EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 62011CN0493
Case C-493/11 P: Appeal brought on 23 September 2011 by United Technologies Corp. against the judgment of the General Court (Eighth Chamber) delivered on 13 July 2011 in Case T-141/07: United Technologies Corp. v European Commission
Cauza C-493/11 P: Recurs introdus la 23 septembrie 2011 de United Technologies Corp. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 13 iulie 2011 în cauza T-141/07, United Technologies Corp/Comisia Europeană
Cauza C-493/11 P: Recurs introdus la 23 septembrie 2011 de United Technologies Corp. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 13 iulie 2011 în cauza T-141/07, United Technologies Corp/Comisia Europeană
JO C 347, 26.11.2011, p. 17–17
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
26.11.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 347/17 |
Recurs introdus la 23 septembrie 2011 de United Technologies Corp. împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 13 iulie 2011 în cauza T-141/07, United Technologies Corp/Comisia Europeană
(Cauza C-493/11 P)
2011/C 347/26
Limba de procedură: engleza
Părțile
Recurentă: United Technologies Corp. (reprezentanți: A. Winckler, avocat, J. Temple Lang, solicitor, C.J. Cook, advocate, D. Gerard, avocat)
Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurentele solicită Curții:
— |
anularea hotărârii atacate; |
— |
în temeiul elementelor de care Curtea dispune, anularea în parte a deciziei atacate și reducerea cunatumului amenzilor stabilite în aceasta sau, în cazul în care apreciază oportun, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului pentru reexaminarea faptelor pertinente; |
— |
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate atât în recurs, cât și în procedura desfășurată în fața Tribunalului. |
Motivele și principalele argumente
Prin intermediul primului motiv, recurentele contestă concluziile Tribunalului potrivit cărora Comisia a reținut în mod întemeiat că recurenta răspunde pentru practicile GTO și ale filialelor Otis. Acest motiv este împărțit în trei aspecte. Prin primul aspect se invocă faptul că Tribunalul a comis o eroare de fond în măsura în care acesta ar fi reținut criterii juridice eronate în materie de răsturnare a prezumției de răspundere rezultând dintr-o participație a societății mamă de 100 % în capitalul unei filiale. Prin intermediul celui de al doilea aspect se susține că interpretarea reținută de Tribunal în privința criteriilor juridice ale răsturnării prezumției de răspundere încalcă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin intermediul celui de al treilea aspect se afirmă că Tribunalul nu și-a motivat în mod corespunzător considerentele specifice referitoare la răsturnarea prezumției de răspundere, astfel cum au fost invocate de recurentă.
Cel de al doilea motiv se întemeiază pe o lipsă de motivare și pe o eroare de drept comisă de Tribunal prin faptul că nu a examinat obiecțiunile invocate de recurentă în privința încălcării egalității de tratament prin raportare la MEC.