2.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 351/13

A.

întrucât sectorul transporturilor reprezintă un element important în dezvoltarea Uniunii Europene și a regiunilor și orașelor acesteia, influențând în mod direct competitivitatea și coeziunea socială a regiunilor și orașelor și contribuind astfel în mod semnificativ la realizarea pieței unice europene;

B.

întrucât transportul îndeplinește o funcție triplă, de ordin economic, social și de coeziune teritorială, fundamentală pentru integrarea europeană;

C.

întrucât sectorul transporturilor are un rol esențial în domeniul economic și în cel al ocupării forței de muncă, reprezentând 10 % din prosperitatea UE (raportat la produsul intern brut) și asigurând peste 10 milioane de locuri de muncă și întrucât va avea, prin urmare, un rol vital în procesul de punere în aplicare a strategiei UE 2020;

D.

întrucât transporturile reprezintă un element esențial al politicii europene și întrucât, prin urmare, UE are nevoie de un cadru financiar care să răspundă provocărilor legate de politica în domeniul transporturilor în anii care urmează, care să stimuleze economia pe termen scurt, să mărească productivitatea pe termen mediu și lung și să consolideze calitatea de centru de cercetare a UE;

E.

întrucât sectorul transporturilor are o influență considerabilă asupra mediului și asupra calității sănătății și a vieții oamenilor și, cu toate că sectorul transporturilor permite mobilitatea oamenilor din punct de vedere privat și profesional, în anul 2008 acest sector a generat, în ansamblul său, 27 % din totalul emisiilor de CO2 și întrucât această valoare a crescut de atunci și mai mult; întrucât, în 2007, transportul rutier a generat 70,9 %, aviația 12,5 %, căile navigabile maritime și interioare 15,3 %, iar căile ferate numai 0,6 % din totalul emisiilor de CO2 provenite din sectorul transporturilor;

F.

întrucât, în Europa, s-au depus eforturi pentru creșterea siguranței în ceea ce privește toate modurile de transport; întrucât însă, în 2008, s-au înregistrat aproximativ 39 000 de decese în accidente de circulație, precum și 300 000 de accidente grave, ceea ce înseamnă că este necesar să se depună în continuare eforturi cu privire la toate aspectele legate de siguranță, în special de siguranța rutieră;

G.

întrucât, în cadrul pachetului privind schimbările climatice, UE și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 % până în 2020 raportat la nivelurile din 1990, acest obiectiv fiind obligatoriu;

H.

întrucât obiectivele stabilite în Cartea albă din 2001 au fost realizate doar parțial, astfel încât este necesar să se verifice dacă aceste obiective ar trebui menținute sau reformulate și, acolo unde este nevoie, să se intensifice eforturile în vederea realizării obiectivelor respective;

I.

întrucât problemele legate de transpunere, precum întârzierile sau transpunerea incorectă, au un impact semnificativ asupra eficienței legislației europene; întrucât, prin urmare, este necesar să se ia urgent măsuri în acest sens;

J.

întrucât activitatea parlamentară trebuie să fie coerentă, în special în domeniile care afectează direct politica în domeniul transporturilor, cum ar fi, de exemplu, politica de mediu, cea socială, politicile de urbanism, de amenajare a teritoriului, de ocupare a forței de muncă și cea economică;

K.

întrucât criza financiară și economică a afectat grav sectorul transporturilor, dar ar trebui să se profite de această ocazie pentru a sprijini și a promova acest sector, ținând seama de perspectivele viitoare, în special prin promovarea sustenabilității modurilor de transport și a investițiilor în, printre altele, transportul feroviar și pe căi navigabile; întrucât astfel se vor asigura condiții de concurență echitabile în acest sector;

L.

întrucât, ca parte a viitoarei revizuiri a agențiilor, trebuie analizată atât valoarea adăugată adusă de agențiile respective, cât și necesitatea înființării a unei agenții europene de transport;

M.

întrucât stabilirea unor obiective cuantificabile este de o importanță deosebită în sectorul transporturilor, pe de o parte pentru a putea monitoriza mai bine eficiența politicii în domeniul transporturilor și, pe de altă parte, pentru a stabili orientări în cadrul planificării sociale și economice, precum și pentru a demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru punerea în aplicare a politicii existente în domeniul transporturilor;

N.

întrucât principalele progrese în domeniul cercetării, infrastructurilor și tehnologiei presupun o adaptare a resurselor și instrumentelor financiare;

O.

întrucât dezvoltarea societății și a numeroase sectoare economice are ca rezultat creșterea cererii în sectorul transporturilor, toate mijloacele de transport fiind, prin urmare, vitale; întrucât acestea ar trebui însă cuantificate în funcție de eficiența lor din punctul de vedere al politicii economice, de mediu, sociale și de ocupare a forței de muncă;

P.

întrucât, în viitor, va fi necesară interconectarea sustenabilă a tuturor modurilor de transport al persoanelor și al mărfurilor pentru a realiza lanțuri de transport sigure, sustenabile, coerente din punct de vedere logistic și, prin urmare, eficiente, inclusiv soluții multimodale și conectarea transportului local cu cel pe distanțe mari,

1.

este convins că politica UE are nevoie de o viziune clară și coerentă asupra viitorului transporturilor, ca sector aflat în centrul pieței unice, garantând libera circulație a persoanelor și a mărfurilor și asigurând coeziunea teritorială în întreaga Europă; consideră că, în timp ce asigură în continuare o parte semnificativă din creșterea și competitivitatea sustenabile ale Europei, sectorul transporturilor trebuie să garanteze eficiență economică și să se dezvolte cu respectarea standardelor sociale și de mediu deosebit de ridicate;

2.

este convins că schimbările demografice vor avea ca rezultat, mai ales în zonele urbane, unele provocări legate de siguranță și capacități în domeniul transporturilor și în ceea ce privește mobilitatea și că, din acest punct de vedere, dreptul fundamental la mobilitate, realizată și printr-o accesibilitate sporită și prin construirea conexiunilor de infrastructură ce lipsesc, și aplicabilitatea acestui drept trebuie privite ca fiind esențiale; subliniază că, în acest context, lanțurile de transport multimodale bine integrate, care includ mersul pe jos și ciclismul și transportul public, reprezintă viitorul în zonele urbane; subliniază, în acest sens, că, în zonele urbane, mai ales structura existentă va fi cea care va determina modul de transport cel mai potrivit; consideră că prin crearea unor bune legături de transport în comun în zonele rurale se va reduce gradul de utilizare a autoturismelor personale; solicită, în interesul creării unui transport urban și suburban coerent și al împiedicării exodului populației rurale, formarea unor regiuni urbane funcționale;

3.

solicită Comisiei să introducă planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUS) pentru orașele cu peste 100 000 de locuitori și, respectându-se în mod corespunzător principiul subsidiarității, să încurajeze orașele să elaboreze planuri de mobilitate care să propună un concept de transport integrat pentru a diminua daunele provocate mediului și pentru a face mobilitatea mai sănătoasă și mai eficientă;

4.

consideră că, în sectorul transportului de mărfuri, cererea în creștere va pune, între altele, o presiune asupra capacității și va determina o scădere a eficienței cauzate de problemele de infrastructură, că, în principal, ar trebui să se intensifice utilizarea comodală, să crească, prin urmare, siguranța utilizatorilor mijloacelor de transport și a bunurilor transportate și că o îmbunătățire fundamentală a infrastructurii, în special eliminarea blocajelor cunoscute de mulți ani, este esențială;

5.

subliniază că decarbonizarea în sectorului transporturilor reprezintă una dintre principalele provocări ale viitoarei politici UE în domeniul transporturilor și că toate resursele disponibile și sustenabile ar trebui folosite în acest scop, de exemplu o combinație de surse de energie care să promoveze cercetarea și dezvoltarea unor tehnologii și moduri mai puțin dăunătoare mediului, măsuri de tarifare și internalizarea costurilor externe aferente tuturor modurilor de transport, cu condiția ca veniturile obținute la nivelul UE să fie folosite pentru creșterea sustenabilității mobilității și să fie luate măsuri de adaptare a comportamentului utilizatorilor transporturilor și al celor care lucrează în acest domeniu (sensibilizare, comportament ce vizează protecția mediului etc.); subliniază că, pentru aceasta, ar trebui să se creeze cu prioritate stimulente financiare prin care să se excludă posibilitatea denaturării concurenței între modurile de transport sau între statele membre în cadrul acestui proces;

6.

recunoaște că, potrivit Organizației Maritime Internaționale (OMI), transportul maritim emite între de 3 și 5 ori mai puțin CO2 decât transportul rutier, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la emisiile preconizate de SOx și NOx în cadrul transportului maritim, care vor fi aproximativ egale cu emisiile transporturilor terestre până în 2020 și cu privire la încercarea neconvingătoare a OMI de a pune în aplicare un sistem de reducere a emisiilor de CO2;

7.

subliniază necesitatea unei mai bune informări a publicului larg cu privire la consecințele călătoriilor din timpul liber și invită Comisia să aibă în vedere acest tip de călătorii în abordarea politicilor sale;

8.

subliniază că siguranța trebuie să fie în continuare unul dintre obiectivele prioritare ale viitoarei politici în domeniul transporturilor și că trebuie asigurată siguranța utilizatorilor activi și pasivi ai tuturor modurilor de transport; consideră că este extrem de important să se reducă efectele activităților de transport asupra sănătății, în special prin utilizarea unor tehnologii moderne, și să se asigure respectarea drepturilor pasagerilor tuturor mijloacelor de transport, mai ales ale celor cu mobilitate redusă, prin intermediul unor reglementări clare și transparente; susține elaborarea, în Uniunea Europeană, a unei carte a drepturilor pasagerilor;

9.

invită Comisia să prezinte un studiu foarte scurt privind cele mai bune practici din statele membre în ceea ce privește efectele limitatoarelor de viteză instalate pe toate tipurile de autovehicule și toate tipurile de drumuri, atât urbane, cât și interurbane, în scopul de a prezenta măsuri legislative vizând reducerea emisiilor și creșterea siguranței rutiere;

10.

subliniază că este necesar să se garanteze atât siguranța personală, cât și certitudinea juridică pentru lucrătorii din sectorul transporturilor, între altele prin crearea unui număr suficient de locuri de parcare sigure și securizate și prin armonizarea aplicării normelor privind transportul rutier și a sancțiunilor prevăzute de aceste norme; subliniază, de asemenea, că aplicarea la nivel transfrontalier a sancțiunilor va crește siguranța rutieră pentru toți utilizatorii;

11.

atrage atenția asupra faptului că realizarea unor zone de staționare în cadrul rețelei rutiere transeuropene (TERN) nu a ținut pasul cu intensificarea transportului rutier de mărfuri, ceea ce înseamnă că respectarea timpilor de condus și de odihnă permiși stabiliți pentru conducătorii auto profesioniști, mai ales pe timp de noapte, precum și siguranța rutieră, în general, vor fi grav compromise atât timp cât, în statele membre ale UE, posibilitățile de odihnă nu sunt îmbunătățite din punct de vedere calitativ și cantitativ;

12.

consideră că, în ansamblu, dezvoltarea transportului de persoane și a celui de mărfuri depinde în mare măsură de utilizarea eficientă a diferitelor moduri de transport și că politica europeană în domeniul transporturilor ar trebui, prin urmare, să aibă ca obiectiv o comodalitate eficientă, aflată în strânsă legătură cu decarbonizarea și cu aspecte legate de siguranță și economice privind domeniul transporturilor; consideră că astfel se va ajunge la o realocare optimă între diferitele moduri de transport și la o trecere la moduri de transport mai sustenabile, va exista interoperabilitate în cadrul și între modurile de transport, se vor promova lanțuri de transport și logistice mai sustenabile, precum și opțiuni modale și se vor spori fluxurile de trafic continuu la nivelul modurilor și nodurilor;

13.

subliniază că o comodalitate eficientă nu ar trebui măsurată doar în funcție de rentabilitate, ci și din punct de vedere al protecției mediului, al condițiilor sociale și de muncă și al aspectelor legate de siguranță și de coeziunea teritorială, ținându-se seama și de diferitele posibilități tehnice și niveluri inițiale ale diferitelor moduri de transport și ale țărilor, regiunilor și orașelor din Europa;

14.

subliniază că o comodalitate eficientă înseamnă îmbunătățirea infrastructurii, între altele prin dezvoltarea unor culoare ecologice, prin diminuarea blocajelor și prin îmbunătățirea transportului feroviar și pe căi navigabile, precum și creșterea siguranței prin folosirea unor tehnologii noi și îmbunătățirea condițiilor de muncă;

15.

solicită controlarea periodică a legislației europene, precum și a modului de transpunere și de aplicare a acesteia, pentru a garanta eficiența acesteia; invită Comisia să elimine consecvent obstacolele cauzate de transpunerea incorectă sau târzie a legislației europene în statele membre;

16.

propune ca, în noul cadru al Tratatului de la Lisabona și cu aprobarea Comisiei, să se organizeze cel puțin o reuniune anuală comună cu responsabilii pentru modurile de transport din parlamentele naționale în scopul unui schimb de experiențe și al cooperării pentru îmbunătățirea și creșterea eficienței punerii în aplicare a legislației UE în domeniul transporturilor;

17.

consideră că sectorul transporturilor are un rol esențial pentru realizarea pieței unice europene și pentru libera circulație a persoanelor și a mărfurilor și că deschiderea reglementată a pieței ar trebui să devină o realitate, în principal în domeniul transportului feroviar, în toate statele membre ale UE; consideră că această deschidere completă a pieței va fi în folosul consumatorilor și ar trebui să fie însoțită de măsuri de protejare a calității serviciilor publice, precum și de o planificare pe termen lung a investițiilor privind infrastructura și de interoperabilitate tehnică pentru a crește eficiența și siguranța și de măsuri destinate evitării denaturării concurenței intramodale și intermodale, printre altele în domeniul social, fiscal, al siguranței și al protecției mediului; internalizarea costurilor externe sociale și de mediu ar trebui să se realizeze treptat, începând cu modurile de transport rutier și aerian mai poluante;

18.

invită Comisia și autoritățile din statele membre să faciliteze finalizarea liberalizării operațiunilor de cabotaj, să reducă prevalența distanțelor parcurse fără încărcătură și să prevadă o rețea rutieră și feroviară mai sustenabile, sub forma unui număr crescut de noduri de transport de mărfuri;

19.

consideră că este vital, pentru realizarea unui sector al transporturilor maritime eficient și complementar cu celelalte moduri, să se pună din nou accentul pe un proces ferm de liberalizare pentru ca acest sector să fie cu adevărat competitiv;

20.

subliniază, având în vedere necesitățile economice, importanța unei gestionări cu adevărat europene a infrastructurilor de transport (coridoare de transport feroviar de marfă și de persoane, cerul unic european, porturi și legături ale acestora cu rețeaua de transport, spațiul maritim fără frontiere, căi navigabile interioare) pentru a elimina „efectul de frontieră” în toate modurile de transport și a crește competitivitatea și atractivitatea UE;

21.

solicită crearea unui sistem european comun de rezervare pentru a spori eficiența diverselor moduri de transport și pentru a simplifica și crește nivelul de interoperabilitate al acestora;

22.

subliniază că sectorul transporturilor are un impact asupra politicii sociale, de sănătate și de securitate și, în contextul realizării unui spațiu unic al transporturilor, trebuie să se armonizeze la un nivel înalt și să se îmbunătățească permanent condițiile de muncă, educația și formarea, pe baza unui dialog social eficient la nivel european; subliniază că, printre altele, înființarea unor centre de formare europene și a unor centre UE de excelență în statele membre în cauză poate contribui la promovarea calității măsurabile a formării și a statutului lucrătorilor din domeniul transporturilor și la recunoașterea reciprocă a cursurilor de formare;

23.

consideră că, pentru a obține o mai mare eficiență a politicii în domeniul transporturilor, este necesar să evaluăm programele (cum ar fi Galileo și STI pentru toate modurile de transport) și, în funcție de rezultatele obținute, strategia și programarea ar trebui reorientate în mod corespunzător; consideră că este în continuare nevoie, printre altele, de un nou program pentru siguranța traficului rutier, de redinamizarea TEN-T, de o evaluare intermediară a programului NAIADES, de implementarea urgentă și completă a programului privind cerul unic european, a programului SESAR și a celui de-al optulea Program-cadru pentru cercetare, precum și de o continuare în formă simplificată a programului Marco Polo;

24.

este de părere că interoperabilitatea tehnică și finanțarea acesteia, certificarea la nivel european, standardizarea și recunoașterea reciprocă reprezintă elemente esențiale ale unei piețe unice care funcționează în mod eficient și că punerea în aplicare a acestor elemente ar trebui să se numere într-o măsură mai mare printre competențele diferitelor agenții; subliniază că toate agențiile ar trebui să depună eforturi pentru a asigura, și a atinge în scurt timp, un nivel la fel de ridicat de responsabilitate și de competență și că acestea ar trebui evaluate în mod regulat; încurajează în special dezvoltarea întregului potențial al Agenției Europene Feroviare, inclusiv asumarea progresivă a răspunderii pentru certificarea întregului material rulant nou și întregii infrastructuri feroviare noi și pentru audituri regulate ale autorităților naționale de siguranță sau ale organismelor echivalente din statele membre, astfel cum se prevede în Directiva 2004/49/CE din 29 aprilie 2004;

25.

subliniază că transportul rutier reprezintă 75 % din activitatea de transport și solicită să se ia în considerare necesitatea înființării unei agenții pentru transportul rutier, în special în scopul creșterii siguranței rutiere și al garantării dreptului fundamental al cetățenilor la mobilitate sigură, prin susținerea aplicațiilor noi (cum ar fi Galileo sau tehnologii care pot fi utilizate pentru orice sistem de transport inteligent) și prin desfășurarea de programe de cercetare; consideră, de asemenea, că agenția ar trebui să poată să ia măsuri de reglementare atunci când trebuie eliminate obstacole din calea unei piețe unice sustenabile;

26.

subliniază că transportul pe căi navigabile interioare se confruntă în continuare cu un cadru instituțional divergent și solicită instituirea unei cooperări permanente și structurate între instituțiile competente în scopul de a valorifica pe deplin potențialul acestui mod de transport;

27.

solicită elaborarea unei agende pentru cercetare și tehnologie pentru sectorul transporturilor; consideră că această agendă ar trebui realizată în colaborare cu toți actorii interesați pentru ca nevoile sectorului să fie înțelese și, prin urmare, pentru a se aloca mai bine fondurile UE; consideră că ar trebui să se acorde prioritate proiectelor care vizează decarbonizarea în sectorul transporturilor, creșterea transparenței lanțului de aprovizionare și a siguranței și securității transportului, îmbunătățirea gestionării traficului și reducerea sarcinilor administrative;

28.

subliniază că cercetarea și dezvoltarea și inovarea trebuie susținute, deoarece acestea conduc la ameliorarea semnificativă a stării mediului în cazul tuturor modurilor de transport prin reducerea cantității de gaze de eșapament și a poluării fonice cauzate de trafic, cresc nivelul de siguranță prin dezvoltarea de soluții prin care se asigură o utilizare mai eficientă a capacității infrastructurii existente și pentru a reduce blocajele din trafic și, nu în ultimul rând, aduc cu sine o independență energetică mai mare la nivelul modurilor de transport în cadrul întregii rețele de transport; subliniază, în acest sens, că sistemele inteligente, interoperabile și conectate de organizare a transporturilor, cum ar fi ERTMS, Galileo, SESAR și STI și tehnologiile la fel de adecvate, trebuie sprijinite atât la nivelul cercetării și dezvoltării, cât și al utilizării practice; invită statele membre să se asigure că toți cetățenii din Europa întreagă beneficiază de sisteme de transport inteligente; constată că trebuie introduse condițiile-cadru necesare și standarde transparente pentru tehnologiile promițătoare, fără a se avantaja în mod necuvenit o anumită tehnologie;

29.

subliniază că, în contextul protejării climei și al independenței energetice a UE, fiecare mod de transport ar trebui să reducă emisiile de CO2 aferente și să fie susținut de cercetarea și dezvoltarea în domeniul tehnologiilor inovatoare, eficiente din punct de vedere energetic și nepoluante și al surselor regenerabile de energie, ceea ce contribuie, printre altele, la producerea unor vehicule mai sustenabile în cadrul tuturor modurilor de transport; consideră că, totodată, astfel ar crește competitivitatea întreprinderilor europene;

30.

subliniază necesitatea existenței unei definiții unice a conceptelor relevante în termeni de siguranță rutieră și de cercetare cu privire la accidente pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor și a tuturor măsurilor care pot fi luate;

31.

subliniază că armonizarea documentelor de transport după cele mai noi standarde de comunicare și aplicabilitatea multimodală și internațională a acestora pot conduce la o îmbunătățire considerabilă a siguranței și logisticii, precum și la o reducere semnificativă a sarcinii administrative;

32.

subliniază că o politică eficientă în domeniul transporturilor necesită un cadru financiar adaptat la provocările care apar și că este necesar, în acest sens, să se majoreze finanțarea actuală pentru transporturi și mobilitate; consideră că sunt necesare următoarele:

33.

solicită să se asigure o politică coerentă și integrată în domeniul transporturilor care să promoveze, printre altele, transportul feroviar și naval, politica portuară și transportul public de persoane printr-un sprijin financiar care nu este raportat la criteriile de competitivitate în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat;

34.

consideră că trebuie să se profite de pe urma crizei financiare și economice pentru a oferi sprijin specific domeniului transporturilor și pentru a promova investiții în transporturi mai întâi de toate sigure, ecologice și, prin urmare, sustenabile prin intermediul asistenței financiare; consideră că, în contextul strategiei UE 2020, ar trebui să se ia în considerare posibilitatea ca UE să investească în proiecte de transport, deoarece sistemele de transport și de mobilitate oferă ocazii unice pentru crearea de locuri de muncă stabile;

35.

este convins că definiția unei rețele centrale europene în cadrul rețelei generale TEN-T, care este în continuare o prioritate a politicii UE în domeniul transporturilor, ar trebui evaluată în funcție de criteriile dezvoltării durabile atât la nivel european, cât și la nivel regional și local, iar platformele multimodale și porturile terestre reprezintă în continuare o componentă esențială a ofertei în materie de infrastructuri, deoarece acestea permit realizarea unor legături eficiente între diferitele moduri de transport;

36.

consideră că proiectele TEN-T ar trebui să reprezinte în continuare o prioritate a politicii UE în domeniul transporturilor și că este neapărat necesar să se soluționeze problema legată de lipsa infrastructurii și să se depășească obstacolele istorice și geografice care există în continuare la frontiere; subliniază că TEN-T ar trebui integrată într-o rețea paneuropeană cu legături și în afara teritoriului UE și consideră că acest proces poate fi accelerat printr-o finanțare mai rapidă;

37.

solicită ca infrastructurile de transport pe căi navigabile interioare, porturile interioare și crearea de legături multimodale între porturile maritime și zonele interioare și legăturile feroviare să joace un rol mai accentuat în politica europeană în domeniul transporturilor și să primească un sprijin mai mare pentru a contribui la reducerea impactului asupra mediului și la creșterea siguranței în transportul din UE; consideră că performanța de mediu a navelor de navigație interioară poate fi mult îmbunătățită dacă pe acestea sunt instalate motoare noi, echipate cu cele mai recente tehnologii în materie de reducere a emisiilor;

38.

subliniază nevoia de a aborda proiectele referitoare la transportul maritim pe distanțe scurte și la autostrăzile maritime într-un context mai larg, care să cuprindă țările din vecinătatea geografică imediată a Europei; atrage atenția asupra faptului că acest lucru va necesita o sinergie mai accentuată între politica regională, politica de dezvoltare și politica din domeniul transporturilor;

39.

recunoaște faptul că aeroporturile regionale joacă un rol crucial pentru dezvoltarea regiunilor periferice și ultraperiferice, prin creșterea conectivității acestora cu nodurile de transport; consideră deosebit de utilă aplicarea unor soluții intermodale în situațiile în care acest lucru este posibil; este de părere că legăturile feroviare (de mare viteză) dintre aeroporturi oferă o ocazie optimă pentru crearea unor legături sustenabile între diferite moduri de transport;

40.

subliniază că realizarea unui spațiu european al transporturilor reprezintă o prioritate importantă, care depinde, în mare măsură, de o acceptare internațională în cadrul acordurilor ce urmează a fi negociate pentru toate modurile de transport, în special în legătură cu transportul aerian și cel maritim, și că UE ar trebui să își intensifice rolul de formator în cadrul organismelor internaționale relevante;

41.

solicită respectarea unor obiective mai clare, mai cuantificabile pentru 2020 în raport cu cele din 2010 și propune, prin urmare, următoarele:

42.

invită Comisia să monitorizeze progresele realizate în vederea atingerii acestor obiective și să prezinte Parlamentului un raport anual;

43.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.