11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

247

L 236/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 2 iunie 2005, Comisia a publicat un aviz de deschidere (2) a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite frigidere „side-by-side” originare din Republica Coreea în Comunitate. La 1 martie 2006, Comisia a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 355/2006 (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), un drept antidumping provizoriu pentru produsul respectiv.

(2)

După ce au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea măsurilor antidumping provizorii, mai multe părți interesate au prezentat în scris observații referitoare la concluziile provizorii. Părților care au solicitat să fie audiate li s-a acordat această posibilitate.

(3)

Comisia a continuat să cerceteze și să verifice toate informațiile considerate necesare în vederea concluziilor definitive.

(4)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande instituirea unui drept antidumping definitiv pentru importurile de anumite frigidere „side-by-side” originare din Republica Coreea și perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de drept antidumping provizoriu. De asemenea, s-a acordat un termen pentru ca părțile să poată formula observații, în urma divulgării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora au fost instituite măsurile definitive.

(5)

Au fost examinate observațiile prezentate verbal și în scris de către părțile interesate și, după caz, concluziile provizorii au fost modificate corespunzător.

(6)

Producătorul exportator prevăzut la considerentele 11 și 12 din regulamentul provizoriu a reiterat și a precizat detaliat argumentele sale cu privire la definirea produsului.

(7)

În special, exportatorul respectiv a susținut că definirea produsului ar trebui să acopere toate combinele frigorifice de mare capacitate, având o capacitate de peste 400 litri, deoarece o segmentare a respectivelor frigidere este incompatibilă cu practica anterioară a instituțiilor comunitare și ar însemna ignorarea elementelor de probă prezentate de alte părți interesate, precum și a realității de pe piață (prima solicitare).

(8)

Exportatorul respectiv a mai susținut că, în cazul respingerii primei solicitări, orice tentativă care vizează segmentarea pieței combinelor frigorifice ar trebui să excludă din definiția produsului în cauză modelele „side-by-side” cu trei uși (astfel cum sunt acestea descrise la considerentul 12 din regulamentul provizoriu). În fapt, exportatorul respectiv a susținut că nu contează caracteristicile externe (în special ușile) ale modelelor, ci configurația internă. În special, exportatorul a considerat că alinierea compartimentelor de răcire și de congelare este principala caracteristică distinctivă fundamentală a unui frigider „side-by-side” (a doua solicitare).

(9)

Este o practică curentă a instituțiilor comunitare să ia în considerare în special caracteristicile fizice și tehnice esențiale, atunci când definesc produsul în cauză. De asemenea, modelele încadrate în segmente de produse diferite sunt în mod normal considerate ca formând un singur produs, cu excepția cazurilor în care există linii clare de demarcare între diferitele segmente.

(10)

După analiza atentă a ansamblului observațiilor prezentate de părțile interesate prin prezenta procedură, ancheta a evidențiat faptul că piața combinelor frigorifice se împarte în mod tradițional în trei segmente: segmentul frigiderelor „bottom-mount” (compartimentul de răcire fiind plasat deasupra compartimentului de congelare), segmentul frigiderelor „top-mount” (compartimentul de congelare fiind plasat deasupra compartimentului de răcire) și segmentul frigiderelor „side-by-side” (două uși juxtapuse care deschid două compartimente juxtapuse). Această clasificare în cele trei segmente distincte este necontestată și cunoscută de toți operatorii din domeniu. Ea a fost de altfel recunoscută de exportatorul în cauză în mai multe observații scrise. De asemenea, cererea bazată pe „elemente de probă prezentate de alte părți interesate” reflectă în fapt lectura selectivă efectuată de exportatorul respectiv a unui extras din observațiile unui fabricant de electrocasnice care este favorabil măsurilor, dar care nu produce produsul similar (a se vedea considerentele 10 și 104 din regulamentul provizoriu). În observațiile respective, fabricantul de electrocasnice indică faptul că a suferit efecte negative pentru vânzările de produse care nu sunt similare în Comunitate, ca urmare a importurilor care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, faptul că producătorul respectiv pretinde că a suferit un asemenea efect negativ nu este în sine un element de probă care să demonstreze că toate combinele frigorifice de mare capacitate, având o capacitate de peste 400 litri, ar trebui considerate ca fiind produsul în cauză, indiferent care ar fi segmentele menționate anterior în care se încadrează. În fapt, s-a stabilit că cele două produse prezintă caracteristici tehnologice și fizice complet diferite.

(11)

Prin urmare, ar trebui să se considere că există o linie clară de demarcație între cele trei segmente care constituie universul pieței combinelor frigorifice. În concluzie, nu există motive pentru a lărgi sfera de cuprindere a definiției produsului în cauză la ansamblul combinelor frigorifice, astfel cum solicită exportatorul în cauză. Prin urmare, prima solicitare este respinsă.

(12)

Prin cea de-a doua solicitare, exportatorul în cauză solicită excluderea din definiția produsului în cauză a unui anumit model de combină frigorifică (denumit în continuare „modelul cu trei uși”), care a fost descris la considerentul 12 din regulamentul provizoriu.

(13)

De la deschiderea procedurii, Comisia a definit natura produsului pe baza caracteristicilor externe, mai exact prezența a cel puțin două uși batante separate și juxtapuse. Abordarea respectivă a fost considerată adecvată, atât pe baza caracteristicilor fizice, cât și pe baza percepției consumatorului. În ceea ce privește caracteristicile fizice, prezența a două uși batante juxtapuse a fost considerată ca fiind elementul cel mai rapid vizibil. În ceea ce privește percepția consumatorului, elementul esențial a constat în faptul că însuși reclamantul a calificat și a comercializat în repetate rânduri modelul cu trei uși drept frigider „side-by-side”. Comisia a fost informată despre faptul că elementele interne sunt plasate diferit într-un frigider „side-by-side” comparativ cu un model cu trei uși, însă distincția respectivă nu a fost considerată decisivă pentru a exclude frigiderul „side-by-side” cu trei uși din definiția produsului, dat fiind faptul că nici un element de probă concludent nu a fost adus în acest sens. Pe baza informațiilor disponibile la momentul respectiv, Comisia a indicat la considerentul 14 din regulamentul provizoriu că „nu există nici o definiție utilizată în mod curent pentru frigiderele” side-by-side.

(14)

Examinarea aspectului respectiv a continuat după măsurile provizorii. Exportatorul menționat anterior a prezentat elemente de probă suplimentare în sprijinul unei definiții a segmentului de frigidere „side-by-side” pe baza configurației interne a compartimentelor și nu a poziției ușilor. După concluziile definitive, în lumina elementelor de probă suplimentare furnizate de exportatorul în cauză, au fost evaluate în detaliu pozițiile exprimate de unele dintre principalele instituții de cercetare și organisme de clasificare care, în majoritate, clasifică frigiderele „side-by-side” pe baza configurației interne și nu a poziției ușilor. În concluzie, din punct de vedere al caracteristicilor fizice, modelul cu trei uși nu poate fi considerat ca făcând parte din segmentul „side-by-side”, astfel cum este acesta prezentat la considerentul 10 din prezentul regulament. În ceea ce privește percepția consumatorului, atât reclamantul, cât și industria comunitară au prezentat anchete de conjunctură în sprijinul punctelor de vedere exprimate, care se contrazic reciproc. Astfel, din acest punct de vedere, nu se poate desprinde nici o concluzie clară într-un sens sau altul.

(15)

Din cele prezentate anterior reiese că modelul cu trei uși trebuie considerat ca aparținând segmentului de frigidere „bottom-mount” și nu celui al frigiderelor „side-by-side”. Prin urmare, a doua solicitare a fost acceptată.

(16)

Prin urmare, s-a considerat că trebuie revizuită definiția produsului, astfel cum apare aceasta în regulamentul provizoriu. Astfel, definiția definitivă a produsului în cauză este cea a combinelor frigorifice cu o capacitate de peste 400 de litri, echipate cu compartimente de congelare și de răcire juxtapuse, originare din Republica Coreea, încadrate în prezent la codul NC ex 8418 10 20.

(17)

În absența oricărei observații, se confirmă conținutul considerentelor 18-22 din regulamentul provizoriu privind valoarea normală.

(18)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 23 din regulamentul provizoriu, prețul de export pentru vânzările în Comunitate prin intermediul importatorilor asociați a fost stabilit pe baza prețului de revânzare către primul client independent în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În acest mod de construire a prețului de export, s-a utilizat o marjă de profit a unei societăți care a fost considerată ca importator independent al produsului în cauză. După prezentarea concluziilor finale părților interesate, un producător-exportator a susținut că societatea luată în considerare în vederea stabilirii marjei de profit respective nu este un importator neasociat, ci un prim client independent al unuia dintre importatorii asociați. După o examinare atentă a solicitării, s-a concluzionat că societatea respectivă, într-adevăr, nu poate fi considerată ca importator neasociat. Prin urmare, s-a decis că marja de profit a acesteia nu poate fi utilizată în construirea prețului de export. Astfel, a trebuit găsită o sursă alternativă pentru stabilirea unei marje de profit rezonabile în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Nici o altă informație cu privire la profitul unui alt importator independent nu a putut fi obținută în cadrul prezentei anchete. Astfel, având în vedere faptul că produsele aparțin aceluiași sector al electrocasnicelor, iar producătorii-exportatori coreeni în cauză sunt aceiași, s-a considerat rezonabil să se facă referire în acest sens la marja de profit de 5 % utilizată în procedura antidumping privind cuptoarele cu microunde (4).

(19)

În absența altor observații, se confirmă conținutul considerentelor 23 și 24 din regulamentul provizoriu privind stabilirea prețului de export.

(20)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 26 din regulamentul provizoriu, în cazurile în care nu a fost posibil să se procedeze la o comparație directă între modelele exportate și modelele vândute pe piața internă și pentru a se stabili valoarea normală, în măsura posibilului, pe baza vânzărilor interne ale producătorilor-exportatori, au fost efectuate rectificări în ceea ce privește valorile normale stabilite pentru anumite modele, astfel încât să se reflecte valoarea de piață a diferitelor caracteristici fizice între modelul vândut pe piața internă și cel exportat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază. Doi producători-exportatori au contestat rectificarea operată în stadiul provizoriu.

(21)

Un producător-exportator a susținut că nu este necesar să se efectueze nici un fel de rectificări, chiar în contextul existenței unor diferențe referitoare la caracteristicile fizice ale modelelor exportate și ale modelelor vândute pe piața internă și propuse pentru comparație, deoarece diferențele respective nu au nici o influență asupra prețurilor de piață. Solicitarea respectivă a trebuit respinsă din cauză că numărul diferențelor existente între modelele exportate și cele vândute pe piața internă și propuse pentru comparație se ridică până la un număr de șapte caracteristici, iar diferențele respective se referă adesea la caracteristici importante, precum dozatorul de gheață și de apă, finisarea ușilor și sistemul de control al temperaturii. Din motivele menționate anterior, urmând o logică economică normală, astfel de diferențe ar trebui să aibă o influență asupra valorii de piață a modelelor respective.

(22)

Celălalt producător-exportator pentru care Comisia a efectuat, în stadiul provizoriu, o rectificare a valorilor transmise, în vederea reflectării corecte a valorii de piață a diferențelor referitoare la caracteristicile fizice, a contestat calculul rezultat. După prezentarea concluziilor finale, societatea a subliniat anumite elemente din abordarea Comisiei care sunt susceptibile să influențeze valoarea normală astfel calculată și a solicitat stabilirea valorii normale a produselor exportate fără a se lua în considerare vânzările sale interne. După examinarea solicitării, s-a concluzionat că anumite rectificări efectuate de Comisie la nivelul caracteristicilor fizice au putut influența valorile normale. În consecință, s-a decis să se construiască valorile normale pentru societatea respectivă, în cazurile în care nu s-a putut efectua nici o comparație directă între modelele exportate și modelele vândute pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(23)

Cei trei producători-exportatori au contestat decizia provizorie de neacordare a unei rectificări, solicitate în baza articolului 2 alineatul (10) litera (g) din regulamentul de bază, pentru costul creditului pretins a fi suportat pentru vânzările interne. Cei trei exportatori au susținut că s-a convenit asupra condițiilor de credit utilizate prin contract și că au fost puse în aplicare de societăți. S-a demonstrat, de asemenea, că facturile pot fi asociate plăților. Având în vedere cele expuse anterior, s-a considerat că nivelul costului creditului intern a avut un impact asupra comparabilității prețurilor, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază și s-a decis, în consecință, să se acorde rectificări pentru costul respectiv.

(24)

Un producător-exportator a solicitat excluderea din calculul dumpingului a vânzărilor de produse defecte și/sau deteriorate de către importatorii săi asociați. Vânzările respective, care au constituit o parte neglijabilă din vânzările societății pe piața comunitară, au fost declarate separat și controlate pe parcursul verificărilor la fața locului. S-a stabilit că vânzările respective se referă într-adevăr la produse defecte sau deteriorate, iar clienții și prețurile produselor în cauză sunt complet diferite de clienții și prețurile aferente vânzărilor normale. Având în vedere absența unor vânzări comparabile ale societății pe piața internă, nu a putut fi efectuată nici o comparație semnificativă pentru vânzările respective. Prin urmare, solicitarea a fost acceptată.

(25)

Același producător-exportator a contestat decizia provizorie a Comisiei de a respinge costul de navlu maritim declarat în vederea rectificării prețurilor de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (e) din regulamentul de bază. Costul de navlu maritim declarat a fost respins, deoarece a fost facturat exportatorului de către o societate asociată. Producătorul-exportator a demonstrat în prezent că societatea asociată era o entitate de logistică ce a subcontractat serviciile de transport ale unor companii maritime independente. S-a stabilit, de asemenea, că societatea asociată a facturat exportatorului costul real al transportului, același care a fost facturat de către companiile maritime independente, majorat cu o sumă suplimentară rezonabilă pentru serviciile respective. Din motivele enunțate anterior s-a decis că nivelul costului de navlu maritim declarat poate fi considerat credibil, iar calculele au fost modificate corespunzător.

(26)

Cu excepția rectificărilor prezentate la considerentele 22-25 din prezentul regulament, se confirmă conținutul considerentelor 25-30 din regulamentul provizoriu, referitor la comparația dintre valoarea normală și prețurile de export.

(27)

Cele trei societăți au contestat metodologia utilizată de Comisie în vederea calculării marjei de dumping. Astfel cum s-a explicat la considerentele 31-34 din regulamentul provizoriu, pentru a reflecta în calculul dumpingului diferențele semnificative dintre prețurile de export care au respectat o schemă regională și pentru că o comparație fie a valorilor normale medii ponderate cu media ponderată a prețurilor de export, fie a tranzacțiilor individuale la export și a celor de pe piața internă nu ar fi reflectat amploarea reală a practicilor de dumping, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale de export către Comunitate. Pentru ansamblul celor trei producători-exportatori, s-a confirmat faptul că există diferențe regionale semnificative între prețurile de vânzare și că, datorită motivelor deja expuse la considerentele 31-34 din regulamentul provizoriu, s-a justificat în fapt comparația valorii normale medii ponderate cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale de export către Comunitate. Solicitările producătorilor-exportatori au fost, în consecință, respinse.

(28)

Având în vedere rectificările menționate anterior și după corectarea unor greșeli de calcul, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(29)

În absența unor informații sau argumente noi și întemeiate în domeniu, se confirmă considerentele 37-40 din regulamentul provizoriu.

(30)

După măsurile provizorii, definiția produsului a fost revizuită, astfel cum s-a explicat la considerentul 16 din prezentul regulament. Prin urmare, datele referitoare la modelul cu trei uși au fost excluse din analiza prejudiciului. În orice caz, ar trebui precizat că pe parcursul perioadei de anchetă (PA), industria comunitară nu a fabricat tipul de produs respectiv, iar volumul importurilor pentru modelul cu trei uși din Republica Coreea către Comunitate a fost neglijabil.

(31)

Dat fiind faptul că s-a constatat că Samsung Electronics Corporation („Samsung”) a avut o marjă de dumping de minimis pe parcursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 28 din prezentul regulament), este necesar să se facă distincție între importurile respective și restul importurilor provenind din Republica Coreea. Acestea din urmă sunt denumite „importuri de dumping”. Astfel, considerentele 44-47 din regulamentul provizoriu se înlocuiesc cu următoarele considerente. Pentru a păstra confidențialitatea, datele privind importurile provenind de la ceilalți doi producători coreeni sunt prezentate sub formă de indici.

(32)

Pe baza celor prezentate anterior, volumul importurilor de dumping a crescut puternic (cu 266 %) între 2002 și perioada de anchetă. Acesta a crescut cu 83 % între 2002 și 2003, cu încă 153 % în 2004 și cu încă 30 % în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, volumul importurilor de dumping s-a situat între 180 000 și 250 000 de unități.

(33)

Cota de piață corespunzătoare importurilor de dumping a crescut cu aproximativ 20 % între 2002 și perioada de anchetă, pentru a atinge un nivel cuprins între 42 % și 50 % în perioada de anchetă. Ca indice, cota de piață a crescut cu 21 % în 2003, cu încă 43 % în 2004 și cu încă 6 % în perioada de anchetă. În total, creșterea cotelor de piață a fost de 70 % între 2002 și perioada de anchetă.

(34)

În fine, prețurile medii ale importurilor de dumping au scăzut cu aproximativ 5 % între 2002 și perioada de anchetă, iar subcotarea prețurilor importurilor de dumping în raport cu prețurile industriei comunitare, pe baza unei comparații model cu model, s-a situat între 34,4 % și 42 %, în funcție de exportatorul în cauză.

(35)

În mod similar, considerentul 68 din regulamentul provizoriu se înlocuiește după cum urmează. Volumul importurilor din produsul în cauză, care fac obiectul unui dumping, originare din Republica Coreea, a crescut semnificativ, cu 266 % între 2002 și perioada de anchetă, iar cota de piață a acestora a crescut cu aproximativ 20 % între 2002 și perioada de anchetă. Prețurile medii ale importurilor de dumping au subcotat în mod constant prețurile industriei comunitare pe parcursul perioadei examinate. Pe baza unei comparații medii ponderate model cu model, subcotarea prețurilor s-a situat între 34,4 % și 42 %, în funcție de exportatorul în cauză, în timp ce pentru anumite modele a fost chiar mai ridicată.

(36)

În absența unor informații sau argumente noi și întemeiate referitoare la prejudiciu, se confirmă considerentele 41-71 din regulamentul provizoriu, cu excepția considerentelor 44-47 și a considerentului 68, care au fost tratate anterior.

(37)

Astfel cum s-a prezentat anterior, s-a constatat că Samsung a avut o marjă de dumping de minimis pe parcursul perioadei de anchetă. Totuși, creșterea puternică a volumului importurilor de dumping, cu 266 % între 2002 și perioada de anchetă, a cotei de piață corespunzătoare, cu aproximativ 20 %, precum și subcotarea constatată au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare.

(38)

Dată fiind marja de dumping de minimis constatată pentru Samsung pe parcursul perioadei de anchetă, a fost necesar să se examineze dacă importurile de la Samsung ar fi putut totuși să cauzeze un prejudiciu industriei comunitare. Pentru a se păstra confidențialitatea, datele referitoare la Samsung sunt prezentate în continuare sub formă de indici.

(39)

Volumul importurilor de la Samsung a crescut cu 88 % între 2002 și perioada de anchetă. Mai exact, acesta a crescut cu 56 % între 2002 și 2003, cu încă 27 % în 2004 și cu încă 5 % în perioada de anchetă. Pe parcursul perioadei de anchetă, volumul importurilor de la Samsung s-a situat între 100 000 și 170 000 de unități.

(40)

Cota de piață corespunzătoare importurilor de la Samsung a scăzut cu aproximativ 5 % între 2002 și perioada de anchetă, pentru a ajunge la un nivel cuprins între 28 % și 36 % în perioada de anchetă. Sub formă de indice, cota de piață a crescut cu 3 % în 2003, dar a scăzut ulterior cu 13 % în 2004 și cu încă 2 % în perioada de anchetă. În total, reducerea cotelor de piață a atins 12 % între 2002 și perioada de anchetă.

(41)

În concluzie, prețurile medii ale importurilor de la Samsung au scăzut cu aproximativ 14 % între 2002 și perioada de anchetă, iar importurile de la Samsung au subcotat prețurile industriei comunitare, pe baza unei comparații model cu model, cu 34,1 %.

(42)

Având în vedere creșterea volumului importurilor de la Samsung și subcotarea constatată, nu se poate exclude ipoteza ca importurile respective să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Totuși, ar trebui precizat, de asemenea, că: (a) între 2002 și perioada de anchetă importurile de la Samsung au crescut într-un ritm net inferior celui al celorlalte importuri originare din Republica Coreea; (b) contrar celorlalte importuri coreene, importurile de la Samsung au pierdut aproximativ 5 % din cota de piață între 2002 și perioada de anchetă; (c) pe parcursul perioadei de anchetă, prezența importurilor de la Samsung pe piața comunitară, atât în termeni de volum, cât și în termeni de cotă de piață a fost sensibil inferioară celorlalte importuri coreene și (d) comparația model cu model a prețurilor a arătat că prețurile Samsung, deși au fost inferioare celor practicate de industria comunitară, au fost în mod constant superioare prețurilor celorlalte importuri coreene.

(43)

În consecință, ar trebui concluzionat că importurile de la Samsung au contribuit la prejudiciul cauzat industriei comunitare, dar într-o măsură mult mai mică decât importurile de dumping ale celorlalți producători coreeni. Incidența importurilor de la Samsung este astfel considerată insuficientă pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile de dumping și prejudiciul rezultat pentru industria comunitară.

(44)

În absența unor informații sau argumente noi și întemeiate în domeniu, se confirmă considerentele 72-96 din regulamentul provizoriu, cu excepția primei teze din considerentul 73, după cum s-a arătat anterior.

(45)

În absența unor informații sau argumente noi și întemeiate în domeniu, se confirmă considerentele 97-114 din regulamentul provizoriu.

(46)

Având în vedere concluziile stabilite cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Comunității și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituit un drept antidumping definitiv la nivelul marjei de dumping constatate, dar care să nu depășească marja de eliminare a prejudiciului prezentată la considerentul 119 din regulamentul provizoriu și confirmată de prezentul regulament. Deoarece marjele de eliminare a prejudiciului au fost în toate cazurile superioare marjelor de dumping, măsurile trebuie să se bazeze pe acestea din urmă.

(47)

Drepturile definitive ar trebui deci stabilite după cum urmează:

(48)

Din cauza dimensiunilor marjelor de dumping constatate pentru producătorii-exportatori din Republica Coreea și luând în considerare importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de drept antidumping provizoriu instituit prin regulamentul provizoriu, până la nivelul drepturilor definitive. Modelul cu trei uși fiind în prezent exclus din definiția produsului (a se vedea considerentele 12-16 din prezentul regulament), iar drepturile definitive fiind inferioare drepturilor provizorii, sumele depuse provizoriu pentru importurile modelului cu trei uși și cele superioare nivelului definitiv al dreptului antidumping se restituie.

(49)

Nivelurile drepturilor antidumping aplicate individual societăților și precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. În consecință, acestea reflectă situația constatată pentru societățile în cauză pe parcursul prezentei anchete. Nivelurile respective ale drepturilor (spre deosebire de dreptul național aplicabil pentru „toate celelalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile și, astfel, de entitățile juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt expres menționate în dispozițiile prezentului regulament, inclusiv cele fabricate de entitățile asociate societăților expres menționate, nu pot beneficia de nivelurile respective și sunt supuse drepturilor aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(50)

Orice cerere de aplicare a nivelurilor respective ale drepturilor individuale (spre exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, eventualele modificări ale activităților societății legate de producția și vânzările interne și de export care rezultă din respectiva schimbare a denumirii sau din crearea respectivelor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de nivelurile drepturilor individuale,