28.7.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/105

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind industriile forestiere inovatoare și durabile din UE – o contribuție la strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă”

COM(2008) 113 final

(2009/C 175/20)

La 27 februarie 2008, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European, cu privire la

Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind industriile inovatoare și durabile din UE – O contribuție la strategia UE de creștere economică și ocupare a forței de muncă

COM(2008) 113 final.

Comisia consultativă pentru mutații industriale, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe aceasta temă, și-a adoptat avizul la 18 noiembrie 2008. Raportor: dl BURNS. Coraportor: dl STUDENT.

În cea de-a 449-a sesiune plenară, care a avut loc la 3 și 4 decembrie 2008 (ședința din 3 decembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 167 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

1.   Recomandări

Din motivele prezentate în aviz, CESE recomandă următoarele:

1.1   lărgirea noțiunii de industrii forestiere (IF) pentru a-i include pe proprietarii de păduri și pe alți operatori economici, cum ar fi contractanții forestieri, cu scopul de a se identifica problemele și oportunitățile încă de la începutul lanțului de valori;

1.2   îmbunătățirea în continuare, inclusiv prin noi studii, a bazelor de date europene existente care înregistrează volumul și calitatea potențială a totalității lemnului recoltabil, precum și modalitățile de utilizare a lemnului (provenit atât din surse europene, cât și din import) de către IF, astfel încât datele să fie complete, actualizate și comparabile;

1.3   sprijinirea creșterii producției și a exploatării lemnului din pădurile din Europa, precum și a utilizării sale echitabile la nivel național, în diferite scopuri;

1.4   promovarea creșterii gradului de utilizare a lemnului și a materialelor pe bază de lemn;

1.5   sprijinirea măsurilor de îmbunătățire a imaginii IF;

1.6   contribuția activă la recunoașterea rolului lemnului și al produselor din lemn la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, de exemplu prin capacitatea de stocare a carbonului;

1.7   protejarea acestui sector de efectele negative ale sistemului de comercializare a emisiilor;

1.8   eliminarea barierelor din calea comercializării lemnului și a produselor din lemn. Asigurarea unor schimburi comerciale libere, dar echitabile;

1.9   soluționarea nevoilor industriilor în materie de cercetare, așa cum sunt definite în contextul Platformei tehnologice din sectorul forestier, prin intermediul celui de-al 7-lea Program-cadru și al programelor conexe;

1.10   încurajarea atât a instituțiilor UE competente, cât și a industriei să acorde o atenție specială îmbunătățirii punerii în aplicare a politicilor, legislației și programelor UE în materie de sănătate și de securitate la locul de muncă care sunt pertinente pentru industria forestieră;

1.11   dezvoltarea formării și a calificărilor profesionale la nivel european, pentru întregul lanț silvicultură – prelucrarea lemnului, pe baza necesităților industriei;

1.12   încurajarea autorităților naționale și subnaționale să recunoască potențialul reprezentat de silvicultura comercială și de IF și să întreprindă acțiuni în consecință. Se va acorda atenția cuvenită creșterii investițiilor în infrastructura rutieră și în alte tipuri de infrastructură din zonele rurale;

1.13   în acord cu Planul de acțiune privind pădurile, dezvoltarea unor sisteme de evaluare a valorii economice și sociale a silviculturii multifuncționale și a serviciilor care nu sunt legate de cherestea și asigurarea recunoașterii acestora pe viitor ca o industrie unică, cuprinzând, în special, proprietarii de păduri și contractorii din sectorul forestier.

2.   Context

2.1   Comunicarea care stă la baza prezentului Aviz [COM(2008) 113 final, denumită în continuare „Comunicarea”] privind industriile forestiere inovatoare și durabile din UE își are originile în Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor „Competitivitatea industriilor forestiere și a industriilor conexe” [COM(1999) 457 final] și în Comunicarea privind punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona [COM(2005) 474 final]. De asemenea, Comunicarea este legată de Planul de acțiune al UE privind pădurile [COM(2006) 302 final], care acoperă o perioadă de cinci ani (2007-2011) și care vizează sprijinirea și consolidarea gestionării durabile a pădurilor și a diverselor lor funcții prin 18 „acțiuni-cheie”. Una dintre acestea (acțiunea 17) se referă, în special, la obiectivul de „a încuraja utilizarea lemnului și a altor produse forestiere din pădurile gestionate în mod durabil”.

2.2   Comunicarea abordează în primă instanță provocările cu care se confruntă „industriile forestiere” (IF), care includ industriile producătoare de celuloză, hârtie și ambalaje de hârtie, industriile de prelucrare a lemnului, cum ar fi fabricile de cherestea și de panouri de lemn, precum și industria plutei și cea tipografică. Prin urmare, Comunicarea nu se referă în mod direct la sectorul silvic care furnizează principala materie primă pentru IF (lemnul), nici la alte grupuri care au afaceri în domeniu sau își câștigă existența datorită pădurilor.

3.   Rezumatul propunerii Comisiei

3.1   În Comunicarea sa, Comisia Europeană evidențiază provocările cu care se confruntă sectorul IF, tratând, de exemplu, aspecte legate de concurența globală, de schimbările climatice, de energie, de aprovizionarea cu lemn etc., precum și impactul potențial al acestora asupra rentabilității și competitivității viitoare ale sectorului.

3.2   IF reprezintă o componentă importantă a economiei europene, jucând adesea un rol semnificativ în asigurarea ocupării durabile a forței de muncă în mediul rural.

3.3   Problemele menționate sunt abordate prin intermediul a 19 „acțiuni”, în următoarele domenii:

a)	accesul la materii prime (8 acțiuni);

b)	politicile privind schimbările climatice și legislația în domeniul mediului (4 acțiuni);

c)	inovarea, cercetarea si dezvoltarea (4 acțiuni);

d)	schimburile comerciale și cooperare cu statele terțe (2 acțiuni);

e)	comunicarea și informarea (1 acțiune).

4.   Observații generale

4.1   CESE salută modul în care Comisia atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă IF, precum și lista de acțiuni propuse. CESE solicită cu fermitate ca aceste acțiuni să nu rămână la stadiul de propuneri, ci să fie puse în aplicare cât mai curând posibil.

4.2   Deși înțelege contextul și elementele care stau la baza comunicării, CESE regretă faptul că operatorii de la începutul lanțului de valori, cum ar fi proprietarii de păduri și contractanții forestieri, sau celelalte funcții îndeplinite de păduri sau în păduri (ceea ce este denumit uneori „clusterul forestier”) nu se bucură de atenție sau se bucură doar de o atenție redusă.

4.3   CESE solicită să se acorde mai multă atenție necesității de a dispune de o silvicultură profitabilă, aceasta fiind o condiție preliminară pentru competitivitatea întregului lanț de valori. O silvicultură profitabilă este în măsură să consolideze gestionarea durabilă a pădurilor (GDP), să stimuleze investițiile din acest sector și siguranța aprovizionării cu lemn.

5.   Observații specifice

5.1   Accesul la materiile prime

5.1.1   CESE este îngrijorat de faptul că deciziile care afectează silvicultura și IF nu se bazează întotdeauna pe statistici complete, actualizate și comparabile cu privire la disponibilitatea și la modul de utilizare a lemnului din pădurile Europei, ceea ce duce la un raport inadecvat între cerere și ofertă și la neîndeplinirea obiectivelor stabilite. De asemenea, ar fi important să se cunoască și să se poată prognoza volumele de lemn utilizate de IF fie din surse europene, fie din import.

5.1.2   Inițiativele din cadrul politicilor europene, în special cele care promovează utilizarea biomasei și a surselor regenerabile de energie, au exercitat o presiune suplimentară asupra disponibilității materiei prime (lemnoase) pentru IF, această presiune fiind cauzată în parte de apariția unor sisteme de subvenții care denaturează condițiile pieței. CESE este îngrijorat de impactul acestora asupra IF. Dată fiind concurența crescută pentru materiile prime lemnoase utilizate ca sursă de energie, CESE consideră că utilizarea resurselor forestiere în diferite scopuri ar trebui să fie echitabilă. CESE încurajează Comisia să investigheze în continuare conceptul de „păduri energetice” (specii de lemn cu creștere rapidă), în vederea aprovizionării pieței energiei obținute din biomasă.

5.1.3   Piața ar trebui să fie guvernată de mecanismele sale normale și nu denaturată prin sisteme de subvenționare care promovează anumite moduri de utilizare în defavoarea altora.

5.1.4   Deși importurile crescute de lemn nu oferă o soluție realistă la această problemă nou apărută, aceste importuri n-ar trebui să fie îngreunate de nici o cerință cantitativă, legislativă sau de altă natură.

5.1.5   CESE consideră că singura soluție durabilă pe termen lung este creșterea volumului de lemn din pădurile din Europa prin:

—	consolidarea gestionării durabile a pădurilor existente astfel încât acestea să producă mai multă cherestea viabilă din punct de vedere comercial;

—	extinderea zonelor împădurite, astfel încât oferta să poată corespunde cererii.

5.1.6   CESE consideră că dată fiind importanța vitală a materiei prime pentru IF, Comisia ar fi trebuit să profite de această Comunicare pentru a aborda aspecte legate de subsidiaritate, cum ar fi acțiunile la nivel național și subnațional care vizează asigurarea aprovizionării cu lemn pe termen lung.

Este un fapt cunoscut că „îndemnul” de a planta mai mult fond forestier comercial nu a avut nici un efect în multe țări din UE. Motivele par să varieze: în anumite țări este vorba de indiferență, în timp ce în altele, de presupunerea incorectă că există deja suficient lemn. Între timp, mai multe studii au demonstrat că există o penurie de lemn la nivelul UE (1).

5.1.7   Pentru a aduce lemnul la clienți, este necesară o bună infrastructură rutieră și alte tipuri de infrastructură. Investițiile reduse în infrastructura rutieră din zonele rurale sau izolate duc la creșterea costului transportului. De exemplu, un camion încărcat care se deplasează pe un drum de țară costă cu 75 % mai mult (timp și combustibil) decât dacă ar parcurge aceeași distanță pe șosele fără denivelări și în linie dreaptă. CESE își exprimă îngrijorarea față de faptul că autoritățile naționale și subnaționale nu acordă atenție acestui aspect. În plus, restricțiile privind dimensiunea și greutatea pentru transportul rutier reprezintă costuri suplimentare greu de suportat.

5.2   Politicile privind schimbările climatice și legislația de mediu

5.2.1   Produsele din lemn stochează carbonul pe toată durata lor de viață, iar prin înlocuirea altor materiale, ar putea genera reduceri substanțiale de CO2. CESE consideră că UE ar trebui să fie mai activă în ceea ce privește promovarea stocării carbonului prin intermediul produselor pe bază de lemn și contribuția pozitivă pe care acestea ar putea-o aduce la diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

Acest rol pozitiv al lemnului ar trebui recunoscut pe deplin în procesul Kyoto post 2010, iar CESE îndeamnă Comisia și statele membre să o facă în cadrul următoarelor conferințe ale părților semnatare ale Protocolului de la Kyoto, COP14 (Poznan 2008) și COP15 (Copenhaga 2009).

Comisia a subestimat amenințarea reprezentată de comercializarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru industriile europene ale celulozei și hârtiei și, într-o anumită măsură, pentru sectorul prelucrării lemnului, care sunt afectate în două moduri: în mod direct, ca parte a sistemului de comercializare a emisiilor (ETS), și indirect, ca urmare a creșterii rapide a prețurilor la electricitate cauzate de instituirea sistemului ETS (2). Planurile actuale referitoare la Directiva privind comercializarea emisiilor vor reprezenta o povară considerabilă pentru rentabilitatea industriei și ar putea duce la închiderea sau relocarea unor fabrici de cherestea. Relocarea nu reprezintă o opțiune realistă din punct de vedere financiar decât pentru marile întreprinderi; întreprinderile mai mici nu și-o pot permite în nici un caz.

5.2.2.1   În ceea ce privește industria europeană a hârtiei și alte sectoare mari consumatoare de energie, noua propunere de directivă ETS, în forma sa actuală, ar duce la o denaturare substanțială a pieței și la un avantaj competitiv semnificativ, precum și, în cele din urmă, la relocări ale emisiilor de dioxid de carbon, în condițiile în care țările care se află în concurență cu UE nu ar fi confruntate cu aceleași obligații și costuri. CESE consideră esențial ca industria celulozei și cea a hârtiei să fie recunoscute ca industrii mari consumatoare de energie, care prezintă riscul unor relocări ale emisiilor de carbon. Această recunoaștere trebuie să aibă loc fără întârziere. Propunerea de a nu hotărî decât în 2010 ce sectoare vor primi cote parțial gratuite de credite de emisii de CO2 pare să stabilească un termen mult prea îndepărtat în timp.

5.3   Inovarea, cercetarea și dezvoltarea, educația și formarea

5.3.1   Inovarea, cercetarea și dezvoltarea vor contribui în mod cert la asigurarea unui viitor pentru IF. CESE salută crearea de către acest sector a Platformei tehnologice din sectorul forestier și solicită să se acorde atenția cuvenită necesităților viitoare ale tuturor subsectoarelor. Finanțarea cercetării și dezvoltării în cadrul sectorului ar trebui să crească în valoare, în special în cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru și în cel al altor programe conexe și să fie dedicată în mod specific utilizării inovatoare a materiilor prime și a produselor.

5.3.2   Procesele menite să încurajeze flexibilitatea în Europa nu au stabilit măsuri sigure și accesibile pentru studenții și angajații din IF în scopul obținerii de calificări comparabile și acceptate pe scară largă sau al dezvoltării anumitor competențe prin intermediul programelor de învățare pe tot parcursul vieții. Diversele inițiative pilot din cadrul programelor UE din domeniul educației și instruirii profesionale nu au identificat nici ele vreo modalitate prin care schimbările care afectează practicile profesionale în ansamblul lor să poată fi observate colectiv și, încorporate simultan în practicile naționale. Astfel de dezavantaje împiedică mobilitatea transfrontalieră, frustrează ambițiile legate de o carieră internațională și limitează accesul angajatorilor la ansamblul persoanelor competente din cadrul IF. Mai mult, ele ar putea întări impresia că, în general, în silvicultură și în industria hârtiei și a lemnului, calificările nu prezintă decât un interes redus.

5.4   Sănătate și siguranță

5.4.1.   Ca orice altă activitate industrială, industria forestieră presupune un anumit grad de risc în ceea ce privește sănătatea și siguranța lucrătorilor. Cu toate că industria a depus eforturi semnificative în acest domeniu în cursul ultimelor decenii, mai sunt multe de făcut. În plus, în măsura în care nu toate statele membre se confruntă cu aceleași probleme în acest domeniu, s-ar cuveni să se studieze gradul de adaptare a răspunsurilor solicitate la condițiile specifice ale fiecărui stat membru.

5.4.2.   Ultimele valuri de extindere ale UE au însemnat intrarea unor state membre cu necesități relativ mai importante, față de situația generală, în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii în materie de sănătate și siguranță. În această privință, Comitetul ține să sublinieze atât importanța instrumentelor financiare ale UE, cât și a unor niveluri adecvate de angajament din partea industriilor forestiere existente în aceste state membre.

5.5   Comerțul și cooperarea cu țările terțe

5.5.1   IF sunt active la nivel global iar exporturile sunt esențiale pentru menținerea competitivității. CESE este îngrijorat de faptul că exporturile întreprinderilor din UE sunt îngreunate în mod inutil prin bariere tarifare și netarifare. Comisia ar trebui să urmărească eliminarea cu prioritate a acestor bariere.

5.5.2   CESE este, de asemenea, preocupat în legătură cu măsurile luate de anumiți parteneri comerciali importanți – de exemplu de Rusia – care au un impact considerabil asupra aprovizionării cu materie primă lemnoasă în UE și duc la scăderea producției.

5.6   Comunicarea și informarea

5.6.1   În pofida contribuției sale importante atât pentru societate, cât și pentru economie, imaginea publică a IF nu este una favorabilă. Valoarea pădurilor europene pentru societate și cetățeni nu este, în general, bine înțeleasă (3). Copiii învață adesea la școală că nu este bine sa se taie copacii și că lumea are nevoie de cât mai mulți copaci. Publicitatea referitoare la defrișările ilegale și la alte exemple care nu reflectă o gestionare durabilă a pădurilor, cum ar fi cele din America de Sud, Asia de Sud-Est și din alte regiuni, dăunează și ea imaginii generale asupra lemnului.

5.6.2   Date fiind discuțiile actuale asupra schimbărilor climatice și bioenergiei, acesta este cel mai bun moment pentru a promova utilizarea crescută a lemnului și a materialelor pe bază de lemn. Pădurile absorb CO2, iar acesta poate fi stocat ulterior în produse pe bază de lemn. Ar trebui ca prin aceste argumente legate de climat să se îmbunătățească imaginea întregului sector și a produselor asociate; este vorba de un element unic pentru acest sector, care trebuie promovat odată cu furnizarea unor informații suplimentare privind valoarea comercială a pădurilor noastre.

5.6.3   În prezent există mai multe programe de promovare a sectorului, susținute de industrie, însă acestea nu au avut decât un impact limitat în ceea ce privește îmbunătățirea imaginii industriilor forestiere. Aceste programe trebuie dezvoltate și introduse în toate școlile, precum și la nivelul societății în sens larg, astfel încât toate sectoarele acesteia să poată înțelege și aprecia importanța cultivării și exploatării cherestelei (europene).

5.7   Încurajarea utilizării lemnului

Comunicarea insistă foarte mult asupra aprovizionării industriilor forestiere cu materii prime (a se vedea punctul 5.1 de mai sus), dar nu abordează utilizarea lemnului și a produselor din lemn. Având în vedere orientarea eforturilor către o producție și un consum mai durabile, ar fi mai potrivit să se insiste asupra eliminării barierelor legislative, financiare și a sarcinilor administrative inutile, permițându-se astfel utilizarea pe scară mai largă a cherestelei, de exemplu în sectorul construcțiilor. În general, CESE consideră că natura și rolul specific al lemnului și al produselor pe bază de lemn ar trebui luate în considerare în diferite contexte politice.

5.8   Silvicultura multifuncțională

Una dintre principalele recomandări ale Planului de acțiune UE din 2006 privind pădurile este ca silvicultura să devină „multifuncțională” și să aducă societății și alte beneficii decât simpla aprovizionare cu lemn. Din cauza lipsei de informații și date, valoarea exactă pentru societate a serviciilor care nu sunt direct legate de cherestea (culegerea fructelor de pădure, ciupercile, plantele medicinale, vânătoarea și turismul) nu a putut fi determinată cu exactitate. În orice caz, astfel de afaceri creează profit, locuri de muncă și oportunități și, prin urmare, pot fi definite pe bună dreptate ca făcând parte din sectorul forestier.

Deși recunoaște rolul „silviculturii multifuncționale”, CESE este îngrijorat de faptul că o serie de guverne naționale pun prea mult accentul pe serviciile care nu sunt legate de cherestea în defavoarea rolului comercial al pădurilor ca producătoare de lemn.

---

(1)  În special un studiu UNECE (Comisia Economică pentru Europa din sistemul ONU) din 2007 pe tema „Wood resources availability and demands” (Resursele disponibile și cererea de resurse lemnoase), bazat pe Joint Wood Energy Enquiry (Studiul comun privind lemnul și energia) din 2006.

(2)  Ibidem.

(3)  A se vedea „Perception of the wood-based industries – Qualitative study of the image of wood-based industries amongst the public in the Member States of the European Union” (© European Communities, 2002; ISBN 92-894-4125-9), http://ec.europa.eu/enterprise/forest_based/perceptionstudy_en.pdf.

---