28.7.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/73

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Cartea verde privind executarea efectivă a hotărârilor în Uniunea Europeană: transparența activelor debitorilor”

COM(2008) 128 final

(2009/C 175/12)

La 6 martie 2008, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Cartea verde privind executarea efectivă a hotărârilor în Uniunea Europeană: transparența activelor debitorilor

COM(2008) 128 final.

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 6 noiembrie 2008. Raportor: dl PEGADO LIZ.

În cea de-a 449-a sesiune plenară, care a avut loc la 3 și 4 decembrie 2008 (ședința din 3 decembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 161 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 7 abțineri.

1.   Concluzii

1.1   Cartea verde privind executarea efectivă a hotărârilor în Uniunea Europeană: transparența activelor debitorilor [COM(2006) 618 final din 6 martie 2008] urmează Cărții verzi privind poprirea conturilor bancare [COM(2008) 618 final] și se integrează adecvat în gama largă a măsurilor adoptate de Comisie în vederea stabilirii unui spațiu juridic european care să sprijine aspectele juridice ale realizării pieței unice.

1.2   CESE a sprijinit în general aceste inițiative, dar totodată a subliniat necesitatea de a fi justificate corespunzător în termeni de subsidiaritate și proporționalitate. Inițiativele ar trebui să respecte și principiile de bază ale dreptului procedural comune tuturor statelor membre și ar trebui să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale omului.

1.3   Atât în avizul pe tema precedentei Cărți verzi privind poprirea conturilor bancare, cât și în prezentul aviz, CESE a adoptat punctul de vedere potrivit căruia inițiativele nu sunt corelate corespunzător cu situațiile specifice cărora li se adresează. De asemenea, sunt promovate mai multe măsuri care depășesc de departe, în termeni de proporționalitate, ceea ce este necesar și nu poate fi realizat prin măsurile naționale existente. În unele cazuri, aceste inițiative pot conduce chiar la încălcarea drepturilor fundamentale, precum dreptul la protecția vieții private sau la o apărare echitabilă.

1.4   În opinia CESE, trebuie făcute și se pot face progrese însemnate în domeniile discutate aici, printr-o mai bună cooperare între autoritățile naționale, o mai mare eficiență și rapiditate în activitățile sistemelor naționale existente, un acces mai bun la informațiile și la registrele existente, un schimb de informații mai amplu ți o mai bună înțelegere reciprocă a modului de funcționare a sistemelor naționale și a posibilităților de flexibilizare a acestora.

1.5   Astfel, CESE se opune ferm următoarelor idei: a) de a înființa unui registru central al cetățenilor europeni, b) de a da oricărui creditor acces total și nediferențiat la registrele fiscale și de asigurări sociale și c) de a adopta la nivel comunitar un formular standard de declarație, în care să se detalieze toate activele debitorului.

1.6   Comitetul consideră că prin crearea unei baze comparative de date, alcătuită de un profesionist competent și actualizată permanent, se poate oferi o imagine mai clară a sistemelor naționale de aplicare a legii și a modului practic de funcționare a acestora.

1.7   În sfârșit, CESE propune să se acorde atenție deosebită mai multor inițiative alternative (punctul 5.8) care urmăresc promovarea Cărții verzi, dar care nu necesită legislație europeană suplimentară.

2.   Sinteza Cărții verzi

2.1   Prin această Carte verde, Comisia lansează o a doua consultare (1) a părților interesate de tema îmbunătățirii executării hotărârilor judecătorești, în cazul de față cu referire la rezolvarea problemelor create de accesul dificil la informații fiabile privind localizarea debitorilor și a activelor acestora.

2.2   Comisia consideră că punctul de plecare al unor proceduri mai eficiente de executare a hotărârilor judecătorești îl constituie cunoașterea adresei corecte a debitorului și accesul la informații exacte referitoare la activele sale. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că sistemele naționale de registre și de declarații ale debitorilor cu privire la activele proprii, deși comparabile, diferă considerabil în termeni de condiții de acces, proceduri de obținere a informațiilor și chiar în termeni de conținut al informațiilor ca atare, ceea ce subminează fiabilitatea și viteza de funcționare a acestor sisteme.

2.3   Comisia recunoaște că recuperarea transfrontalieră a creanțelor este îngreunată de diferențele dintre sistemele juridice naționale și de insuficienta cunoaștere de către creditori a structurilor de informații din celelalte state membre. Astfel, Cartea verde reprezintă un pas către posibila adoptare la nivel european a unei serii de măsuri menite să îmbunătățească transparența activelor debitorilor și să consolideze drepturile în materie de obținere a informațiilor ale creditorilor și ale autorităților naționale răspunzătoare, astfel încât să se asigure executarea hotărârilor judecătorești de recuperare a creanțelor de natură civilă și comercială, respectându-se totodată principiul protecției vieții private a debitorului, astfel cum este stabilit de Directiva 95/46/CE.

2.4   În acest scop, Comisia examinează în detaliu măsurile propuse, pe care le rezumă sub forma a 10 întrebări.

3.   Context

3.1   Inițiativa se încadrează adecvat în gama largă a măsurilor adoptate de Comisie în vederea stabilirii unui spațiu juridic european care să sprijine aspectele juridice ale realizării pieței unice (2). Accentul se pune acum pe facilitarea executării hotărârilor judecătorești în Uniunea Europeană prin măsuri care să ajute atât la identificarea adresei de domiciliu a debitorului sau a sediului înregistrat unde i se poate notifica ordinul de executare judecătorească, cât și la obținerea de informații corecte privind activele sale care ar putea acoperi datoria scadentă și care s-ar putea afla în orice loc din statele membre.

3.2   De această dată, Comisia s-a străduit – și merită menționat – să solicite reacții nu numai din partea celor 15 state membre a căror situație era examinată în studiul care stă la baza prezentei Cărți verzi (3), ci și din partea celorlalte 12 state membre care fac parte acum din UE. Cu toate acestea, datele colectate nu sunt întotdeauna exacte și uneori au fost interpretate greșit.

3.3   Ar trebui arătat, de asemenea, că se dovedește că această inițiativă a ținut seama de recomandarea CESE din avizul său pe tema Cărții verzi privind poprirea conturilor bancare, referitoare la necesitatea „… unei analize corespunzătoare a măsurilor menite să asigure un grad înalt de transparență a bunurilor debitorilor…”.

3.4   În mod regretabil, Comisia nu furnizează date statistice privitoare la dimensiunea problemei pe care dorește s-o abordeze, nu definește clar natura acesteia și nici nu precizează cine sunt destinatarii măsurilor propuse.

4.   Observații generale

4.1   Această Carte verde urmează Cărții verzi privind poprirea conturilor bancare [COM(2006) 618 final], pe tema căreia CESE a emis un aviz la 31 iulie 2007 (4).

4.2   Așa cum s-a menționat, problema ridicată în prezenta Carte verde precede în mod logic tema popririi conturilor bancare și reflectă cu precizie nevoia de a avea la dispoziție informații suficiente cu privire la activele debitorului pentru a constitui o garanție comună efectivă pentru creditori, lucru care reprezintă un principiu fundamental și definitoriu al dreptului procedural civil. Orice dezbatere asupra acestui subiect pune în discuție armonizarea la nivel comunitar a unei întregi serii de domenii din cadrul dreptului civil material, care îl preced în mod logic.

4.3   Astfel, CESE recunoaște că este necesar ca autoritățile de executare din orice stat membru să aibă acces la informații corecte referitoare la domiciliul debitorului, începând cu sediul social sau adresa de domiciliu, și referitoare la proprietățile sale mobiliare și imobiliare care constituie activele, indiferent de localizarea acestora.

4.4   Cu toate acestea, ca și în avizul menționat anterior, CESE are rezerve serioase și îndoieli bine întemeiate cu privire la necesitatea reală a unor măsuri specifice de armonizare la nivel comunitar a domeniului în cauză, deși recunoaște că Uniunea Europeană are competențe în acest domeniu și că există temei juridic.

4.5   Într-adevăr, din toate cerințele identificate în Cartea verde în vederea obținerii unor informații și date mai bune și a unui acces mai simplu la acestea tot nu rezultă cu necesitate că trebuie create registre sau obligații noi, de nivel comunitar, potrivit cărora debitorii să-și declare activele. În plus, este puțin probabil ca această măsură să îndeplinească criteriul proporționalității, putând să conducă la încălcări inacceptabile ale drepturilor fundamentale.

4.6   CESE consideră că, în loc de a înființa registre (păstrate și centralizate la Bruxelles) de evidență a populației, a comercianților și a consumatorilor, de valori mobiliare și imobiliare sau registre naționale fiscale și de asigurări sociale, un mod mai eficient de schimb de informații între autoritățile naționale și un acces mai simplu și mai rapid la datele existente ar oferi suficiente garanții în ceea ce privește egalitatea de șanse și de tratament atunci când se procedează la identificarea activelor unui debitor, indiferent de natura sau cetățenia creditorului.

4.7   Acest lucru nu înseamnă că la nivel comunitar nu ar trebui concepute stimulente și orientări privind îmbunătățirile care urmează să se aducă registrelor publice menționate și altor baze private de date în termeni de conținut și funcționare, precum și în termeni de acces la acestea, cu condiția ca datele să fie protejate corespunzător, în conformitate cu directivele comunitare aplicabile, sub rezerva limitării exclusiv la scopul declarat al solicitării și amploarea necesară plății datoriilor scadente.

4.8   În materie de acces la date, ar trebui să nu existe discriminări între creditorii privați și cei publici, iar cei din urmă ar trebui să nu profite – ca urmare a poziției lor privilegiate – de accesul mai simplu și mai rapid la registrele publice, fie că acestea acoperă sistemul fiscal sau pe cel de asigurări sociale, fie activele unui debitor.

4.9   De asemenea, ar trebui garantată cooperarea cu țările terțe, în special cu Andorra, Elveția, Liechtenstein și toate celelalte țări cu legături strânse cu paradisurile fiscale sau cu piețele financiare din Europa.

5.   Observații specifice: cele 8 întrebări

5.1   Măsuri la nivel comunitar?

5.1.1   Cele zece întrebări puse în această Carte verde sunt de fapt opt și fiecare este analizată în detaliu.

5.1.2   La întrebarea privind necesitatea de a se lua măsuri la nivel comunitar în vederea creșterii transparenței activelor debitorilor, CESE consideră că, în sensul rezervelor exprimate anterior, în cadrul „Observațiilor generale”, inițiativele comunitare ar trebui puse în aplicare exclusiv pentru a asigura mai buna cooperare și coordonare între autorități naționale și a îmbunătăți conținutul registrelor naționale existente și accesul la acestea, ceea ce ar face posibilă identificarea și localizarea debitorilor și activelor în măsura necesară recuperării creanțelor.

5.2   Un manual despre sistemele de executare?

5.2.1   În opinia CESE, ar trebui încurajată și sprijinită orice măsură care poate ajuta la îmbunătățirea cunoștințelor și a informațiilor referitoare la legislația și practicile naționale. Cu toate acestea, Comitetul nu consideră că acest lucru poate fi realizat prin redactarea unui „manual” elementar, dată fiind complexitatea temei. Acest manual nu poate fi simplificat pentru uzul publicului larg, deoarece calitatea și precizia ar dispărea pe parcursul procesului de simplificare.

5.2.2   Prin urmare, Comitetul sugerează Comisiei să reflecteze în schimb la opțiunea înființării unei baze de date de drept comparat privind procedura de executare din cele 27 de state membre, cu garanții că această bază va fi actualizată permanent, va include note explicative și va fi accesibilă prin mijloace electronice în toate limbile statelor membre. Această bază de date ar trebui construită de profesioniști competenți și calificați din statele membre.

5.3   Îmbunătățirea informațiilor din registrele comerciale și a accesului la acestea?

5.3.1   Gradul de armonizare deja existent în domeniu pare suficient pentru scopurile declarate. CESE nu consideră că este necesar sau adecvat să se meargă mai departe, înființându-se registre comerciale centrale, la nivel comunitar, dar nu exclude posibilitatea armonizării elementelor comune implicate.

5.3.2   În plus, nimic nu împiedică adoptarea unor măsuri de îmbunătățire a conținutului informațiilor din aceste registre, incluzând nominal oameni de afaceri, actualizând informațiile și făcându-le mai accesibile, mai ales prin mijloace electronice.

5.3.3   Același lucru ar trebui aplicat și registrelor funciare, după cum a demonstrat EULIS (European Land Information Service – Serviciul European de Informații Funciare), un consorțiu european al registrelor funciare (5).

5.4   Îmbunătățirea accesului la registrele de evidență a populației?

5.4.1   Nu este fezabilă nici ideea înființării unui registru central a întregii populații din Europa, pentru că statele membre sunt cele cărora le revine competența de a deține registre centrale sau locale de evidență a populației proprii, de a stabili condițiile de acces la acestea și de a garanta că nu există discriminări nejustificate

5.4.2   Însă autorităților de executare, din orice țară, ar trebui să li se garanteze accesul cu ușurință la astfel de registre, pentru a obține, în special prin mijloace electronice, informații privind adresele debitorilor individuali.

5.5   Îmbunătățirea accesului la registrele fiscale și de asigurări sociale?

5.5.1   CESE respinge cu fermitate ideea de a acorda acces larg și nediferențiat la registrele fiscale și de asigurări sociale.

5.5.2   Comitetul consideră că numai autoritățile judiciare ar trebui să aibă acces la astfel de informații, în situații clar definite și cu garanții că datele personale din astfel de registre sunt protejate corespunzător.

5.5.3   În orice caz, un astfel de acces într-o țară, alta decât cea a autorității de executare, ar trebui să implice întotdeauna cooperarea cu o autoritate judiciară din țara care deține registrul.

5.6   Îmbunătățirea schimbului de informații între autoritățile de executare?

5.6.1   Așa cum s-a afirmat în „Observații generale”, CESE consideră că inițiativele Comisiei ar trebui aplicate exact în domeniul îmbunătățirii cooperării dintre autoritățile de executare naționale în privința schimburilor de informații, și anume prin instituirea unui sistem pentru schimburi electronice directe de informații, în vederea identificării și localizării debitorilor și a stabilirii activelor acestora.

5.6.2   Cu toate acestea, este important să se garanteze că, în statele membre în care autoritățile de executare nu sunt organe publice, informațiile obținute sunt monitorizate de autoritățile judiciare competente de supraveghere a procedurilor de executare.

5.6.3   Cu modificările necesare, sisteme cum sunt cele prevăzute în Regulamentul 1206/2001 (6) privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială sau în Directiva 76/308/CEE, ar putea fi modele care merită adoptate (7).

5.6.4   În această situație, devine esențială utilizarea mijloacelor electronice sau chiar instituirea unui sistem intranet care să lege între ele toate autoritățile naționale.

5.6.5   Informațiile care circulă în cadrul acestei rețele de cooperare ar trebui să fie accesibile numai autorităților de executare, cum sunt executorii judecătorești, părțile care solicită executarea, instanțelor și lichidatorilor, iar debitorii ar trebui informați, în toate cazurile, cu privire la rezultate.

5.6.6   Utilizarea IMI (Internal Market Information system – sistemul de informare a pieței interne) nu ar trebui neglijată ca posibilitate de schimb de informații între autoritățile de executare naționale.

5.7   O declarație europeană a activelor?

5.7.1   CESE se împotrivește adoptării la nivel comunitar a unui formular standard de declarație, prin care s-ar declara toate activele debitorului în vederea executării unei hotărâri judecătorești, și respinge cu totul ideea că nerespectarea acestei obligații ar putea fi pedepsită cu închisoarea.

5.7.2   În primul rând, pentru că nu toate activele unui debitor pot fi confiscate și revine statului membru să definească activele care nu pot face obiectul executării, integral, parțial sau în termeni relativi.

5.7.3   Ar trebui adăugat că obligația debitorului de a-și declara activele ar trebui limitată la acele active necesare recuperării creanțelor și că revine sistemelor judiciare naționale să garanteze că declarația debitorului este completă și exactă, sub pedeapsa cu amendă.

5.7.4   În plus, în opinia Comitetului, instituirea unui formular standard, în vederea declarării uniforme a activelor, depășește cu mult obiectivele pe care ar trebui să și le propună o măsură de acest tip. CESE consideră în schimb că acesta este exact tipul de domeniu în care ar trebui să existe o cooperare mai strânsă între organele de executare. Aceste organe ar trebui să lucreze împreună, folosind mijloacele legitime de care dispun, pentru a identifica acele active ale debitorului care sunt necesare pentru a recupera creanțele, în special acordând executorilor judecătorești competența de a conduce propriile investigații privitoare la astfel de active.

5.7.5   În orice caz, debitorul ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de a evita să declare activele care pot face obiectul popririi, dacă a plătit deja datoria scadentă, dacă demonstrează că deține suficiente active pentru a acoperi creanța sau depune o cauțiune ori garanții de plată echivalente, cum sunt garanțiile bancare sau garanții similare. De asemenea, debitorul ar trebui să aibă dreptul de a se opune popririi activelor care depășesc valoarea datoriei scadente plus sumele auxiliare prevăzute de lege.

5.7.6   Un alt element care trebuie respins fără ezitare, deoarece încalcă principiul fundamental al protecției vieții private a debitorului, este publicarea oricărei declarații privind activele acestuia într-un registru cu acces public (o „listă a datornicilor”).

5.8   Alte măsuri în vederea îmbunătățirii transparenței?

5.8.1   Se propun următoarele, ca simple direcții de reflecție:

a)	ar putea fi asigurat accesul la registrul acțiunilor și părților sociale ale debitorului, din orice societate comercială;

b)	cu precauțiile adecvate, ar putea fi asigurat accesul la registrele de date privind consumatorii, pentru creditele de consum și cele ipotecare;

c)	ar putea fi instituit un registru unic european al autovehiculelor (8);

d)	ar putea fi instituit un registru al tuturor cazurilor de executare aflate în curs, care să poată fi consultat on-line din orice stat membru;

e)	ar putea fi permis accesul la registrele investițiilor bursiere care depășesc un anumit prag;

f)	ar putea fi permis accesul la registrele funciare care dau informații despre proprietarii de valori imobiliare.

---

(1)  Prima consultare a constituit-o Cartea verde privind poprirea asiguratorie a conturilor bancare (COM(2006) 618 final); Avizul CESE JO C 10, 15.1.2008, p. 2.

(2)  O listă suficient de extinsă a unor astfel de măsuri se găsește în Avizul CESE – JO C 10, 15.1.2008, p. 2, privind Cartea verde privind poprirea asiguratorie a conturilor bancare, menționată anterior.

(3)  Pentru o înțelegere completă a conținutului Cărții verzi examinate, este esențial să se țină seama nu numai de Documentul de lucru al Comisiei [SEC(2006) 1341] din 24.10.2006, ci și de Studiul JAI/A3/2002/02, în versiunea actualizată 18.2.2004, al profesorului dr. Brukhard Hess, directorul Institutului de drept internațional privat comparat al Universității Heidelberg, care poate fi accesat la http://europa.eu.int.comm/justice_home/doc_centr/civil/studies/doc_civil_studies_en.htm.

(4)  JO C 10, 15.1.2008, p. 2.

(5)  Acest consorțiu este o asociație a registrelor funciare, creată în 2006 și reprezentând un prim pas către asigurarea accesului la registrele funciare ale statelor membre în consorțiu (Anglia, Irlanda, Lituania, Norvegia, Țara Galilor, Olanda și Suedia), site internet: www.eulis.org.

(6)  Regulamentul Consiliului 1206/2001 din 28 mai 2001, JO L 174, 27.6.2001. În acest domeniu, o chestiune deosebit de importantă este comunicarea dintre autorități legată de diferențele lingvistice, pe care dispozițiile de la articolul 5 din acest regulament s-au dovedit insuficiente.

(7)  Directiva Consiliului 76/308/CEE din 15 martie 1976, JO L 073, 19.3.1976.

(8)  Astfel cum s-a propus în Avizul din proprie inițiativă al CESE privind un cod al autostrăzilor europene și un registru al autovehiculelor, al cărui raportor a fost autorul prezentului aviz (JO C 157, 28.6.2005, p. 34).

---