13.10.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 345/91

Raportor:

Etele BARÁTH

1.1.

CESE este dezamăgit de comunicarea „Următorii pași către un viitor european durabil”, întrucât aceasta dă impresia că toate principalele obiective și cerințe ale Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă au fost deja tratate și rezolvate prin politicile existente ale UE. Comunicarea nu introduce în politicile UE schimbarea de paradigmă generată de Agenda 2030 către un nou model de dezvoltare mai sustenabil din punct de vedere economic, mai favorabil incluziunii din perspectivă socială și mai viabil pentru mediu pe termen lung. Așa cum au arătat Centrul European de Strategie Politică (CESP) (1), dar și CESE în avizele sale anterioare, o astfel de schimbare de paradigmă este urgent necesară pentru ca cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) să fie puse în aplicare în mod adecvat în UE, ținându-se seama de inegalitățile sociale în creștere și de ratele ridicate ale șomajului în Europa, precum și de amprenta de carbon nesustenabilă a economiei sale.

1.2.

CESE a salutat întotdeauna spiritul de conducere dovedit de Comisie în momentul creării Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltarea durabilă. În prezent, când cele 17 obiective privind dezvoltarea durabilă trebuie puse în practică, CESE resimte absența acestui spirit de conducere concret din partea UE, având în vedere că nu a fost încă elaborată o foaie de parcurs ambițioasă privind punerea în aplicare a ODD cu orizontul temporal 2030 și nu s-a dat dovadă de voință politică pentru revizuirea cu ochi critic și modificarea politicilor actuale ale UE.

1.3.

Până în prezent, Agenda 2030 nu a fost folosită ca o oportunitate de a înființa un cadru de orientare nou, proactiv, transformator și pozitiv pentru Europa, astfel cum au solicitat CESE, PE și multe voci din societatea civilă; o viziune nouă a unei Europe mai durabile și mai favorabile incluziunii sociale, care să aducă beneficii cetățenilor săi și să nu lase pe nimeni în urmă; o viziune de viitor, bazată pe valorile care au făcut din Europa un model de succes: solidaritate și drepturile omului, justiție socială și egalitate, democrație și participare, antreprenoriat și responsabilitate față de mediu. Nici Cartea Albă a Comisiei privind viitorul Europei, nici Declarația de la Roma cu ocazia a 60 de ani de existență a UE nu reflectă îndeajuns valoarea pe care o are dezvoltarea durabilă europeană pentru cetățenii UE.

1.4.

CESE regretă faptul că Comisia nu a lansat un proces participativ care să ducă la o strategie de ansamblu, integrată, pentru o Europă durabilă până în 2030 și dincolo de această dată. O asemenea strategie este necesară, pentru a oferi perspectiva pe termen lung, coordonarea politică și coerența necesare pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU. Ea ar trebui să facă parte dintr-un nou cadru unic de politici strategice pe termen lung pentru perioada de după 2020.

1.5.

CESE își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de coordonare dintre UE și statele membre în ceea privește punerea în aplicare a Agendei 2030. Strategia generală menționată mai sus ar trebui să servească drept cadru comun pentru o acțiune coordonată.

1.6.

CESE își exprimă aprecierea pentru eforturile depuse de Comisie spre identificarea contribuției pe care ar putea-o aduce cele zece priorități ale Comisiei la implementarea Agendei 2030. Cu toate acestea, CESE subliniază faptul că verificarea politicilor UE din perspectiva ODD trebuie să fie completată de o analiză profundă a lacunelor reale înregistrate în prezent în UE în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD. Numai verificând în ce măsură planurile corespund realității, UE va putea să identifice domeniile în care sunt necesare acțiuni premergătoare și să analizeze în mod critic eficacitatea politicilor actuale ale UE în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD.

1.7.

CESE salută decizia Comisiei de a institui o platformă a părților interesate referitoare la punerea în aplicare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă în UE (2). CESE arată că este necesar să se asigure faptul că părțile interesate neguvernamentale pot să coopereze cu reprezentanții instituțiilor în cadrul acestei platforme pe picior de egalitate, pentru a transfera abordarea bazată pe participarea părților interesate a Agendei 2030 a ONU în politica UE privind dezvoltarea durabilă. Platforma trebuie să implice o gamă largă de părți interesate neguvernamentale în ciclul complet al implementării ODD în UE, de la conceperea noilor inițiative politice, a strategiilor pe termen lung și a activităților de sensibilizare până la revizuirea și monitorizarea implementării politicilor și schimburile de bune practici. De asemenea, platforma ar trebui să faciliteze cooperarea părților interesate și parteneriatele între acestea. CESE va sprijini activitatea platformei prin nominalizarea unui membru care să reprezinte CESE în cadrul acesteia și prin furnizarea de expertiză, precum și prin facilitarea contactului cu societatea civilă și contribuții aduse prin alte activități.

1.8.

În ce privește stimularea dezvoltării durabile, CESE consideră că este necesară alinierea cadrului financiar multianual post-2020 la prioritățile de dezvoltare durabilă ale UE. Acesta ar trebui să sporească substanțial proporția veniturilor și resurselor proprii și să facă implementarea mai eficace și eficientă.

1.9.

În opinia CESE, este esențial ca, pe lângă indicatorul general acceptat al PIB-ului, care până în prezent s-a dovedit a fi relevant, să fie introduși alți indicatori capabili să măsoare nu numai creșterea economică, ci și impactul și rezultatele în ce privește bunăstarea cetățenilor și a mediului (3). Aceasta se datorează faptului că viabilitatea până în 2030 a procesului de dezvoltare dorit poate fi garantată numai prin asigurarea și monitorizarea unor schimbări complexe în domeniul social și cel al mediului înconjurător.

2.1.

În Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltarea durabilă, liderii mondiali s-au pus de acord, în 2015, asupra unui plan de acțiune de o amploare fără precedent, pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei, asigurarea drepturilor omului și garantarea prosperității pentru toți. Cele 17 Obiective pentru dezvoltarea durabilă (ODD) pentru 2030 necesită schimbări de substanță întreprinse de toate țările, atât cele în curs de dezvoltare, cât și cele dezvoltate.

2.2.

Pe baza rezultatelor mai multor conferințe, în 2016, CESE și-a prezentat recomandările referitoare la implementarea Agendei 2030 în UE, prin intermediul unui set de trei avize (4).

2.3.

În comunicarea „Următorii pași către un viitor european durabil” (5), Comisia și-a prezentat abordarea în ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 ca parte a politicilor interne și externe ale UE. Comunicarea a fost însoțită de câteva alte documente, în special o comunicare cu privire la un nou consens european privind dezvoltarea și o comunicare privind Parteneriatul reînnoit cu țările ACP. CESE și-a prezentat opiniile cu privire la aceste comunicări în avize separate (6).

3.1.

Conform introducerii comunicării, UE se angajează ferm să fie lider în punerea în aplicare a Agendei 2030 (7).

3.2.

Cu toate acestea, Comisia nu s-a ridicat la înălțimea provocării de a prelua inițiativa prin prezentarea unei foi de parcurs ambițioase pentru punerea în aplicare a ODD.

3.3.

Comunicarea nu își atinge obiectivul stabilit în programul de lucru al Comisiei pentru 2016, acela de a prezenta „o nouă abordare pentru a asigura dezvoltarea economică a Europei și durabilitatea socială și de mediu dincolo de orizontul 2020 și pentru a pune în aplicare ODD în politicile europene interne și externe într-un mod integrat”.

3.4.

Conform comunicării, răspunsul UE la Agenda 2030 include două direcții de lucru: integrarea ODD în politicile actuale ale UE și o reflecție privind punerea în aplicare pe termen lung a ODD după 2020.

3.5.

CESE recunoaște eforturile depuse de Comisie, astfel cum se reflectă în prezenta comunicare, de a corela ODD cu politicile actuale ale UE și cu cele zece priorități de lucru ale Comisiei. Cu toate acestea, comunicarea se axează prea mult pe chestiunile actuale ale politicilor UE. Comisia nu consideră Agenda 2030 ca un apel de a-și revizui în mod critic și de a-și modifica propriile politici. Comunicarea nu reflectă schimbarea de paradigmă pe care o aduc ODD (8): un nou model de dezvoltare, mai durabil din punct de vedere economic, mai favorabil incluziunii sociale și mai viabil pe termen lung din punct de vedere al mediului, care să garanteze că resursele planetei noastre sunt împărțite echitabil, în condițiile în care populația mondială se află în creștere (9).

3.6.

Până în prezent, nici Comisia, nici Consiliul nu au folosit Agenda 2030 drept oportunitate de a înființa un cadru nou, proactiv, transformațional și pozitiv pentru Europa, astfel cum au solicitat CESE, PE (10) și multe voci din societatea civilă; o viziune nouă a unei Europe mai durabile și mai favorabile incluziunii sociale, care să aducă beneficii cetățenilor săi și să nu lase pe nimeni în urmă (11). Nici Cartea albă privind viitorul Europei elaborată de Comisie și nici Declarația de la Roma, întocmită de șefii celor 27 de state membre, Comisie, Consiliul European și Parlamentul European cu ocazia celei de a 60-a aniversări a UE, nu reflectă suficient valoarea dezvoltării durabile pe termen lung pentru cetățenii europeni și necesitatea unei Europe unite pentru a obține rezultate în acest sens.

3.7.

Mai mult, comunicarea nu oferă cadrul absolut necesar pentru acțiunile viitoare privind punerea în aplicare a Agendei 2030. În prezent, Comisia nu intenționează să lanseze un proces participativ pentru a crea o strategie globală și integrată pentru o Europă durabilă la orizontul anului 2030 și ulterior, astfel cum a solicitat CESE (12). La ora actuală, cadrele strategice ale Europei funcționează având drept orizont anul 2020. Acest fapt este inacceptabil, nu numai pentru că Agenda ONU fixează ca orizont anul 2030, iar Acordul de la Paris privind schimbările climatice vizează o perspectivă și mai îndelungată, ci și pentru că trebuie luată în considerare durata proceselor de modernizare economică și socială. Ar trebui creată o singură strategie globală pentru perioada după 2020, care să se bazeze pe cele zece priorități de lucru ale Comisiei, pe Strategia Europa 2020 cu cele șapte inițiative emblematice ale sale, precum și pe cele 11 obiective tematice ale politicii de coeziune a UE și care să integreze cadrul financiar multianual post-2020.

3.8.

Comisia nu recurge în totalitate la abordarea multilaterală inclusă în Agenda 2030. Contrar procesului care a dus la adoptarea Agendei 2030, abordarea Comisiei până în prezent nu a fost foarte transparentă și favorabilă incluziunii.

4.1.1.

Cartografierea pare a fi o simplă chestiune de birocrație: este vorba despre o compilare a politicilor UE care abordează într-un fel sau altul aspecte legate de cele 17 ODD. Exercițiul de cartografiere nu reflectă în măsură suficientă realitățile din Europa. El nu justifică concluzia Comisiei conform căreia toate cele 17 obiective sunt abordate prin intermediul unor acțiuni la nivel european, de vreme ce nu a fost efectuată nicio evaluare care să constate dacă aceste politici sunt cu adevărat eficace sau dacă nu sunt subminate de alte măsuri contradictorii. De exemplu, Strategia Europa 2020 este amintită pentru abordarea ODD referitoare la sărăcie și inegalitate, dar nu se menționează faptul că țintele principale din Strategia Europa 2020 nu vor fi atinse.

4.1.2.

Prin urmare, cartografierea politicilor UE trebuie să fie completată de o analiză detaliată a lacunelor, pentru a a evalua în ce măsură UE își îndeplinește cu adevărat misiunea în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD (13). Numai o verificare a situației reale ar permite factorilor de decizie de la nivel european să identifice prioritățile corecte pentru punerea în aplicare a ODD. Concluziile la care a ajuns Comisia în urma exercițiului de cartografiere sunt lipsite de credibilitate și nu se bazează pe fapte reale.

4.1.3.

Alături de comunicare, Eurostat a publicat o prezentare statistică inițială privind situația actuală în statele membre ale UE, în ceea ce privește ODD (14). Cu toate acestea, Comisia nu a întreprins niciun demers pentru a crea legăturile necesare între exercițiul de cartografiere, datele statistice și identificarea priorităților politice pentru punerea în aplicare a ODD.

4.1.4.

CESE își exprimă speranța că introducerea unui cadru complet de monitorizare pentru punerea în aplicare a ODD în UE va permite o abordare care să se bazeze mai mult pe fapte, pentru a identifica principalele lacune și provocări pentru UE în ceea ce privește Agenda 2030.

4.1.5.

După cum a subliniat deja CESE, domeniile în care UE trebuie să depună mai multe eforturi pentru a atinge ODD sunt reducerea amprentei de mediu și crearea unei Europe mai favorabile incluziunii sociale: ODD 12 (consum și producție responsabile); ODD 13 (acțiune climatică); ODD 14 și 15 (conservarea ecosistemelor); ODD 2 (agricultura durabilă); ODD 9 (investiții în infrastructură și inovație); ODD 10 (reducerea inegalităților); ODD 8 (muncă și ocuparea a forței de muncă decente); ODD 1 (reducerea sărăciei); ODD 5 (egalitatea de gen); ODD 4 (educație) (15).

4.2.1.

Comunicarea dovedește în ce fel pot contribui cele zece priorități de lucru ale Comisiei la implementarea ODD. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să aibă curajul de a-și revizui/adapta prioritățile de lucru, dacă este cazul, pentru a utiliza la maxim orice potențiale sinergii cu activitatea de punere în aplicare a ODD.

4.2.2.

În opinia CESE, ar trebui acordată mai multă atenție dimensiunii culturale a dezvoltării durabile și rolului comunicării în promovarea Agendei 2030.

4.3.1.

CESE recomandă introducerea unui cadru pentru guvernanță și coordonare, în paralel cu strategia pe termen lung pentru punerea în aplicare a Agendei 2030, pentru a asigura coerența dintre măsurile centralizate și descentralizate, precum și pentru a implica societatea civilă organizată la nivel național și regional.

4.3.2.

Semestrul european ar trebui transformat într-un instrument de coordonare verticală, pe mai multe niveluri, în vederea punerii în aplicare a ODD în interiorul statelor membre (16). Din păcate, în comunicare, Comisia nu exploatează oportunitatea de a dezvolta mai mult semestrul european în această direcție.

4.3.3.

CESE consideră că, deși dezvoltarea durabilă a fost integrată începând cu 2010 în Strategia Europa 2020, nu s-a ajuns la o coerență între obiectivele economice, cele sociale și cele de mediu. Mecanismele care asigură coerența politică pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidate.

4.3.4.

CESE salută abordarea mai integrată care se regăsește în noua structură a Comisiei, precum și rolul de coordonare al FVP pentru impulsionarea activității de punere în aplicare a ODD. Cu toate acestea, unitățile de coordonare din interiorul Comisiei vor trebui să fie echipate cu capacități suficiente pentru a conduce mai departe procesele, cu energia corespunzătoare.

4.3.5.

Este răspunderea liderilor UE să folosească potențialul pentru o mai bună guvernanță, să consolideze gestiunea, să înțeleagă importanța unei metode de coordonare orizontale care să aibă drept scop îmbunătățirea interacțiunilor și, eventual, să delege controlul către actorii socio-economici în timpul fazei de pregătire, pentru ca „participarea” să devină mai eficientă. Prin acestea, ei vor putea beneficia de enormele forțe latente care vor fi angrenate în procesul de punere în aplicare.

4.3.6.

Din nefericire, comunicarea Comisiei nu abordează modul în care trebuie recunoscut și îmbunătățit acest proces.

4.4.1.

Stabilirea cadrului financiar multianual post-2020 trebuie utilizată drept oportunitate de a alinia cheltuirea fondurilor UE la punerea în aplicare a priorităților legate de dezvoltarea durabilă în UE.

4.4.2.

CESE este de acord că UE ar trebui să-și dezvolte în continuare sistemul de sprijin financiar, care să îmbunătățească performanța economică la nivel teritorial, regional și local și să promoveze binele comun, având în vedere, în același timp, cerințele pentru durabilitate. Prosperitatea economică ar trebui să formeze baza economică a ODD, dar ar trebui stabilite norme pentru a asigura atingerea obiectivelor sociale și de mediu. CESE consideră că reformarea sistemului fiscal european ar putea consolida creșterea resurselor bugetare și ar putea încuraja o mai bună punere în aplicare a Agendei 2030.

4.4.3.

Comisia acordă o importanță deosebită chestiunilor legate de finanțarea durabilă. De o importanță deosebită în opinia CESE este necesitatea de a crea condiții-cadru adecvate pentru investitorii privați și publici în vederea realizării unor investiții masive pe termen lung în modernizarea infrastructurii și în inovarea necesară pentru a facilita tranziția către o economie mai durabilă (17).

4.5.1.

CESE apreciază intenția Comisiei de a derula o monitorizare detaliată periodică a ODD în contextul UE, pe baza unei game mai largi de procese de monitorizare în curs, în cadrul Comisiei, al agențiilor, al SEAE și al statelor membre. Cu toate acestea, lipsesc informațiile specifice despre modul în care va arăta acest sistem de monitorizare.

4.5.2.

CESE salută activitatea ESTAT privind un set de indicatori pentru monitorizarea punerii în aplicare a ODD în UE. CESE subliniază faptul că deciziile legate de monitorizare și, în special, de conceperea indicatorilor, au implicații politice substanțiale. Prin urmare, dezvoltarea continuă a indicatorilor trebuie discutată, iar societatea civilă trebuie consultată într-un mod transparent.

4.5.3.

CESE preconizează că, în urma publicării unui raport periodic de monitorizare a ODD de către ESTAT și după acordarea unei perioade de timp suficiente, care să permită societății civile să își consulte entitățile, va avea loc un dialog prin intermediul platformei multilaterale, privind concluziile care pot fi trase în urma procesului de monitorizare și măsurile necesare de revizuire a politicilor.

4.5.4.

Mai multe studii CESE au confirmat opinia conform căreia este esențial ca, pe lângă indicatorul PIB, general acceptat și care până în prezent s-a dovedit a fi relevant, să fie introduși alți indicatori capabili să măsoare nu numai creșterea economică, ci și impactul și rezultatele sale (rezultatul intern brut). Monitorizarea procesului de dezvoltare dorit cu referire la orizontul anului 2030 trebuie să se bazeze pe un set complex de indicatori economici, sociali și de mediu (18).

4.5.5.

De asemenea, cadrul de monitorizare ar trebui corelat cu semestrul european.

4.5.6.

Agenda 2030 a ONU solicită guvernelor să creeze un cadru de monitorizare și revizuire, instituind astfel instrumentele pentru întregul ciclu politic de elaborare a strategiei, de punere în aplicare, de monitorizare și de revizuire a strategiilor. Etapa de revizuire nu a fost luată în calcul în comunicare. Această situație ar putea fi motivată de faptul că lipsesc o strategie și un plan de acțiune globale pentru punerea în aplicare a ODD, care ar putea fi revizuite periodic.

4.6.1.

ODD reprezintă o agendă multilaterală. ODD pot fi implementate doar dacă societatea civilă, întreprinderile, sindicatele, comunitățile locale și alte părți interesate își asumă un rol activ și și le însușesc. Mecanismele de guvernanță participativă trebuie să garanteze că societatea civilă este implicată la toate nivelurile: de la nivelul local și național, la nivelul european și al ONU. Punerea în aplicare a ODD necesită cooperarea integrată între instituții și părți interesate, în cadrul diferitelor sectoare.

4.6.2.

Printr-o decizie recentă, Comisia a lansat o platformă a părților interesate referitoare la punerea în aplicare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă în UE (19). CESE salută acest nou proiect și își oferă sprijinul pentru transformarea platformei într-un succes.

4.6.3.

Cu toate acestea, CESE este dezamăgit că, în comunicarea sa, Comisia nu a răspuns propunerii CESE de a crea un Forum european al dezvoltării durabile, în parteneriat cu Comisia Europeană, și respectiv recomandărilor cu privire la modalitatea de a concepe un astfel de forum (20), care se bazau pe rezultatul prezentărilor cu privire la forumul propus susținute în cadrul a multiple conferințe, grupuri de lucru ale Consiliului, în fața Comisiei și în consultări cu părțile interesate, în care participanții și-au exprimat susținerea față de idee.

4.7.

CESE apreciază faptul că, în decizia prin care instituie platforma părților interesate, Comisia a extins sarcinile acesteia în ce privește monitorizarea punerii în aplicare a ODD și schimbul de bune practici și că a inclus un rol consultativ pentru reprezentanții societății civile în efortul de reflecție cu privire la implementarea pe termen lung a ODD, precum și implicarea lor în monitorizarea și revizuirea politicilor de punere în aplicare. De asemenea, platforma ar trebui să faciliteze cooperarea părților interesate și parteneriatele între acestea. CESE consideră că acest gen de platformă participativă trebuie să joace un rol crucial într-un nou tip de guvernanță europeană, care ar trebui să fie caracterizată de asumarea în comun a problemelor.