28.7.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/92

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor – Promovarea progresului internetului – Plan de acțiune privind implementarea versiunii 6 a protocolului internet (IPv6) în Europa”

COM(2008) 313 final

(2009/C 175/17)

La 27 mai 2008, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, către Consiliu, către Comitetul Economic și Social European și către Comitetul Regiunilor – Promovarea progresului internetului – Plan de acțiune privind implementarea versiunii 6 a protocolului internet (IPv6) în Europa

COM(2008) 313 final.

La 8 iulie 2008, Biroul a însărcinat Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă.

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, Comitetul Economic și Social European l-a numit pe dl McDONOGH raportor general în cadrul celei de-a 449-a sesiuni plenare din 3 și 4 decembrie 2008 (ședința din 3 decembrie) și a adoptat prezentul în unanimitate.

1.   Concluzii

1.1   Comitetul salută comunicarea Comisiei referitoare la planul de acțiune privind implementarea versiunii 6 a protocolului internet (IPv6) în Europa. CESE împărtășește îngrijorarea Comisiei cu privire la ritmul lent de adoptare a IPv6 în Europa și este de acord cu faptul că trebuie întreprinse urgent acțiuni de sprijinire a introducerii noii versiuni a protocolului internet.

1.2   Întârzierile în procesul de introducere a IPv6 pun în pericol Strategia de la Lisabona, în ceea ce privește aplicarea sa prin Inițiativa i2010 (1). Efectul multiplicator din punct de vedere economic al utilizării internetului și al inovării prezintă o importanță uriașă pentru competitivitatea Europei. Așa cum s-a întâmplat în cazul accesului la bandă largă, accesul la IPv6 va constitui un motor esențial pentru economia internetului, Europa situându-se deja în urma altor regiuni în ce privește introducerea IPv6 [trebuie amintită de exemplu utilizarea IPv6 în cadrul proiectul chinez privind internetul de nouă generație – Chinese Next Generation Internet (CNGI)] (2). Aceasta înseamnă că UE nu își mai poate permite să fie în continuare devansată de principalii săi parteneri comerciali, în ceea ce privește trecerea la IPv6.

1.3   Comitetul salută multe dintre acțiunile recomandate în comunicare, dar încurajează cu toate acestea Comisia să se dovedească mai fermă în privința asumării rapide de către UE a unui rol conducător, în vederea accelerării adoptării IPv6. Dacă acest rol nu va fi asumat, Comitetul consideră că obiectivul Comisiei, care constă în a oferi pentru cel puțin 25 % dintre utilizatori posibilitatea conectării la IPv6 până în 2010, va rămâne exagerat de optimist.

1.4   CESE consideră că în comunicare nu se acordă suficientă atenție chestiunilor legate de securitate și respectarea vieții private pe care le implică adoptarea IPv6, în vederea asigurării funcționării „internetului obiectelor” (3). Aceste chestiuni prezintă o importanță considerabilă pentru cetățenii Uniunii și trebuie abordate corespunzător, în vederea protejării drepturilor cetățenilor și facilitării acceptării standardului IPv6.

1.5   În cazul în care Comisia nu va întreprinde acțiuni specifice în scopul rezolvării problemei deja serioase a decalajului digital dintre regiunile Europei și în vederea acordării unei atenții speciale regiunilor dezavantajate, decalajul se va accentua. Este nevoie de acțiuni la scară comunitară, pentru ca toate statele membre să dispună de un acces egal la IPv6 cât mai curând posibil.

1.6   IPv6 va deschide drumul unei largi game de noi tehnologii și servicii bazate pe internet, care vor îmbunătăți viața tuturor, dar în special pe cea a celor mai dezavantajați: persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cele cu un nivel redus de pregătire. Comitetul consideră că introducerea IPv6 în întreaga Europă impune o puternică intervenție guvernamentală și nu ar trebui lăsată pe seama celui mai banal numitor comun, și anume, interesul comercial pur și simplu.

1.7   Comitetul atrage atenția Comisiei asupra avizelor anterioare ale CESE pe teme ca promovarea utilizării internetului, chestiuni legate de protecția datelor, probleme referitoare la securitatea internetului și decalajul digital geografic (4).

1.8   În prezentul aviz, Comitetul intenționează să prezinte observații asupra unor domenii de interes specific și să facă unele recomandări.

2.   Recomandări

2.1   Comisia va trebui să-și asume un puternic rol de conducere la nivel comunitar și să furnizeze sprijin în vederea adoptării pe scară extinsă a IPv6 în Europa.

2.2   Acest rol va trebui să aibă la bază o viziune mobilizatoare asupra viitorului pe care IPv6 îl va asigura internetului, ca și a numeroaselor beneficii de care se vor bucura toate părțiloe interesate.

2.3   Comisia va trebui să coopereze mai strâns cu organizațiile de internet, pentru a se asigura că există o abordare integrată care să ofere sectorului o coordonare la nivel comunitar, în scopul introducerii rapide a IPv6.

2.4   În toată Uniunea Europeană ar trebui oferite ample programe de educație și formare, astfel încât tehnologia IPv6 să fie înțeleasă cât se poate de bine și să poată fi adoptată cu succes.

2.5   Programul-cadru pentru inovație și competitivitate (CIP) (5) ar trebui utilizat în vederea acoperirii costurilor trecerii de la IPv4 la IPv6, în cazul furnizorilor mai mici de servicii internet (ISP) și de conținut.

2.6   CIP ar trebui de asemenea folosit și pentru încurajarea creării de aplicații și servicii care să potențeze noul standard.

2.7   Pentru remedierea dezechilibrului dintre interesele acționarilor societăților furnizoare de acces internet (ISP) și cele ale populației, marii furnizori de servicii internet ar trebui obligați să contribuie la coordonarea la nivel comunitar a adoptării IPv6 în întreaga Uniune Europeană. Reînnoirea autorizațiilor operatorilor ISP ar trebui să fie condiționată de furnizarea, până în 2010, a unei depline conectivități IPv6, fără restricții, precum și a unor cursuri extinse de formare pentru clienți privind implementarea IPv6.

2.8   Comisia va trebui să depună un efort concentrat la nivel comunitar și mondial, pentru a rezolva serioasele probleme legate de securitate și respectarea vieții private pe care le presupune adoptarea IPv6.

2.9   Comitetul recomandă ca problema potențială a decalajul digital geografic dintre cei care au acces la IPv6 și ceilalți să fie abordată prin intermediul mecanismului strategiilor naționale de bandă largă (6) sau al unui instrument similar. Pe lângă aceasta, ar trebui să se recurgă la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru a sprijini extinderea accesului la IPv6 acolo unde este posibil.

3.   Context

3.1   Sinteza planului de acțiune

Planul de acțiune elaborat în vederea sprijinirii introducerii pe scară largă a noii versiuni a protocolului internet (IPv6) până în 2010 menționează că:

—	implementarea urgentă a IPv6 este necesară întrucât adresele IP furnizate de actuala versiune a protocolului (IPv4) sunt practic epuizate;

—	IPv6 oferă o platformă pentru inovație în domeniul serviciilor și aplicațiilor pe bază de IP, fiind esențial pentru ca Europa să se mențină pe o poziție fruntașă în ceea ce privește creșterea bazată pe tehnologie.

3.2   Protocolul internet

Protocolul internet (IP) atribuie oricărui dispozitiv conectat la internet un număr și o adresă, astfel încât să poată comunica cu alte dispozitive. Versiunea actuală, IPv4, furnizează deja peste 4 miliarde de astfel de adrese (7). Însă acest număr va fi insuficient pentru a ține pasul cu extinderea continuă a internetului.

Un protocol actualizat, IPv6, a fost implementat progresiv începând de la sfârșitul anilor '90 (8), dar adoptarea acestuia a fost foarte lentă. Traficul IPv6 reprezintă încă doar un procentaj minor (1 %) din traficul internet total (9).

Se prognozează epuizarea stocului de adrese Ipv4 undeva între 2010 și 2012 (10). În lipsa unei soluții adecvate la problema adreselor IPv4, dezvoltarea internetului și, totodată, capacitatea de inovație în rețele bazate pe IP vor fi limitate.

3.3   Necesitatea introducerii IPv6

IPv6 oferă o soluție pe termen lung a problemei volumului de adrese. Numărul de adrese definite de protocolul IPv6 este imens (3.4 x 1038).

IPv6 permite tuturor persoanelor, tuturor operatorilor și tuturor organizațiilor să dispună de oricât de multe adrese IP au nevoie pentru a conecta toate dispozitivele sau aparatele direct la internet. Comisarul Viviane Reding a afirmat literal că „… dacă europenii încep să utilizeze cele mai recente funcții internet – etichetele inteligente în magazine, fabrici și aeroporturi, sistemele inteligente de încălzit și de iluminat care economisesc energie, sistemele de navigație și rețelele în automobile – atunci putem deja să prevedem o creștere înmiită a cererii de adrese IP …” (11).

Un studiu finanțat de Comisie (12) a demonstrat acest potențial pentru un număr mare de sectoare de piață cum ar fi rețelele domestice, gestiunea imobilelor, comunicațiile mobile, sectorul apărării și securității și industria automobilelor.

3.4   IPv6 și competitivitatea la nivel internațional

Alte regiuni, în particular regiunea asiatică, au manifestat deja un interes deosebit pentru IPv6.

3.5   Trecerea la IPv6

Va exista o perioadă de tranziție (a cărei durată este estimată la 20 sau chiar mai mulți ani), în care IPv4 și IPv6 vor coabita pe aceleași dispozitive, fiind transmise prin aceleași conexiuni de rețea. În această perioadă de tranziție, vor fi utilizate mecanisme de adaptare sofisticate, care vor gestiona ultimele dependențe de IPv4: tehnologii overlay, cum ar fi interfețele de protocol cu două niveluri (double stack) și tunnelling-ul, ca și strategii de evitare a problemelor, cum ar fi sub-adresarea NAT (Network Address Translation) și licitarea adreselor IPv4.

3.6   Părțile interesate

Implementarea IPv6 necesită atenția multor actori pe plan mondial:

—	Organizațiile internet (cum ar fi ICANN, RIR-urile și IETF), care trebuie să gestioneze resursele și serviciile comune ale IPv6.

—	Furnizorii de acces internet (ISP), care au nevoie de un timp mai îndelungat pentru a oferi clienților conectivitate și servicii IPv6.

—	Furnizorii de infrastructură, care trebuie să integreze capacitățile IPv6 în produsele lor.

—	Furnizorii de conținut și de servicii (precum site-uri web, mesagerie instantanee, servicii de e-mail etc.), care trebuie să activeze IPv6 pe serverele lor.

—	Furnizorii de aplicații profesionale și de larg consum, care trebuie să se asigure că soluțiile lor sunt compatibile IPv6 și care trebuie să dezvolte produse și să ofere servicii care să beneficieze de caracteristicile IPv6.

—	Utilizatorii finali (consumatori, întreprinderi, instituții academice, administrația publică), care au nevoie să achiziționeze produse și servicii compatibile IPv6 și să activeze acest protocol în rețelele proprii.

3.7   Costurile implementării IPv6

Este practic imposibil să se estimeze de o manieră fiabilă costurile globale presupuse de introducerea IPv6. Adoptarea progresivă și în ritm constant a IPv6 de către diferitele părți interesate va contribui la menținerea sub control a costurilor.

3.8   Nevoia de impuls politic la nivel european

În prezent, avantajele adoptării IPv6 nu sunt evidente pentru cea mai mare parte a părților interesate. Beneficiile sunt pe termen lung, astfel încât multe dintre părțile interesate au adoptat o atitudine de expectativă.

Rezultatul de ansamblu a fost întârzierea extinderii IPv6. Dacă nu se acționează imediat, „…ar însemna ca Europa să fie printre ultimii care profită de cea mai nouă tehnologie internet și să se confrunte eventual cu o criză în momentul în care vechiul sistem rămâne fără adrese” (13). Măsurile politice adecvate ar putea da pieței un impuls, încurajând persoanele și organizațiile să se implice mai mult în sensul dorit.

3.9   Acțiuni propuse de Comisie

3.9.1   Acțiuni pentru implementarea pe scară largă a IPv6 în Europa până în 2010

3.9.2   Acțiuni pentru stimularea accesibilității IPv6 la conținut, servicii și aplicații

—	Statele membre vor trebui să activeze IPv6 pe site-urile din sectorul public și pentru serviciile de e-guvernare.

—	Părțile interesate din industrie vor trebui să ia în considerare utilizarea IPv6 ca platformă principală pentru dezvoltarea de aplicații sau dispozitive.

—	Ajutorul financiar oferit prin intermediul acțiunilor de sprijinire a standardizării va trebui să ducă la îmbunătățirea interoperabilității rețelelor.

—	Utilizarea IPv6, ori de câte ori este posibil, în proiectele de cercetare finanțate de cel de−al 7-lea Program-cadru, va trebui încurajată.

3.9.3   Acțiuni menite să stimuleze cererea de conectivitate și de produse IPv6 prin achiziții publice

—	Statele membre vor trebui să se pregătească pentru trecerea la IPv6 în cadrul propriilor rețele.

3.9.4   Acțiuni pentru asigurarea pregătirii în timp util pentru implementarea IPv6

—	Se vor desfășura campanii de sensibilizare țintite către diferite grupuri de utilizatori.

—	Vor fi finanțate „acțiuni specifice de sprijin” (din cel de-al 7-lea Program-cadru) pentru diseminarea cunoștințelor cu privire la aspectele practice ale implementării IPv6.

—	Furnizorii de acces internet vor fi încurajați să pună la dispoziția clienților lor până în 2010 conectivitate IPv6 deplină.

3.9.5   Acțiuni menite să răspundă aspectelor legate de securitate și respectarea vieții private

—	Comisia va monitoriza aspectele legate de confidențialitate și securitate în contextul unei implementări a IPv6 la scară largă, în special prin consultarea părților interesate, precum autoritățile de protecție a datelor și cele care asigură aplicarea legislației.

Au fost exprimate de asemenea, în special de către Grupul de lucru „Articolul 29” privind protecția datelor, o serie de preocupări legate de aspectele privind respectarea vieții private în IPv6 (14).

3.10   Punerea în aplicare a planului de acțiune

—	Planul de acțiune este programat a fi realizat pe parcursul următorilor 3 ani.

—	Comisia va continua să monitorizeze activitățile organizațiilor internet și să contribuie la dezbateri, acolo unde este necesar.

—	Comisia va raporta în mod periodic Grupului la nivel înalt „i2010” progresele înregistrate.

4.   Observații generale

4.1   Trecerea la IPv6 este esențială pentru că actuala versiune a protocolului internet (IPv4) nu va mai putea furniza în curând adrese: estimările prognozează epuizarea stocului de adrese IPv4 înainte de 2012. Dacă adoptarea IPv6 nu va fi considerabil accelerată, creșterea internetului va fi încetinită dramatic, iar costurile utilizării acestuia vor fi influențate negativ de „moștenirea” IPv4 în rețelele din UE. Efectele întârzierii se vor concretiza în costuri sporite în toate sectoarele comerțului pe internet, o mai lentă inovare în rețelele bazate pe IP și o creștere economică încetinită.

4.2   Comunicarea menționează că adoptarea noii norme a fost lentă, deoarece nu există o autoritate unică de coordonare a introducerii IPv6. Comitetul recunoaște faptul că anumite state membre și unele părți interesate au desfășurat programe la nivel național în vederea extinderii IPv6, dar se declară nemulțumit de sprijinul de care adoptarea IPv6 s-a bucurat până acum la nivel comunitar.

Comitetul este îngrijorat de faptul că s-a pus un prea mare accent pe interesele comerciale, în special cele ale furnizorilor de servicii internet, în promovarea adoptării IPv6. Această abordare a eșuat lamentabil. Consecințele economice și sociale ale întârzierii sunt prea serioase pentru a fi lăsate pe seama purului interes comercial, adoptarea IPv6 necesitând o intervenție guvernamentală. În prezent, Comisia ar trebui să propună un rol conducător mai puternic pentru UE, susținut printr-o politică și instrumente auxiliare corespunzătoare, astfel încât acest rol să se concretizeze rapid.

4.3   Lipsa unor acțiuni eficiente de introducere a IPv6 pune în pericol Strategia de la Lisabona, în ceea ce privește aplicarea sa prin Inițiativa i2010 (1). Efectul multiplicator din punct de vedere economic al utilizării internetului și al inovării prezintă o importanță uriașă pentru competitivitatea Europei. Aceasta înseamnă că UE nu își mai poate permite să fie în continuare devansată de principalii săi parteneri comerciali, în privința trecerii la IPv6. Deși unele state membre au făcut eforturi deosebite în pregătirea pentru trecerea la IPv6, Uniunea Europeană luată în ansamblu rămâne în urma altor regiuni în ce privește introducerea IPv6.

4.4   În numele „guvernanței internetului”, Comisia va trebui să depună un efort concentrat la nivel comunitar și mondial, pentru a rezolva serioasele probleme legate de securitate și respectarea vieții private, pe care le creează adoptarea IPv6. Astfel, combinarea IPv6 cu tehnologii cum ar fi etichetele de identificare prin frecvențe radio (RFID) vor permite introducerea în rețeaua reprezentată de „internetul obiectelor” a miliarde de articole, ceea ce va duce la apariția de noi și complexe probleme legate de protecția intimității și securității.

Comitetul ia notă de faptul că la începutul anului 2009 Comisia va prezenta propuneri privind protejarea infrastructurilor informaționale critice, pentru a spori capacitatea UE de a face față problemelor legate de securitatea internetului (15). Prin urmare, Comitetul recomandă ca aceste propuneri să includă sisteme fiabile de abordare a noilor provocări presupuse de introducerea IPv6.

4.5   CESE așteaptă recomandarea Comisiei privind aspectele legate de viața privată în cazul dispozitivelor de identificare a frecvenței radio (RFID) și privind guvernanța „internetului obiectelor” (16). Noul protocol IPv6 va facilita o extindere masivă în termeni de conectivitate, existând posibilitatea conectării la internet a miliarde de obiecte uzuale (mașini, îmbrăcăminte, unelte etc.) prin intermediul unei adrese IP proprii și unice. Citând afirmațiile comisarului Viviane Reding „… trebuie să ne confruntăm cu aceste riscuri, dacă dorim ca «internetul obiectelor» să-și manifeste pe deplin potențialul de creștere economică. Dacă nu dorim ca aceste noi tehnologii să fie respinse de populație, trebuie în special să răspundem preocupărilor acesteia …” (15).

4.6   Comisia va trebui să-și asume un puternic rol de conducere la nivel comunitar, în vederea adoptării pe scară extinsă a IPv6 în Europa. Acest rol va trebui să aibă la bază o viziune mobilizatoare asupra viitorului pe care IPv6 îl va asigura internetului („internetul obiectelor”, „inteligența ambiantă” (17) etc.), ca și a numeroaselor beneficii de care se vor bucura toate părțile interesate.

4.7   Această viziune trebuie transmisă prin canale multiple și prin mesaje corespunzătoare, destinate fiecărui public specific (ISP, furnizori de conținut, furnizori de aplicații profesionale și utilizatori finali), în cadrul unei campanii de informare la scară comunitară.

4.8   Adoptarea IPv6 ar fi considerabil facilitată prin programe de educație și formare. Tehnologia este cu mult superioară Ipv4, dar necesită o bună pregătire pentru a putea fi utilizată corect. Comisia, guvernele statelor membre, ISP și alți actori de frunte ar trebui să se asigure că există programe de educație și formare privind IPv6 care sunt ușor accesibile tuturor grupurilor-țintă ale eventualilor utilizatori.

4.9   Comisia va trebui să coopereze mai strâns cu organizațiile internet (cum ar fi ICANN – Internet Corporation for Assigned Names and Numbers, RIPE – Réseaux IP Européens, RIR – Regional Internet Registries și IETF – Internet Engineering Task Force) și altele, pentru a se asigura că există o abordare integrată care să furnizeze sectorului IT o coordonare la nivel european a procesului de introducere rapidă a IPv6.

4.10   Rolul furnizorilor de acces internet (ISP) se dovedește esențial în introducerea și adoptarea IPv6. Din nefericire, din cauza amenințării pe care Voice over Internet Protocol (VoIP) o reprezintă pentru modelele lor actuale de venituri, furnizorii care operează și în sectorul telefoniei mobile sau fixe sunt refractari la IPv6 și la revoluția pe care aceasta o va antrena în comunicațiile din UE. Dar purul interes comercial al acestor furnizori nu ar trebui să poată dăuna intereselor tuturor cetățenilor comunitari. Marii furnizori de servicii internet ar trebui obligați, prin intermediul sancțiunilor și regulilor de autorizare, să contribuie la coordonarea la nivel comunitar a adoptării IPv6 în întreaga Uniune Europeană, deoarece ei au capacitatea și resursele necesare exercitării unei puternice influențe în domeniu.

4.11   Programul-cadru pentru inovație și competitivitate (CIP) (5) ar trebui utilizat în vederea acoperirii costurilor trecerii de la IPv4 la IPv6, în cazul furnizorilor mai mici de servicii internet (ISP) și de conținut. CIP ar trebui, de asemenea, folosit și pentru încurajarea creării de aplicații și servicii care să potențeze noul standard.

4.12   CESE consideră că în comunicare nu se acordă suficientă atenție chestiunilor de securitate și respectarea vieții private pe care le implică adoptarea IPv6. Aceste chestiuni prezintă o importanță considerabilă pentru cetățenii Uniunii și trebuie abordate corespunzător, în vederea protejării drepturilor cetățenilor și facilitării acceptării IPv6.

4.13   În cazul în care Comisia nu va întreprinde acțiuni specifice în scopul rezolvării problemei, decalajul digital dintre regiunile Europei (18) se va accentua prin trecerea la IPv6. Unele state membre desfășoară programe la nivel național, pentru a se asigura că toți utilizatorii lor de internet vor putea să se conecteze la IPv6 până în 2010. Este nevoie de acțiuni la scară comunitară, pentru ca toate statele membre să aibă posibilitatea de a dispune de IPv6 cât mai curând posibil.

4.14   Comitetul recomandă ca problema potențială a breșei digitale geografice dintre cei care au acces la IPv6 și ceilalți să fie abordată prin intermediul mecanismului strategiilor naționale de bandă largă (6) sau al unui instrument similar. Pe lângă aceasta, ar trebui să se recurgă la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru a sprijini extinderea accesului la IPv6 acolo unde este posibil.

---

(1)  COM(2005) 229 final, „i2010 – o societate informațională europeană pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”.

(2)  http://www.ipv6.com/articles/general/IPv6-Olympics-2008.htm

(3)  A se vedea Avizul CESE privind identificarea prin frecvențe radio (RFID), JO C 256, 27.10.2007 și Avizul CESE privind internetul obiectelor, JO C 77, 31.3.2009, p. 60.

(4)  A se vedea, de exemplu, avizele CESE „Societatea informațională – Infracțiuni săvârșite cu ajutorul computerului”, JO C 311, 7.11.2001, p. 12; „Securitatea rețelelor și a informației”, JO C 48, 21.2.2002, p. 33; „Utilizarea mai sigură a internetului”, JO C 157, 28.6.2005, p. 136; „Comerțul electronic și trecerea la tehnologia digitală”, JO C 108, 30.4.2004, p. 23, „O strategie pentru o societate informațională sigură”, JO C 97, 28.4.2007, p. 21 etc.

(5)  Decizia nr. 1639/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui Program-cadru pentru inovație și competitivitate (2007-2013).

(6)  „Europa în conexiune de mare viteză: strategiile naționale de bandă largă”, COM(2004) 369 final

(7)  Specificațiile Ipv4 sunt descrise în RFC („Request for Comments” – solicitare de comentarii) 791, 1981. A se vedea „Internet Engineering Task Force” (IETF); http://www.ietf.org

(8)  RFC 2460, 1998. http://www.ietf.org/html.charters/OLD/ipv6-charter.html și http://www.ietf.org/html.charters/6man-charter.html

(9)  „Tracking the Ipv6 Migration” (Urmărirea migrației către Ipv6), raport de cercetare publicat în august 2008 de către Arbor Networks – http://www.arbornetworks.com/en/ipv6-report.html

(10)  A se vedea: http://www.potaroo.net/tools/ipv4/index.html și http://www.tndh.net/~tony/ietf/ipv4-pool-combined-view.pdf.

Pentru o estimare anterioară care conține descrierea metodei de analiză folosite: http://www.cisco.com/web/about/ac123/ac147/archived_issues/ipj_8-3/ipv4.html

(11)  Comunicatul de presă IP/08/803, Bruxelles, 27 mai 2008.

(12)  „Impact of IPv6 on Vertical Markets” (Impactul IPv6 pe piețele verticale), octombrie 2007 (disponibil numai în EN). http://ec.europa.eu/information_society/policy/ipv6/docs/short-report_en.pdf

(13)  Comunicatul de presă IP/08/803, Bruxelles, 27 mai 2008.

(14)  Avizul 2/2002 privind utilizarea identificatorilor unici în terminalele de telecomunicații: exemplul lui IPv6: http://ec.europa.eu/justice_home/fsj/privacy/docs/wpdocs/2002/wp58_de.pdf.

(15)  Discursul SPEECH/08/336 din 17 iunie 2008 intitulat „Seizing the Opportunities of the Global Internet Economy” (Utilizarea oportunităților oferite de economia globală a internetului), din cadrul reuniunii ministeriale a OECD pe tema „Viitorul economiei internetului”, desfășurată la Seul, în Coreea, la 17 și 18 iunie 2008 (disponibil numai în EN).

(16)  http://en.wikipedia.org/wiki/Internet_of_Things și http://www.itu.int/osg/spu/publications/internetofthings/InternetofThings_summary.pdf

(17)  http://en.wikipedia.org/wiki/Ambient_intelligence

(18)  COM(2003) 65 final, COM(2003) 673 final, COM(2004) 61 final, COM(2004) 369 final, COM(2004) 380 final

---