5.8.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 212/113

A.

întrucât Venezuela trece printr-o situație politică tensionată, înregistrându-se în ultima vreme un derapaj îngrijorător către autoritarism care se manifestă prin hărțuiri, amenințări, intimidări și persecuții politice și urmăriri penale împotriva opoziției, a primarilor și guvernatorilor săi aleși în mod democratic, a mișcării studențești și a jurnaliștilor, puse în practică prin schimbarea regulilor specifice democrației, lipsa totală de independență a puterilor în stat și nerespectarea legilor și a Constituției Republicii Bolivariene a Venezuelei;

B.

întrucât cazul lui Manuel Rosales, lider al opoziției, fost candidat la președinție, fost guvernator al statului Zulia și actual primar ales în mod democratic al orașului Maracaibo, pe care președintele Chávez l-a amenințat în mod public în mai multe rânduri cu trimiterea în închisoare, și împotriva căruia s-a inițiat în cele din urmă o procedură judiciară în temeiul unei plângeri din 2004 cu privire la o presupusă neconcordanță în declarația de venit din perioada în care a fost guvernatorul statului Zulia, procedură care are, pe de altă parte, aspectul unui caz clar de persecuție politică, având în vedere că nu se respectă normele procesuale relevante și nici nu se acordă garanții jurisdicționale suficiente și în care s-a dictat dinainte o sentință de condamnare în mod evident politică;

C.

întrucât Manuel Rosales a solicitat, ca urmare a persecuției politice suferite, azil politic în țara vecină, Republica Peru, și întrucât acest azil i-a fost acordat, din motivele politice și umanitare presupuse de acest caz, ceea ce a provocat retragerea imediată a ambasadorului Venezuelei în Peru;

D.

întrucât aceste acuzații împotriva liderului opoziției au o evidentă motivație politică și întrucât, în plus, executivul controlează în mare măsură puterea judecătorească; întrucât guvernul venezuelean elaborează noi măsuri care vor contribui la reducerea independenței puterii judecătorești, astfel încât este dificil să se întrevadă un proces echitabil în Venezuela;

E.

întrucât la 2 aprilie 2009 a fost arestat, sub amenințarea armelor, de către agenți ai serviciilor de informații militare, generalul în rezervă Raúl Isaías Baduel, fost, până de curând, ministru al apărării în guvernul Chávez și care a devenit ulterior membru al opoziției; întrucât a fost acuzat, acum, când face parte din opoziție, de o presupusă sustragere de fonduri ale forțelor armate, faptă care ar fi fost comisă în timpul mandatului său de ministru al apărării;

F.

întrucât liderul opoziției, primarul general al orașului Caracas, Antonio Ledezma, ales în mod democratic la 23 noiembrie 2008, nu a putut să își preia funcția deoarece sediul Primăriei Caracas din Palatul Guvernului a fost ocupat ilegal de organizațiile bolivariene, fără ca autoritățile Ministerului venezuelean de Interne să întreprindă vreo acțiune pentru eliberarea sediului până în prezent; întrucât președintele Chávez a promulgat de curând legea capitalei, care afectează în mod direct competențele primarului general, numindu-se, prin desemnare de către președintele republicii, un superior ierarhic în calitate de șef al guvernului statului Caracas, de care va depinde primarul general al orașului Caracas, care va fi lipsit practic de toate competențele, cum ar fi administrarea finanțelor publice, elaborarea și executarea planurilor de dezvoltare, precum și competențele asupra regiilor administrației descentralizate a capitalei;

G.

întrucât primarul general al orașului Caracas, în afară de pierderea tuturor competențelor sale, este ținta unei campanii agresive de hărțuire, amenințări, insulte și intimidări instigată în mod direct de către președintele republicii;

H.

întrucât în luna martie 2009, la ordinele președintelui republicii, a avut loc ocuparea militară a numeroase porturi și aeroporturi, majoritatea acestora în regiuni în care guvernează membrii ai opoziției, în temeiul unei legi care reinstaura controlul executivului venezuelean asupra acestor obiective; întrucât prin respectiva măsură se urmărește limitarea resurselor financiare și sufocarea economică a adversarilor politici; întrucât în temeiul articolului 164-10 din Constituția Republicii Bolivariene a Venezuelei, administrarea porturilor, aeroporturilor, șoselelor și autostrăzilor este competența exclusivă a administrațiilor regionale în coordonare cu administrația centrală, dar în niciun caz competența exclusivă a acesteia din urmă;

I.

întrucât, într-o recentă sentință politică fără precedent dictată de către judecătoarea Marjori Calderón, soția unui conducător marcant al PSUV, comisarii de poliție Ivan Simonovis, Lázaro Forero și Henry Vivas, precum și opt ofițeri ai poliției metropolitane au fost condamnați, fără nicio probă concludentă, la 30 de ani de închisoare, pedeapsa maximă prevăzută de Codul penal venezuelean; întrucât aceste persoane s-au aflat în arest preventiv timp de mai mult de cinci ani în spații ale poliției lipsite de lumina zilei; întrucât condamnarea a fost pronunțată în urma celui mai lung proces din istoria Venezuelei, proces viciat de nereguli, în care nu au fost respectate cele mai elementare drepturi procesuale ale acuzaților; întrucât, în plus, majoritatea celor nouăsprezece infracțiuni comise la 11 aprilie 2002, pentru trei dintre acestea acuzații fiind condamnați fără nicio probă, au rămas nepedepsite în ciuda numeroaselor mărturii, imagini de televiziune și probe existente care demonstrează responsabilitatea membrilor înarmați ai organizațiilor bolivariene perfect identificabili;

J.

întrucât, în numeroase ocazii, președintele republicii a adus injurii și insulte la adresa unui număr mare de demnitari străini și întrucât, cu toate acestea, atunci când a fost ținta criticilor în propria țară a reacționat prin decretarea expulzării imediate a cetățenilor străini care au îndrăznit să îl critice, inclusiv expulzarea violentă a unui deputat în Parlamentul European;

K.

întrucât președintele Chávez a forțat desfășurarea unui al doilea referendum în februarie 2009 pentru a aproba realegerea pe o perioadă nedeterminată a președintelui și a tuturor funcționarilor publici aleși, în pofida faptului că a pierdut referendumul privind reforma constituțională din decembrie 2007, care includea aceeași propunere, încălcând astfel constituția venezueleană care interzice prezentarea aceluiași proiect de reformă de mai multe ori în cadrul aceleași legislaturi parlamentare;

L.

întrucât autoritățile din Venezuela au considerat indezirabilă prezența unei delegații oficiale a Parlamentului European, care avea prevăzută o vizită în această țară în prima săptămână a lunii martie 2009, vizită care urma să aibă loc după multe amânări nejustificate din partea autorităților venezuelene,

1.

își exprimă profunda preocupare cu privire la deteriorarea situației și a calității democrației în Venezuela, care se confruntă cu un risc grav de colaps ca urmare a concentrării puterii și a atitudinii tot mai autoritariste a președintelui republicii;

2.

își exprimă solidaritatea față de toate persoanele persecutate politic în Venezuela, această persecuției fiind personificată în acest moment de Manuel Rosales; salută decizia adoptată de guvernul peruan de a-i acorda azil politic lui Manuel Rosales; respinge cu fermitate amenințările, violența, abuzul de putere, insultele și utilizarea organelor judiciare ca arme politice având scopul de a intimida și elimina adversarii;

3.

reamintește faptul că, astfel cum stabilește Carta democratică interamericană a Organizației Statelor Americane, într-o democrație, pe lângă legitimitatea incontestabilă a procesului de a accede la putere, dovedită și obținută în cadrul alegerilor, trebuie să existe și o legitimitate de exercitare a puterii, care trebuie să fie bazată pe respectarea regulilor stabilite, a constituției în vigoare și a legislației, precum și a statului de drept ca garanție a unei funcționări pe deplin democratice și care trebuie în mod obligatoriu să includă respectul pentru adversarii politici pașnici și democratici, în special în cazul în care aceștia au fost aleși și învestiți în funcții prin votul poporului;

4.

solicită autorităților țării, în special președintelui republicii, să-și orienteze acțiunea politică pe calea dialogului, a respectării statului de drept și a legalității constituționale, precum și a toleranței față de adversarii politici, astfel încât diferitele opțiuni politice alese și dorite de societatea venezueleană să poată participa și să fie reprezentate în mod adecvat în cadrul vieții publice;

5.

îndeamnă, de asemenea, guvernul venezuelean să respecte acordurile internaționale semnate și ratificate de Venezuela, inclusiv Convenția americană privind drepturile omului, cu privire în special la dispozițiile privind drepturile politice prevăzute la articolul 23 alineatul (1) și la articolele 2 și 25 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice;

6.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, Secretarului General al Organizației Statelor Americane, Adunării Parlamentare Euro-Latino-Americane, Parlamentului Mercosur și Guvernului și Parlamentului Republicii Bolivariene a Venezuelei.