EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52008AE1926

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară

JO C 175, 28.7.2009, p. 109–115 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

28.7.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/109


Avizul Comitetului Economic și Social European privind „propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară”

COM(2008) 419 final – 2008/0141 (COD)

(2009/C 175/21)

La 22 iulie 2008, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară

COM(2008) 419 final – 2008/0141 (COD).

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 noiembrie 2008. Raportor: dl GREIF.

În cea de-a 449-a sesiune plenară, care a avut loc la 3 și 4 decembrie 2008 (ședința din 4 decembrie) Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 108 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 7 abțineri.

1.   Concluzii: pentru mai multe comitete europene de întreprindere și un dialog social transnațional mai bun

1.1   CESE salută explicit inițiativa legislativă lansată de Comisia Europeană în absența începerii de noi negocieri între partenerii sociali în conformitate cu articolul 138, alineatul 4 din tratat. Prin propunerea prezentată de Comisie, drepturile comitetelor europene de întreprindere urmează să fie adaptate realităților pieței interne. CESE recunoaște în această propunere câteva îmbunătățiri substanțiale care pot contribui la adaptarea legislației comunitare privind comitetul european de întreprindere la realitățile din Europa și la asigurarea în acest fel a unei certitudini juridice crescute și a unei mai bune coerențe a legislației comunitare privind informarea și consultarea lucrătorilor.

1.2   CESE așteaptă ca modificările și clarificările propuse în text și în definițiile din directivă să structureze mai eficient activitatea comitetului european de întreprindere, să contribuie la creșterea certitudinii juridice și la o mai bună aplicare a directivei, ducând astfel la instituirea mai multor comitete europene de întreprindere. În afară de aceasta, CESE subliniază importanța soluțiilor pragmatice, care măresc eficacitatea și eficiența activității comitetului european de întreprindere, contribuind astfel la consolidarea competitivității întreprinderii, nu la împovărarea acesteia. Printre aceste modificări și clarificări se numără următoarele:

conducerile întreprinderilor sunt acum obligate să pună la dispoziție toate informațiile necesare pentru instituirea comitetului european de întreprindere;

partenerii sociali europeni vor fi implicați direct în procesul instituirii unui nou comitet european de întreprindere, deoarece trebuie informați obligatoriu despre începutul negocierilor;

activitatea cotidiană a comitetului european de întreprindere poate deveni mai eficientă prin posibila instituire a unui comitet restrâns, prin extinderea competențelor sale datorită unor noi calificări dobândite de membrii săi fără a suferi pierderi de salariu, precum și prin recunoașterea comitetului european de întreprindere ca un organ colectiv de reprezentare a intereselor;

un comitet european de întreprindere existent poate fi acum adaptat mai bine la situația actuală, deoarece poate solicita renegocierea acordurilor care îl instituie, în special în cazul unor restructurări importante, care nu mai garantează o informare și consultare corespunzătoare a tuturor lucrătorilor din grupul de întreprinderi.

1.3   Cu toate acestea, CESE critică faptul că propunerea de revizuire a directivei nu urmează cu destulă consecvență obiectivele pe care ea însăși le stabilește și care sunt prezentate în expunerea de motive și în considerente și că persistă în continuare neclarități. Acest lucru este valabil în special pentru următoarele puncte:

în timp ce propunerea partenerilor sociali ar preciza mai bine dispozițiile privind informarea și consultarea, în propunerea Comisiei reglementările privind o armonizare utilă și practică a formelor de reprezentare de la nivel național și european rămân neclare;

competența comitetului european de întreprindere este limitată, prin definiția domeniului său transnațional de competență, și nu precizată, astfel cum se intenționează. Ca „transnaționale” trebuie privite și deciziile care se referă la o singură întreprindere dintr-un stat membru și care nu sunt luate în statul respectiv;

sunt păstrate anumite limitări în aplicarea și domeniul de valabilitate al directivei sau sunt introduse chiar unele noi.

1.4   Pentru CESE, cel mai important este ca prin intermediul unei directive îmbunătățite privind comitetul european de întreprindere să crească în special atractivitatea aplicării acesteia și numărul de comitete europene de întreprindere. În acest context, CESE salută, și din motive de eficiență, intenția de a acorda în continuare prioritate negocierii unor soluții pentru acordurile privind comitetul european de întreprindere. Aceasta permite soluții flexibile și adaptate fiecărei întreprinderi pentru a structura dialogul social transnațional conform diferitelor cerințe.

1.5   Pentru a garanta în practică că prin noile dispoziții este îmbunătățită activitatea de bază și eficiența comitetului european de întreprindere, CESE propune ca, în procedurile legislative ulterioare, să fie eliminate neclaritățile și incoerențele existente și să se îmbunătățească în special următoarele puncte:

limitarea prevăzută a competențelor transnaționale poate restrânge drepturile și eficiența potențială a comitetului european de întreprindere. De aceea, aceasta trebuie revizuită. Nicio instanță de reprezentare a lucrătorilor nu poate fi exclusă, printr-o reglementare prea strictă, de la fluxul de informații la nivelul conducerii transnaționale a întreprinderii;

durata negocierilor trebuie scurtată la 18 luni, deoarece o perioadă mai scurtă pentru constituirea unui comitet european de întreprindere corespunde experienței practice și un termen mai lung nu pare necesar. Totodată trebuie prevăzute măsuri eficiente astfel încât niciun partener de negociere să nu se poată sustrage răspunderii care îi revine, în cazul în care trebuie înființată o instanță europeană de reprezentare a intereselor;

precizarea conceptelor de informare și consultare mărește eficiența și recunoașterea comitetului european de întreprindere, dacă se afirmă clar necesitatea consultării comitetului european de întreprindere deja din momentul propunerii anumitor măsuri și nu abia în momentul aplicării acestora;

trebuie precizată clar răspunderea conducerii întreprinderii cu privire la informarea, în conformitate cu dispozițiile existente, a reprezentanților lucrătorilor la nivel național și transnațional. Încercarea de a armoniza mai bine legislația între diferitele niveluri nu trebuie să ducă la noi neclarități sau limitări ale acestei obligații;

păstrarea sau introducerea unor praguri pentru instituirea comitetului european de întreprindere contravine dreptului fundamental al fiecărui lucrător la informare și consultare;

trebuie precizat clar că noile acorduri privind acele comitete europene de întreprindere care sunt instituite în perioada când directiva este transpusă în legislația națională trebuie să corespundă cel puțin nivelului de bază atins deja prin actuala Directivă privind comitetul european de întreprindere [art. 6 Directiva 94/45/CE și art. 3 alin. (1) Directiva 97/74/CE]; aceasta se impune în numele certitudinii juridice pentru toate părțile implicate;

pentru a mări eficiența activității comitetului european de întreprindere și pentru ca acesta să își poată îndeplini rolul în cadrul întreprinderii, o directivă revizuită privind comitetul european de întreprindere ar trebui cel puțin să încurajeze extinderea posibilităților de a ține o ședință. În general, aceasta ar trebui să stabilească explicit că standardele legale trebuie considerate standarde minime, statele membre putând, prin urmare, să le îmbunătățească sub orice aspect în procesul de transpunere.

1.6   CESE este convins că o astfel de îmbunătățire a legislației comunitare privind participarea lucrătorilor nu ar reprezenta doar o contribuție importantă la asigurarea unei management bun și responsabil din punct de vedere social în Europa, ci ar servi și competitivității economiei europene, constituind totodată o componentă esențială a modelului social european.

2.   Introducere: criterii privind examinarea propunerii Comisiei privind reformarea Directivei privind comitetul european de întreprindere

2.1   Comisia Europeană a prezentat la 2 iulie 2008 o propunere privind reformarea Directivei privind instituirea unui comitetul european de întreprindere (1).

CESE salută în mod deosebit inițiativa legislativă a Comisiei referitoare la adaptarea drepturilor comitetelor europene de întreprindere la realitățile pieței interne. În prezentul aviz, Comitetul analizează propunerea Comisiei Europene, în special din perspectiva întrebării: în ce măsură pot fi atinse obiectivele stabilite de către propunerea însăși? Comitetul își permite să propună în acest sens completări și modificări.

2.2   CESE se bazează pe propriile sale lucrări privind participarea lucrătorilor, și în special comitetul european de întreprindere (2). Mai mult, acesta reafirmă funcția pozitivă a reprezentării naționale și transnaționale a lucrătorilor pentru o mai amplă integrare socială, economică și ecologică a Europei (obiectivele de la Lisabona) și rolul special al comitetului european de întreprindere.

Rolul întreprinderilor transnaționale este de mare importanță pentru succesul Europei. Europa va rezista în competiția globală doar printr-o strategie bazată pe calitate, care ține seama nu doar de costurile economice, ci și de responsabilitatea socială a întreprinderilor și de implicarea lucrătorilor în cadrul întreprinderilor. De aceea, CESE vede în comitetul european de întreprindere un instrument important al politicii europene pentru consolidarea bazei de cooperare dintre cele mai importante grupuri ale economiei în favoarea unei strategii europene în materie de durabilitate. Aceasta este calea pe care întreprinderile își pot aduce contribuția la societatea europeană. Dat fiind că strategia europeană de calitate aplicată în competiția internațională reclamă implicarea și cunoștințele practice ale angajaților, participarea efectivă a acestora reprezintă un element decisiv al unui bun management al întreprinderii.

2.3   CESE privește propunerea de directivă a Comisiei Europene ca rezultatul logic al unui proces de dezbatere politică care durează deja de mult timp. În avizul său, Comitetul se referă la rezoluțiile Parlamentului European din 2001 (3), 2006 și 2007 (4), precum și la declarația comună a partenerilor sociali din anul 2005 (5).

În aceste documente, s-a pus accentul pe aspecte care se regăsesc și în acordul actual al partenerilor sociali europeni cu privire la îmbunătățirea propunerii prezentate de către Comisie: o mai bună definiție a dreptului la informare și consultare cu scopul de a oferi lucrătorilor posibilități reale de a influența deciziile întreprinderii, îmbunătățirea dreptului la participare al sindicatelor, precum și îmbunătățiri ale activității comitetului european de întreprindere, ca de exemplu crearea unor posibilități de formare cu punerea la dispoziție a fondurilor în aceste scop. Un alt motiv pentru reformarea directivei a constat în crearea unui cadru juridic coerent și eficient și eliminarea deficiențelor referitoare la transpunerea în legislația națională a Directivei privind comitetul european de întreprindere.

2.4   CESE salută faptul că partenerii sociali europeni acceptă în acest context propunerea Comisiei drept bază pentru revizuirea directivei și că au constatat cu privire la chestiuni de fond esențiale anumite puncte de vedere comune de care trebuie ținut seama în continuare în procesul revizuirii directivei. CESE salută în mod explicit acest acord și ține seama de conținutul său în propunerile sale, pentru ca obiectivele propunerii de directivă să poată fi realizate cu mai mult succes.

2.5   CESE sprijină obiectivele privind reformarea Directivei privind comitetul european de întreprindere, pe care Comisia le-a evidențiat deja în propunerea din 2 iulie 2008 ca fiind esențiale (6):

sporirea certitudinii juridice pentru toate părțile implicate, adică angajatori și lucrători;

garantarea respectării drepturilor lucrătorilor la informare și consultare transnațională în cadrul UE/SEE și astfel îmbunătățirea eficienței comitetului european de întreprindere;

îmbunătățirea aplicabilității Directivei privind comitetul european de întreprindere și creșterea în acest mod a numărului de comitete europene de întreprindere nou instituite;

asigurarea unei mai mari coerențe a directivelor europene privind informarea și consultarea lucrătorilor.

3.   Creșterea certitudinii juridice – asigurarea coerenței legislației UE privind informarea și consultarea

3.1   Prin revizuirea Directivei 94/45/CE, definiția informării și consultării lucrătorilor trebuie armonizată cu alte instrumente legislative comunitare, simplificându-se astfel cadrul juridic.

CESE salută această intenție prezentată de mai multe ori în expunerea de motive a propunerii de revizuire, dar observă că la o examinare mai atentă prezenta propunere a Comisiei nu satisface decât parțial această intenție.

Un bun exemplu îl constituie limitarea nou introdusă a domeniului de competență al comitetului european de întreprindere în chestiuni transnaționale.

3.2.1   În urma transferării dispozițiilor privind caracterul transnațional al deciziilor întreprinderilor de la prevederile subsidiare existente ale directivei către articolul 1 alineatul (4) din propunerea Comisiei, comitetul european de întreprindere nu se poate în prezent ocupa de o chestiune decât în cazul în care decizia întreprinderii privește sau întreprinderea în întregul ei sau cel puțin două întreprinderi din două state membre diferite.

3.2.2   În opinia CESE, o astfel de limitare, nou introdusă în textul directivei, a competenței transnaționale nu are sens și nu este utilă. Aceasta ar putea conduce de exemplu la situația în care lucrătorii dintr-un stat membru al UE ar fi deconectați de nivelul de decizie cel mai înalt în cazul în care o întreprindere multinațională cu sediul într-un alt stat membru ar lua o decizie care implică modificări esențiale ale condițiilor lor de muncă. În acest caz, conform noii definiții, întreprinderea nu ar fi obligată să informeze și să consulte comitetul european de întreprindere.

3.2.3   Din punctul de vedere al CESE trebuie garantată implicarea periodică a comitetului european de întreprindere și atunci când o decizie a întreprinderii pare să se aplice doar într-un stat membru, însă aceasta a constituit o parte componentă a unei decizii cu relevanță transnațională. De aceea, CESE se pronunță pentru o modificare corespunzătoare la articolul 1 alineatul (4) care să asigure – astfel cum se afirmă pe bună dreptate în considerentul 12 al noii versiuni – „că lucrătorii angajați în întreprinderile de dimensiune comunitară sau grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară sunt corect informați și consultați atunci când deciziile care îi afectează sunt luate într-un alt stat membru decât cel în care lucrează” sau când acestea afectează întreprinderea în întregul ei. Domeniul de activitate al comitetului european de întreprindere nu poate în niciun caz să fie restrâns prin reformarea Directivei privind comitetul european de întreprindere.

Și în reformularea, care merită în principiu apreciată pozitiv, a definițiilor informării și consultării la articolul 2, propunerea Comisiei nu satisface decât parțial propria cerință privind asigurarea unei adaptări a legislației comunitare în acest domeniu.

3.3.1   Deși cerințele subsidiare ale anexei directivei precizează conform legii că, în cadrul comitetului european de întreprindere, consultarea trebuie să fie efectuată de așa manieră încât să permită reprezentanților lucrătorilor să discute, înainte ca o decizie să fie adoptată, răspunsul conducerii la avizul comitetului european de întreprindere, această reglementare nu se aplică tuturor comitetelor europene de întreprindere.

3.3.2   Doar propunerea comună a partenerilor sociali europeni, conform căreia această formulare precisă trebuie introdusă în definițiile articolului 2, creează în această privință claritate și certitudine juridică:

informarea trebuie structurată în forma și conținutul său astfel încât să permită reprezentanților lucrătorilor o examinare detaliată a consecințelor posibile ale unei decizii planificate în vederea pregătirii unei posibile consultări cu reprezentanții competenți ai conducerii și

consultarea trebuie înțeleasă ca un procedeu care permite comitetului european de întreprindere să facă propriile sale propuneri într-o anumită perioadă de timp astfel încât acestea să poată fi luate în considerare de conducerea întreprinderii atâta timp când procesul decizional nu s-a încheiat.

3.3.3   În acest context, CESE ar dori să atragă atenția și asupra unei incoerențe textuale la punctul 3 al cerințelor subsidiare (Anexa 1), în care sunt stabilite drepturile reprezentanților lucrătorilor în cazul unor circumstanțe excepționale:

În noua propunere a Comisiei se stabilește că aceste drepturi se aplică acum și în cazul în care „se iau măsuri” care au consecințe semnificative pentru lucrători. După părerea CESE trebuie să fie vorba aici de „măsuri planificate”. Altfel, formularea ar contraveni obiectivului urmărit în restul documentului Comisiei privind informarea și consultarea la timp a lucrătorilor. CESE solicită efectuarea acestei clarificări textuale.

3.4   CESE salută intenția Comisiei Europene de a armoniza mai bine la articolul 12 competențele și astfel diviziunea muncii între instanța transnațională și cea națională a reprezentării intereselor și de a le delimita mai bine și mai clar una de cealaltă. Are însă îndoieli că aceasta a reușit suficient de bine.

Este în interesul tuturor părților implicate ca reprezentanții lucrătorilor la diferite niveluri să nu primească informații diferite în momente diferite cu privire la aceleași fapte. De aceea trebuie garantat prin textul directivei că se aduc la cunoștința comitetului european de întreprindere, precum și a reprezentanților lucrătorilor la nivel național deciziile planificate care duc la modificări substanțiale ale condițiilor de angajare și de muncă. Acest lucru a fost evidențiat în mod expres și de partenerii sociali europeni în acordul lor.

3.5   CESE salută faptul că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (5) al propunerii Comisiei, standardele îmbunătățite din Directiva reformată privind comitetul european de întreprindere nu pot fi utilizate în cursul armonizării legislației naționale și europene în scopul limitării standardelor mai ridicate atinse deja în legislația națională.

După părerea CESE, formularea ambiguă utilizată în propunerea Comisiei: „nu constituie un motiv suficient pentru a justifica un regres”, nu garantează această intenție. CESE ar aprecia dacă în textul directivei s-ar afirma clar că aici se are în vedere „interdicția de a se reduce nivelul general de protecție a lucrătorilor” la nivel național astfel cum se stabilește și la punctul 36 al expunerii de motive a propunerii Comisiei.

3.6   CESE salută modificările propuse ale definiției, conform cărora acordul privind comitetul european de întreprindere poate fi renegociat în cazul în care modificări substanțiale ale structurii întreprinderii nu mai garantează o informare și consultare, viabilă și corespunzătoare standardului stabilit, a tuturor lucrătorilor [art. 6 alin. (2), litera (g), art. 13 alin. (2) și art. 13 alin. (3)].

În acest context merită în special salutate clarificările aduse de articolul 13 alineatul (3), conform cărora, în perioada unor noi negocieri, rămân în vigoare acordurile existente.

Totodată CESE regretă că nu se prevede ca, în cazul eșecului negocierilor, să se aplice obligatoriu prevederile subsidiare așa cum se dispune, conform articolului 7, pentru cazul în care nu se ajunge la un acord. Reglementarea legală trebuie să ofere certitudinea că, în cazul unor noi negocieri, nu apar întreruperi în reprezentarea lucrătorilor la nivel transnațional.

3.7   În final CESE salută faptul că, în propunerea sa, Comisia încearcă să instituie un mandat colectiv de reprezentare a comitetului european de întreprindere. Și acest punct este salutat explicit de partenerii sociali europeni, care subliniază, în declarația lor, faptul că comitetul european de întreprindere trebuie să dispună de fondurile necesare pentru a putea să-și exercite mandatul care îi este atribuit de directivă.

4.   Garantarea eficienței comitetului european de întreprindere – îmbunătățirea eficienței în viața de zi cu zi

4.1   CESE a subliniat deja într-un alt loc rolul deosebit al comitetelor europene de întreprindere, evidențiind rolul membrilor acestora de „protagoniști convinși în procesul construcției unei noi societăți (europene)” (7).

De aceea, legislația europeană trebuie să înzestreze comitetul european de întreprindere astfel încât acesta să își poată exercita eficient funcția sa democratică și totodată economică. În special, trebuie să creeze premizele pentru a pune la dispoziția comitetului european de întreprindere instrumentele de lucru, precum și posibilitățile de comunicare și calificare necesare. Acest lucru a fost subliniat și de partenerii sociali europeni.

4.2   Propunerea Comisiei corespunde acestui profil de cerințe în măsura în care acordă explicit pentru prima dată membrilor comitetului european de întreprindere din toate statele membre posibilitatea de a beneficia de formare direct în baza mandatului comitetului european de întreprindere, fără pierderi salariale.

Posibilitatea extinderii competențelor va contribui cu siguranță la îmbunătățirea eficienței și a capacității de lucru. Ar fi fost mai consecvent să se precizeze că întreprinderea preia costurile pentru astfel de formări în conformitate cu practicile existente în domeniu.

4.3   Intensitatea și frecvența comunicării posibile dintre membrii comitetului european de întreprindere determină capacitatea de lucru a acestui organism. De aceea, CESE salută și faptul că propunerea Comisiei conține câteva îmbunătățiri în această privință:

astfel, în vederea eficientizării gestiunii și coordonării, comitetul european de întreprindere poate prevedea acum în acordul care îl instituie stabilirea unui „comitet mai restrâns” [art. 6 alin. 2 litera (e)], care, în temeiul noii dispoziții 1d din anexă, poate avea până la cinci membrii și se poate întruni periodic;

astfel, atât lucrătorii, cât și conducerea întreprinderii au, mai ales în circumstanțe excepționale, un punct de contact viabil și stabil la nivel transnațional.

4.4   Cu toate acestea, în opinia CESE, acest obiectiv al eficientizării activității practice a comitetului european de întreprindere nu este urmărit consecvent:

Din experiența practică reiese că activitatea comitetului european de întreprindere este eficientă atunci când întreprinderea oferă suficiente posibilități de comunicare. CESE consideră că acestea sunt garantate mai ales în acele întreprinderi în care au loc, de regulă, mai mult de o ședință pe an, cu ședințe pregătitoare și de urmărire organizate în timp util fără participarea conducerii – așa cum s-a stabilit adesea voluntar, depășind norma impusă de legislație. De aceea, CESE este de părere că o directivă reînnoită privind comitetul european de întreprindere ar trebui cel puțin să stimuleze extinderea posibilităților de a ține o ședință, declarând explicit normele legale ca norme minime.

4.5   În general, CESE ar dori să reamintească în acest loc că, la transpunerea Directivei privind comitetul european de întreprindere în legislația națională, statele membre ale UE pot depăși condițiile minime ale directivei atunci când stabilesc instrumentele de lucru ale comitetului european de întreprindere.

Aceasta se referă, de exemplu, la obligația – nou stabilită în articolul 10 alineatul (2) și care merită salutată – a fiecărui membru al comitetului european de întreprindere de a informa reprezentanții lucrătorilor din întreprinderi și, în lipsa acestora, direct lucrătorii asupra conținutului și rezultatelor informării și consultării în comitetul european de întreprindere.

În opinia CESE, statele membre trebuie să prevadă, la transpunerea directivei, măsuri care să garanteze un flux informațional eficient între nivelul european și național sau local al reprezentării intereselor. În acest context, ar fi utile, de exemplu, reglementări care permit accesul direct la întreprinderi, cel puțin pentru reprezentanții naționali și pentru membrii biroului unui comitet european de întreprindere. Mai mult, ar trebuie oferită posibilitatea organizării unei întâlniri a reprezentanților lucrătorilor la nivel național pentru transmiterea informațiilor în cazul în care într-un stat membru există mai multe întreprinderi decât reprezentanți în comitetul european de întreprindere și nu sunt stabilite instanțe de reprezentare a intereselor la nivel transnațional.

4.6   Experiența practică a activității comitetului european de întreprindere conduce la concluzia că tematica consultării sale nu ar trebuie limitată exclusiv la lista restrânsă din cerințele subsidiare [Anexa 1 a)]. Practica arată că tematica abordată de comitetul european de întreprindere acoperă mult mai multe domenii decât mutațiile structurale.

Dialogul cu multe conduceri de întreprinderi indică un spectru mult mai larg, de exemplu chestiuni de perfecționare sau referitoare la protecția muncii, a sănătății și a datelor personale în cadrul întreprinderii. CESE s-a așteptat ca acestea să fie luate în considerare la revizuirea situației juridice a comitetului european de întreprindere și să se acorde și comitetului european de întreprindere dreptul de a propune subiecte.

4.7   CESE aprobă inițiativa Comisiei de promovare a participării tuturor categoriilor de angajați la Comitetele europene de întreprindere. În acest sens, Comitetul reamintește propunerea sa, formulată deja în unele avize anterioare, de a include în acest proces și cadrele de conducere.

5.   Îmbunătățirea aplicabilității directivei și creșterea numărului de comitete europene de întreprindere

5.1   Mai mult de 12 000 de membri ai comitetelor europene de întreprindere din aproximativ 850 de întreprinderi active la nivel transnațional dau astăzi viață infrastructurii democratice a Europei. Există un consens asupra faptului că aceștia îmbunătățesc dialogul social în aceste întreprinderi și contribuie la îmbunătățirea luării deciziilor și aplicării acestora. Sporirea numărului de comitete europene de întreprindere din domeniul de aplicare al directivei este în interesul declarat al Comisiei Europene. Și CESE se exprimă în favoarea acestui lucru.

Pentru a crește potențialul de creare a unor noi comitete europene de întreprindere, în opinia CESE, directiva reformată ar trebui să conțină la articolul 11 alineatul (2) reglementări și măsuri eficiente care să sporească atractivitatea aplicării acesteia și să îngreuneze derogarea, ca și sustragerea cu violarea legii de la dispozițiile acesteia, așa cum se intenționează deja în documentul Comisiei privind consultarea partenerilor sociali (8).

5.2   Actualul proiect de revizuire lasă să se întrevadă că partenerilor sociali europeni li se acordă de către Comisia Europeană o mare importanță și răspundere pentru transpunerea și aplicarea practică a Directivei privind comitetul european de întreprindere.

Astfel, la articolul 5 alineatul (2) litera (c), se introduce o nouă obligație de a informa partenerii sociali la nivel european asupra începerii negocierilor și componenței comitetului special de negociere care trebuie înființat obligatoriu [art. 5 alin. (2) litera (c)].

Astfel, pe baza experienței de până acum, este recunoscut explicit și rolul pozitiv al sindicatelor și asociaților patronale (europene) în sprijinirea (re)negocierii acordurilor privind comitetul european de întreprindere [art. 5 alin. (4)/pct. 39 în expunerea de motive).

5.3   În acest context, CESE salută și faptul că propunerea prezentată de Comisie îmbunătățește decisiv situația din faza de înființare a unui comitet european de întreprindere.

Conform acesteia, conducerile de întreprinderi trebuie să pună la dispoziția tuturor părților datele necesare pentru începerea negocierilor privind structura întreprinderii și personalul [art. 4 alin. (4)].

Este de așteptat ca aceste clarificări necesare să contribuie pe viitor la evitarea unor posibile litigii legate de acest punct. În trecut, diferendele au trebuit soluționate în mai multe rânduri de către CJCE (9).

5.4   În afară de aceasta, în opinia CESE, comitetele europene de întreprindere ar putea fi instituite mai rapid dacă termenul prevăzut de lege pentru negocieri în vederea încheierii unui acord ar fi considerabil mai scurt.

În practică, perioada de negocieri actuală de trei ani s-a dovedi greu aplicabilă în realitatea curentă deoarece este prea lungă. Cele mai multe negocieri privind comitetul european de întreprindere au fost încheiate într-o perioadă de timp considerabil mai scurtă.

În cazurile critice, perioada lungă a dus la întreruperi și amânări ale negocierilor. Din această cauză, acordurile conforme standardelor prevăzute de articolul 6 din Directiva privind comitetul european de întreprindere nu s-au realizat în anumite cazuri.

De aceea, CESE se pronunță pentru reducerea, în noua Directivă privind comitetul european de întreprindere, a perioadei maxime de negocieri, de exemplu la 18 luni, așa cum a propus Parlamentul European deja în 2001.

5.5   În final, CESE își exprimă speranța că și în perioada transpunerii directivei revizuite în legislația națională vor fi instituite noi comitete europene de întreprindere. CESE pornește de la premiza că acordurile organismelor nou înființate vor corespunde pe deplin, și în această perioadă, standardelor stabilite de articolul 6 al Directivei 94/45/CE existente, respectiv transpunerii acesteia în legislația națională și aceste acorduri vor avea valoare juridică și conform noii directive.

5.6   Praguri existente și limitări: CESE constată că și actuala propunere a Comisiei privind reformarea Directivei privind comitetul european de întreprindere menține pragurile pentru întreprinderi la instituirea unui comitet european de întreprindere, excluderea unor categorii de lucrători în anumite sectoare (navigația comercială), precum și limitarea informării și consultării în chestiuni economice (protecția orientării ideologice). Este adăugat chiar un nou prag (cel puțin 50 de lucrători pe țară) pentru reprezentarea la nivel transnațional. Prin aceasta, nu se ține seama de faptul că, în anumite state membre, trebuie create instanțe de reprezentare a lucrătorilor chiar și în cazurile în care nu se atinge acest prag. Prin urmare, în formularea articolului 5 alineatul (2) litera (b) (componența organismului special de negociere) și în alineatul (1) litera (c) din Anexa I – cerințele subsidiare (componența comitetului european de întreprindere) – din propunerea Comisiei, ar trebui să se facă referire la existența unei instanțe naționale de reprezentare a lucrătorilor.

CESE consideră că aceste prevederi se află într-o contradicție clară cu dreptul fundamental al fiecărui lucrător de a fi informat și consultat la timp, dacă este afectat de o decizie. CESE ar fi așteptat ca și acest aspect să fie abordat în reformarea directivei.

Bruxelles, 4 decembrie 2008

Președintele Comitetului Economic și Social European

Mario SEPI

Secretarul general al Comitetului Economi și Social European

Martin WESTLAKE


(1)  COM(2008) 419 final

(2)  A se vedea Avizul CESE privind aplicarea concretă a Directivei 94/45/CE privind consiliile europene de întreprindere și eventual aspectele care necesită examinare, raportor: dl PIETTE (JO C 10, 14.1.2004); Avizul privind dialogul social și implicarea lucrătorilor – cheia anticipării și controlului mutațiilor industriale, raportor: dl ZÖHRER (JO C 24, 31.1.2006) și Avizul privind consiliile europene de întreprindere: un nou rol pentru promovarea integrării europene, raportor: dl IOZIA (JO C 318, 23.12.2006).

(3)  Bazată pe Raportul Parlamentului European din 16.7.2001. Raportor: dl MENRAD (A5-0282/2001-fin.).

(4)  P6-TA (2007)0185

(5)  Programul comun de lucru al partenerilor sociali 2003-2005. A se vedea în acest sens Declarația comună din 7.4.2005: „Lecții învățate despre Consiliile europene ale muncii”. În acest document, partenerii sociali europeni au subliniat, în studii cuprinzătoare proprii privind modul de funcționare al comitetelor europene de întreprindere, evoluția pozitivă a dialogului social inițiată de acestea, evidențiind totodată și importanța dialogului social în întreprinderi.

(6)  A se vedea Documentul Comisiei privind consultarea partenerilor sociali europeni, C/2008/660, 20.2.2008.

(7)  A se vedea în acest sens Avizul CESE „Comitetele europene de întreprindere: un nou rol pentru promovarea integrării europene”, raportor: dl IOZIA (JO C 318, 23.12.2006).

(8)  În acest document al Comisiei se intenționa stimularea statelor membre printr-o nouă directivă să „impună sancțiuni eficiente, adecvate și cu rol de descurajare”, a se vedea C/2008/660, p. 7.

(9)  A se vedea în acest sens hotărârile CJCE în cauzele Bofrost (C-62/99), Kühne & Nagel (C-440/00) și ADS Anker GmbH (C−349/01).


ANEXĂ

la avizul Comitetului Economic și Social European

Următoarele amendamente care au obținut mai mult de o pătrime din voturile exprimate au fost respinse în cursul dezbaterilor:

Punctul 1.5

Se modifică a patra liniuță după cum urmează:

„—

trebuie precizată clar răspunderea conducerii întreprinderii cu privire la informarea, în conformitate cu dispozițiile existente, a reprezentanților lucrătorilor la nivel național și transnațional. Încercarea de a armoniza mai bine legislația între diferitele niveluri nu trebuie să ducă la noi incertitudini sau limitări ale acestei obligații și nici să încetinească procesul decizional .”

Rezultatul votului

Voturi pentru 43

Voturi împotrivă 91

Abțineri 5

Punctele 3.2 până la 3.2.3

Se elimină punctele.

Rezultatul votului

Voturi pentru 35

Voturi împotrivă 100

Abțineri 5

Punctul 3.3.2

Se modifică prima liniuță după cum urmează:

„—

informarea trebuie structurată în forma și conținutul său astfel încât să permită reprezentanților lucrătorilor o examinare detaliată a consecințelor posibile ale unei decizii planificate în vederea pregătirii unei posibile consultări cu reprezentanții competenți ai conducerii, fără a încetini procesul decizional din cadrul întreprinderilor ; și

Rezultatul votului

Voturi pentru 43

Voturi împotrivă 91

Abțineri 5

Punctul 4.2

Se modifică al 2-lea paragraf după cum urmează:

„—

Posibilitatea extinderii competențelor va contribui cu siguranță la îmbunătățirea eficienței și a capacității de lucru. Ar fi fost mai consecvent să se precizeze că întreprinderea preia costurile pentru astfel de formări în conformitate cu practicile existente în domeniu .”

Rezultatul votului

Voturi pentru 37

Voturi împotrivă 98

Abțineri 9


Top