12.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 342/111

1.

își reiterează apelul privind introducerea unor obiective mai ambițioase pentru realizarea eficienței energetice și a ponderii energiei din surse regenerabile la nivelul UE, care, până în 2030, ar trebui să ajungă la 40 %;

2.

sprijină cele trei obiective principale ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii”: (1) eficiența energetică pe primul loc, (2) rolul de lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și (3) asigurarea de condiții echitabile pentru consumatori; regretă însă că aceste obiective nu sunt pe deplin realizabile cu ajutorul legislației conexe și al inițiativelor fără caracter legislativ și faptul că nu s-a insistat în suficientă măsură pe reducerea coeficientului de dependență de importuri, lucru care ar reflecta cota de surse de energie curată autohtonă (regenerabilă și convențională) în mixul energetic;

3.

în acest context, solicită Comisiei Europene să acorde prioritate absolută eficienței energetice, să o considere drept o prioritate de infrastructură și să ia măsuri pentru ca granturile și instrumentele financiare publice în favoarea eficienței energetice să fie clasificate ca cheltuieli de capital, fapt care ar îmbunătăți securitatea și fiabilitatea sistemului de eficiență energetică. În acest fel ar putea fi stabilită o politică clară, cu efect de protejare a bugetului Uniunii și de promovare a competitivității în Europa;

4.

salută propunerile de creare a unui cadru legal pentru guvernanța uniunii energetice, menit să simplifice și să integreze normele existente de planificare, raportare și monitorizare privind energia și clima; invită statele membre și Comisia să implice autoritățile locale și regionale în acest proces de guvernanță politică.

5.

subliniază rolul important al autorităților locale și regionale în guvernanța strategică la nivelul cel mai apropiat de consumatori, în gestionarea producției descentralizate de energie, promovarea unui climat optim pentru investiții, precum și rolul lor de a integra politicile în materie de energie și climă în măsurile din domeniul locuințelor, sărăciei energetice, transporturilor, dezvoltării economice și utilizării terenurilor, respectiv amenajării teritoriului;

6.

atrage atenția asupra rolului esențial al autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a politicii energetice, în identificarea de instrumente de finanțare pentru proiectele energetice, în special cele din domeniul surselor regenerabile de energie, precum și în ce privește promovarea unor modele energetice durabile și a celor mai bune practici în rândul consumatorilor;

7.

avertizează că realizarea obiectivelor în materie de energie și climă stabilite la nivel european și național este pusă în pericol în cazul în care rolul de motor pe care îl joacă autoritățile locale și regionale în punerea în aplicare a politicii energetice în cadrul uniunii energetice nu va fi recunoscut în mod oficial;

8.

subliniază că procesul de elaborare a planurilor energetice și climatice naționale trebuie să stea sub semnul transparenței și răspunderii asumate, astfel încât actorii locali, întreprinderile și celelalte părți interesate să știe la ce se pot aștepta din partea guvernelor naționale, în special cu privire la modul în care este asigurată respectarea obligațiilor și la măsurile care ar putea fi luate în cazul în care planurile naționale se dovedesc a fi insuficiente pentru atingerea obiectivelor la nivelul UE;

9.

salută recunoașterea de către Comisia Europeană a faptului că tranziția către o energie curată va fi imposibilă fără implicarea cât mai multor părți interesate din societatea civilă și de la nivel local și regional; prin urmare, solicită statelor membre să implice în mod corespunzător regiunile și orașele în dezbaterile cu privire la tranziția energetică și, în special, în dezbaterile privind planurile energetice și climatice naționale integrate, pentru a putea reacționa în mod adecvat la necesitățile diferitelor sectoare;

10.

cu toate acestea, constată că, în pofida diferențelor în ce privește dispozițiile constituționale din diferitele state membre ale UE, propunerile privind guvernanța nu fac nicio trimitere specială la rolul instituțional al autorităților locale și regionale și, cu atât mai puțin, la celelalte părți interesate, în afara dispozițiilor generale de la articolul 10 cu privire la consultarea publică, care prevede că „statele membre se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectelor de planuri”;

11.

sugerează să se aibă în vedere o altă reformă a normelor UE privind ajutoarele de stat din sectorul energetic, pentru a veni în sprijinul măsurilor luate la nivel urban, în special prin elaborarea de orientări specifice pentru acțiuni locale menite să simplifice cadrul existent și prin derogări specifice pentru proiecte energetice în cadrul regenerării urbane și locale și a locuințelor sociale, în vederea soluționării problemei sărăciei energetice. Trebuie deci să se ia măsuri pentru a consacra reziliența orașelor și tranziția energetică ca priorități ale următorului cadru multianual de după 2020;

12.

invită Comisia Europeană și guvernele statelor membre să își intensifice cooperarea cu actorii locali și regionali, în special cu agențiile lor locale și regionale pentru energie, în elaborarea viitoarelor planuri energetice și climatice la nivel național, trecând, în acest demers, de la o politică cu un număr redus de părți implicate la o politică la care contribuie toți;

13.

ia act, în acest sens, de numeroasele proiecte de succes având drept obiect utilizarea energiei din surse regenerabile care au fost inițiate și dezvoltate la nivel local, în cooperare cu IMM-uri, ONG-uri și organizații ale societății civile și cu ajutorul unor investiții individuale, pentru a produce energie electrică și termică din surse de energie regenerabile;

14.

atrage atenția asupra faptului că un număr mare de alți actori importanți sunt activi la nivel local în domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie, între altele întreprinderi mici și mijlocii, ONG-uri și organizații ale societății civile;

15.

subliniază necesitatea de a implica și actorii locali în eforturile de a acorda sprijin guvernului național la elaborarea unor proiecte gândite în perspectivă în cadrul FEIS, menite să contribuie la realizarea obiectivelor climatice și energetice ale Europei. Noua platformă europeană de consiliere în materie de investiții ar trebui să asigure o procedură accelerată de sprijin pentru orașele care s-au angajat să dezvolte proiecte cu un nivel scăzut de emisii de CO2;

16.

făcând trimitere la programele JASPERS și ELENA ale Băncii Europene de Investiții, solicită punerea în aplicare în continuare a unor programe de asistență tehnică specifice, necesare pentru a susține orașele și regiunile în eforturile lor de a asigura investiții pentru realizarea de proiecte ambițioase, inclusiv prin încurajarea dezvoltării unui portofoliu vast de proiecte de investiții și prin gruparea proiectelor mici și dispersate geografic având ca obiectiv reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

17.

subliniază faptul că guvernanța uniunii energetice a UE trebuie să aibă ca obiectiv „simplificarea și integrarea” practicii planificării, fiind nevoie, în acest sens, de crearea unor legături efective între inițiativele existente în ceea ce privește monitorizarea și raportarea;

18.

subliniază că este nevoie de o coordonare eficientă între nivelul național și autoritățile locale în ceea ce privește planificarea, procedura de punere în aplicare și raportarea în materie de politică energetică și climatică. Acest lucru ar contribui la evitarea birocrației inutile, răspunzând cerințelor unei mai bune legiferări;

19.

subliniază că, în ceea ce privește măsurile luate în materie de atenuare a schimbărilor climatice și adaptare la acestea, autoritățile locale și regionale sunt deja masiv implicate; multe dintre ele au elaborat deja strategii, planuri de acțiune și proceduri de monitorizare, între altele în cadrul Convenției primarilor, care cuprinde peste 5 679 de planuri de acțiune pentru dezvoltarea urbană durabilă în sectorul energetic;

20.

subliniază că planurile și obiectivele naționale trebuie să fie corelate în mod efectiv cu obiectivele la nivel local și regional, pe baza unor contribuții realiste și coordonate din partea diferitelor regiuni și sectoare;

21.

subliniază faptul că participarea acoperă nu numai consultarea, ci și un rol activ în lansarea și aplicarea unor măsuri concrete;

22.

regretă faptul că recomandările actuale privind guvernanța uniunii energetice nu includ o abordare pe mai multe niveluri suficient de clar definită; prin urmare, solicită guvernelor statelor membre să înființeze platforme de dialog privind energia, pentru a implica toate nivelurile de guvernare și administrație și toate părțile interesate relevante în elaborarea planurilor naționale în domeniul climei, în activitatea de monitorizare și de raportare, precum și pentru a organiza schimburi între diferitele dialoguri privind energia purtate la nivel național, cu ajutorul Comisiei Europene, spre a asigura coerența și a aborda problemele transfrontaliere;

23.

subliniază că o guvernanță pe mai multe niveluri eficace are o serie de avantaje: cetățenii și actorii economici participă la punerea în aplicare a unor măsuri legate de schimbările climatice, asumându-și o mai mare responsabilitate în cadrul acestui proces, ceea ce îmbunătățește șansele de succes, dat fiind că vizibilitatea guvernanței contribuie în mod pozitiv la asumarea răspunderii de către cetățeni;

24.

atrage atenția că articolul 11 din propunere (privind cooperarea regională) se referă doar la cooperarea între statele membre și nu la cooperarea dintre nivelurile de guvernanţă subnaționale din sau dintre diferitele state membre; solicită, de asemenea, statelor membre și Comisiei Europene să asigure un sprijin adecvat pentru cooperarea între autoritățile de la nivel subnațional, în special pentru cooperarea transfrontalieră, în vederea coordonării activităților referitoare la îndeplinirea planurilor energetice și climatice naționale integrate;

25.

solicită Comisiei Europene să prevadă un capitol privind guvernanța pe mai multe niveluri în documentele pe care le adresează guvernelor statelor membre conținând orientările cu privire la raportarea referitoare la politica națională în domeniul energetic și planificarea acesteia;

26.

solicită din nou UE și statelor membre să creeze cadre juridice avantajoase atât pentru consumatorii finali de energie, cât și pentru „prosumatori” și ceilalți furnizori de energie pe piața de vânzare cu amănuntul a energiei; subliniază, de asemenea, că producția descentralizată și autonomă pe baza surselor regenerabile aduce numeroase beneficii pentru sistemul energetic (reduce nevoia de infrastructură de transport și întreținere, generează o mai mare reziliență și flexibilitate) și că aceste beneficii ar trebui să se reflecte în stabilirea unui preț echitabil pentru orice surplus de energie din astfel de sisteme introdus în rețea; încurajează, prin urmare, statele membre să dezvolte sau să mențină sisteme inovatoare de stabilire a prețurilor pentru a aborda această chestiune;

27.

subliniază că este necesar să se furnizeze o consiliere de specialitate adecvată, într-o formă corespunzătoare și accesibilă, prin intermediul canalului de comunicare adecvat situației de la fața locului și grupului-țintă, și care ar trebui să acopere atât aspectele tehnice, cât și cele financiare și practice legate de introducerea tehnologiilor cu un nivel scăzut de emisii de CO2;

28.

subliniază că măsurile adoptate în domeniul gestionării energiei trebuie să permită consumatorilor să aibă controlul asupra consumului propriu, astfel încât să poată participa în mod activ la piață și să beneficieze, în calitate de consumatori, de o protecție eficace și adecvată; acest lucru este deosebit de important pentru combaterea sărăciei energetice; prin urmare, CoR solicită elaborarea unei definiții comune a sărăciei energetice la nivelul UE și un set de propuneri politice concrete destinate să protejeze consumatorii cei mai vulnerabili împotriva deconectării nejustificate, să acorde prioritate măsurilor în materie de eficiență energetică în beneficiul lor și să asigure elaborarea de informații specifice pentru aceștia;

29.

salută atenția acordată de Comisie în comunicarea sa privind accelerarea inovării în domeniul energiei curate [COM(2016) 763] celor două priorități politice esențiale: crearea unei uniuni energetice reziliente, cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creștere și investiții;

30.

solicită crearea unui mediu și a unor proceduri favorabile întreprinderilor, inovării și investițiilor, prin intermediul unor semnale, strategii, norme și dispoziții corespunzătoare și oferind sprijin adecvat prin intermediul unor instrumente financiare în care fondurile publice sunt folosite drept pârghie pentru stimularea investițiilor private (și, eventual, ca sprijin pentru reducerea la minimum a riscurilor);

31.

reamintește că este important ca politica energetică să fie elaborată în strânsă sinergie cu politica de cercetare și inovare a Uniunii Europene; subliniază necesitatea de a promova în continuare abordări inovatoare la nivel local în domeniul energiei din surse regenerabile, o mobilitate durabilă, modernizarea infrastructurii energetice existente, construirea de centrale electrice inteligente, captarea carbonului și stocarea energiei; prin urmare, invită Comisia să îmbunătățească mai cu seamă sprijinul acordat proiectelor inovatoare în regiunile ultraperiferice, transformându-le în adevărate laboratoare ale tranziției energetice;

32.

consideră că dezvoltarea de parteneriate între autoritățile locale în cadrul inițiativelor privind orașele inteligente joacă un rol decisiv pentru inovarea din domeniul energiei curate, pentru integrarea unor domenii precum economisirea energiei în transportul urban, strategiile de transport interregionale, colaborarea la dezvoltarea unor noi tehnologii de stocare și clădirile publice inteligente. O mai bună sinergie între fondurile structurale și de investiții europene și Fondul european pentru investiții strategice este de o importanță crucială pentru punerea în aplicare a unor proiecte transfrontaliere dedicate energiei durabile;

33.

salută accentul pus pe inovarea deschisă și știința deschisă, pentru a oferi întreprinderilor mici și mijlocii și societății civile șansa de a se dezvolta în continuare, pe baza noilor cunoștințe;

34.

subliniază că trebuie să se renunțe cât mai repede posibil la sprijinul direct sau indirect pentru utilizarea combustibililor fosili (precum și la sprijinul oferit de unele state membre), deoarece acesta maschează costurile reale pentru societate și mediu și păstrează prețurile în mod artificial la un nivel scăzut, împiedicând astfel inovarea în domeniul energiei curate;

35.

sprijină utilizarea propusă a instrumentului juridic pentru accelerarea dezvoltării unor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon și utilizarea lor efectivă. Tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon presupune investiții în sisteme inteligente de încălzire și răcire și în sporirea eficienței energetice în industrie, construcții și transport, precum și o cofinanțare a proiectelor pentru investiții în surse regenerabile de energie;

36.

subliniază că guvernanța uniunii energetice trebuie să creeze condițiile-cadru necesare pentru atingerea obiectivelor, cum ar fi facilitarea accesului la parteneriatele public-privat pentru a accelera punerea în aplicare a proiectelor, reducerea birocrației, identificarea eventualelor obstacole din calea autorităților locale și regionale și asigurarea securității juridice și a previzibilității pentru investitori;

37.

solicită ca achizițiile publice să fie utilizate, astfel cum s-a propus, ca instrument eficient pentru crearea unei piețe pentru tehnologiile cu emisii reduse de dioxid de carbon;

38.

consideră că regulamentul propus nu ridică probleme în ceea ce privește respectarea principiului subsidiarității. Cu toate acestea, el ridică semne de întrebare în ceea ce privește conformitatea cu principiul proporționalității, în măsura în care sistemul de guvernanță propus este considerat prea complex, prea detaliat și impune intervale de raportare prea stricte. CoR ar fi preferat ca sistemul de guvernanță să fie introdus prin intermediul unei directive și nu al unui regulament, ceea ce ar permite implicarea corespunzătoare a autorităților regionale în țările federale.