunelor practici, în vederea promovării inovării și a parteneriatelor. Comisia ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a reduce sarcina administrativă în procesul de depunere a cererilor și de gestionare a finanțării, în special prin intermediul unui sistem unic de depunere a cererilor online pentru diferitele programe.

6.21.

Evaluarea programelor gestionate direct de Comisie ar trebui să fie mai transparentă, dar și mai atentă, având în vedere numărul important de cereri de granturi europene și nivelul redus de reușită. De asemenea, furnizarea de feedback ar permite organizațiilor societății civile a căror cerere a fost respinsă să facă îmbunătățiri și să aibă mai multă încredere în procesul de selecție.

6.22.

Termenele pentru notificarea contractelor, pentru semnarea contractelor și pentru efectuarea plăților ar trebui reduse semnificativ pentru a limita nevoia de împrumuturi bancare din cauza lipsei de numerar.

6.23.

CESE solicită, de asemenea, Comisiei să reevalueze valoarea cofinanțărilor, în special în cazul organizațiilor foarte mici cărora le este foarte dificil să obțină alte fonduri sau al celor care sunt angajate în reprezentare (advocacy), ca de exemplu organizațiile de protecție a consumatorilor, asociațiile de protecție a mediului, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului și cele care acționează pentru promovarea spiritului civic. Acest demers este cu atât mai necesar cu cât regulile de cofinanțare amplifică sarcina administrativă suportată de organizațiile societății civile și riscurile pe care acest lucru le prezintă din cauza diferențelor între normele contractuale și financiare ale finanțatorilor.

6.24.

CESE salută cu entuziasm sugestia Comisiei din propunerea sa de revizuire a Regulamentului privind normele financiare (24) de a considera orele efectuate de voluntari drept cheltuieli eligibile a și de a facilita includerea contribuțiilor în natură în valoarea cofinanțării. Această propunere reprezintă un răspuns direct la apelul CESE, formulat în avizul său privind instrumentele statistice de măsurare a voluntariatului (25). CESE salută, de asemenea, raportul Parlamentului, precum și propunerea Consiliului de a introduce o excepție de la regula de nonprofit aplicată asociațiilor fără scop lucrativ. CESE solicită instituțiilor UE să ajungă la un acord privind textul propus, care va permite evaluarea corectă a orelor efectuate de voluntari.

6.25.

Transparența accesului și a controlului finanțării ar trebui să fie îmbunătățită prin definirea unor orientări clare în ceea ce privește controalele efectuate de Comisie și, în cazul finanțării care implică mai mulți donatori, ținând cont de evaluările ex ante și de selectarea partenerilor, dar și de verificările și de auditul ex post efectuate de alți donatori.

6.26.

În plus, accesul publicului la sume și la obiectivele finanțării ar trebui să fie facilitat printr-o reformă a sistemului de transparență financiară al Comisiei, care ar trebui să includă plățile anuale în locul angajamentelor multianuale și să fie mai fiabil prin standardizarea diferitelor baze de date ale programelor. În același timp, ONG-urile ar trebui să continue să aplice cele mai înalte standarde de transparență în procesul de autoraportare.

6.27.

În sfârșit, Comisia ar trebui să dezvolte un dialog constructiv și monitorizat între diferitele direcții generale și organizațiile societății civile pentru a analiza atât practicile bune, cât și pe cele necorespunzătoare și pentru a elabora o abordare mai coerentă.