7.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 258/55

—

având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011, intitulată „Sprijinirea creșterii și a ocupării forței de muncă – un proiect pentru modernizarea sistemelor de învățământ superior din Europa” (COM(2011)0567) și documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei privind evoluțiile recente din sistemele de învățământ superior din Europa (SEC(2011)1063),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011, intitulată „Un buget pentru Europa 2020” (COM(2011)0500),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010, intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020 O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 septembrie 2010, intitulată „Tineretul în mișcare – O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană” (COM(2010)0477),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulată „EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 mai 2006 intitulată „Rezultatele programului de modernizare a universităților: educație, cercetare și inovare” (COM(2006)0208),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 28 noiembrie 2011 privind modernizarea învățământului superior (1),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind promovarea mobilității tinerilor în scop educațional (2),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 14 februarie 2011 privind rolul educației și formării în cadrul punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020 (3),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale (4),

—

având în vedere concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind internaționalizarea învățământului superior (5),

—

având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale („ET 2020”) (6),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 17 iunie 2010, în special partea intitulată „O nouă strategie europeană pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” (7),

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2011 referitoare la agenda pentru noi competențe și locuri de muncă (8),

—

având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2011 privind „Tineretul în mișcare” - un cadru de îmbunătățire a sistemelor europene de educație și de formare profesională (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2010 referitoare la „O strategie a UE pentru tineret – investiție și mobilizare” (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la Strategia UE privind incluziunea romilor (12),

—

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la dialogul dintre universități și mediul de afaceri: un nou parteneriat pentru modernizarea universităților europene (13),

—

având în vedere Rezoluția sa din 23 septembrie 2008 privind Procesul de la Bologna și mobilitatea studenților (14),

—

având în vedere rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la contribuția instituțiilor europene la consolidarea și progresul Procesului de la Bologna (15)

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație, precum și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0057/2012),

A.

întrucât criza economică și consecințele acesteia - impunerea unor măsuri de austeritate și reduceri bugetare -, evoluțiile demografice, schimbările tehnologice rapide și cererea de noi competențe rezultată din acestea reprezintă provocări serioase și îndeamnă la adoptarea unor reforme cu aplicabilitate extinsă în sistemele de învățământ superior din Europa, care nu trebuie să afecteze negativ calitatea învățământului;

B.

întrucât, într-o societate bazată pe cunoaștere, viitorul depinde de educație, cercetare și inovare,

C.

întrucât actualmente oamenii trebuie susținuți pentru a-și regândi cariera, a-și extinde și a-și actualiza competențele și cunoștințele într-un ritm tot mai rapid, ținând seama de faptul că există o diferență între programele de studii profesionale, în care armonizarea la nivel european este fezabilă și de dorit, și disciplinele umaniste, domenii în care ar trebui să existe în continuare o libertate și autonomie substanțiale la nivelul programelor de studii și cercetare, date fiind diferențele istorice și culturale dintre statele membre ale Uniunii Europene și diversitatea metodelor de predare și a misiunilor specifice din instituțiile de învățământ superior;

D.

întrucât în Strategia Europa 2020 se afirmă că, până în anul 2020, 40 % dintre europenii cu vârsta între 30 și 34 de ani ar trebui să finalizeze studii superioare sau studii echivalente, dat fiind faptul că s-a estimat că 35 % din totalitatea locurilor de muncă din Uniunea Europeană vor necesita astfel de calificări; observă, cu toate acestea, că în 2010 numai 26 % din forța de muncă din UE a atins acest nivel de calificare;

E.

întrucât mai mult de 21 % din tinerii din UE sunt șomeri;

F.

întrucât, în UE, în 2010, 16,5 % dintre tineri nu erau incluși nici în sistemul de învățământ, nici pe piața muncii;

G.

întrucât în UE, în 2010, șomajul în rândul absolvenților de studii universitare era de 5,4 %, comparativ cu peste 15 % în rândul celor care absolviseră doar învățământul secundar; întrucât, pe de altă parte, pentru majoritatea absolvenților de studii universitare este necesar din ce în ce mai mult timp pentru a-și găsi un loc de muncă sigur;

H.

întrucât peste 60 % dintre absolvenții de studii universitare sunt femei, dar majoritatea posturilor superioare din universități (de exemplu, posturi postdoctorale sau de profesor universitar) sunt ocupate încă de bărbați;

I.

întrucât numai 13 % dintre instituțiile de învățământ superior și numai 9 % dintre universități se află sub conducerea unor femei și întrucât femeile au astfel o influență considerabil redusă la nivelul proceselor decizionale din cercetare;

J.

întrucât 75 dintre primele 200 de universități cel mai bine cotate din lume se află în statele membre ale UE;

K.

întrucât numai 200 din cele 4 000 de instituții de învățământ superior din Europa fac parte din primele 500 din lume;

L.

întrucât universitățile reprezintă o importantă resursă europeană de aproape un mileniu, a cărei importanță pentru evoluția societății nu trebui redusă la contribuția sa la economie și a cărei evoluție nu ar trebui să depindă numai de capacitatea sa de adaptare la exigențele economice ale modelului economic actual;

M.

întrucât accesul egal pentru toți tinerii la învățământul superior și la formare ar trebui încurajat;

N.

întrucât universitățile favorizează autonomia și creativitatea individuală și au un rol extrem de important în promovarea cunoașterii și întrucât, prin urmare, statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru ca învățământul superior să fie accesibil unui număr cât mai mare de persoane, fără nicio discriminare, în special de natură socială, economică, culturală, rasială sau politică;

O.

întrucât educația, și în special învățământul superior, este cea care formează atitudinile și valorile care stau la baza societății civile;

P.

întrucât legislația națională a statelor membre tratează învățământul superior ca un factor determinant al viitorului cetățenilor UE;

Q.

întrucât educația este de responsabilitatea statelor membre și întrucât este importantă susținerea financiară a instituțiilor de învățământ superior în primul rând prin alocarea de fonduri publice adecvate;

R.

întrucât crearea unui Spațiu european al învățământului superior (SEIS) reprezintă o evoluție importantă, care ar putea contribui la integrarea europeană, respectând totodată diversitatea sistemelor de învățământ din diferitele state ale UE și obiectivele învățământului superior în raport cu societatea;

S.

întrucât Uniunea Europeană are un rol important de jucat în consolidarea acestui spațiu, sprijinind eforturile și cooperarea statelor membre în acest sens;

1.

solicită instituțiilor de învățământ superior să integreze învățarea continuă în programele lor, prin intermediul unei asistențe economice și cu ajutorul unor programe de studiu diferite, și să se adapteze la o bază de studenți care include adulți, cursanți netradiționali și studenți la cursuri de zi care trebuie să lucreze pe durata studiilor, precum și persoane cu dizabilități, și, prin urmare, solicită instituțiilor de învățământ superior să pună în aplicare programe axate pe înlăturarea obstacolelor și a barierelor existente;

2.

invită instituțiile de învățământ superior să ia în considerare exigențele celor care lucrează, aceștia având nevoie, ca și participanți la formarea continuă, de actualizarea și lărgirea competențelor lor la intervale regulate, inclusiv prin organizarea unor cursuri bine adaptate de aducere la zi, care să fie accesibile tuturor grupurilor sociale, prin cooperarea mai strânsă cu angajatorii și prin conceperea unor cursuri care să răspundă cerințelor pieței muncii și care să faciliteze o revenire la activitățile de formare a șomerilor;

3.

solicită instituțiilor de învățământ superior să mențină spiritul autonomiei în cadrul activităților de predare și de cercetare, punând la dispoziție programe de studii specifice, care să vină în întâmpinarea nevoilor lucrătorilor care doresc să-și actualizeze competențele;

4.

reiterează faptul că învățământul superior are potențialul de a promova incluziunea socială și mobilitatea socială în sens ascendent; solicită, cu respectarea principiului subsidiarității, statelor membre, autorităților regionale și locale și instituțiilor de învățământ superior, să-și intensifice eforturile - inter alia prin crearea unor sisteme adecvate de sprijin financiar - pentru a oferi la scară cât mai largă un acces echitabil pentru toate persoanele, de la începutul copilăriei până la învățământul superior, indiferent de sex, origine etnică, limbă, religie, dizabilități sau context social, și să combată toate formele de discriminare, recunoscând multiculturalismul și multilingvismul, inclusiv limbajul semnelor, ca valori fundamentale ale UE, care trebuie promovate;

5.

solicită statelor membre să acorde mai multă atenție și să sprijine instituțiile de învățământ superior dedicate minorităților naționale, etnice sau lingvistice tradiționale, axându-se în special pe culturile și limbile amenințate;

6.

invită instituțiile din învățământul superior să încurajeze participarea studenților la activități sportive;

7.

subliniază rolul complementar al formelor publice, private și religioase de învățământ superior din Europa;

8.

subliniază importanța promovării valorilor democratice, evidențiind totodată necesitatea unei cunoașteri solide a integrării europene și a înțelegerii regimurilor totalitare din trecutul Europei ca parte a istoriei sale comune;

9.

subliniază, de asemenea, necesitatea de a continua educația tradițională într-un spirit academic, nepermițând subordonarea totală a sistemului de învățământ față de piața muncii, întrucât este necesară formarea unor valorilor etice și morale în rândul studenților, și acordând atenție, în același timp, progresului academic;

10.

solicită statelor membre și instituțiilor de învățământ superior să stabilească un cadru general - al normelor, responsabilităților, obiectivelor politice și educaționale, precum și al calității formării și cercetării și al priorității acordate acestora - prin care să se promoveze practicile optime și să se răspundă provocărilor societății comunicaționale;

11.

subliniază faptul că personalul academic și studenții, precum și organizațiile și asociațiile lor trebuie implicați în modernizarea instituțiilor de învățământ superior; subliniază faptul că excelența în cercetare, în sensul larg al termenului, și excelența în predare trebuie recompensate, fără a penaliza instituțiile de învățământ superior - de exemplu facultățile umaniste - care nu se încadrează în criteriile de evaluare și de performanță legate exclusiv de competențele cerute în economia de piață;

12.

subliniază faptul că relevanța și calitatea învățământului superior reprezintă o condiție fundamentală pentru exploatarea la maximum a capitalului intelectual al Europei;

13.

propune introducerea unor criterii clare și uniforme pentru crearea unei clasificări paneuropene a instituțiilor de învățământ superior, permițând astfel potențialilor studenți să-și aleagă universitatea în cunoștință de cauză și oferindu-le o informare cuprinzătoare cu privire la universități;

14.

încurajează inițiativa Comisiei de a lansa, în cooperare cu toate instituțiile, studenții și alți actori implicați, un instrument multidimensional pentru clasificarea diferențiată și realizarea unui clasament al instituțiilor de învățământ superior pe baza unor caracteristici precum vechimea tradiției învățământului universitar în Europa, calitatea predării, sprijinirea studenților (burse, consiliere, cazare), accesibilitatea fizică și info-comunicațională, angajamentul regional și transferul de cunoștințe; se opune, în schimb, clasificării instituțiilor de învățământ superior pe baza unor indicatori de performanță neomogeni, care nu iau în considerare diversitatea parcursurilor și a programelor educaționale și nici diversitatea lingvistică din universitățile europene;

15.

subliniază, de asemenea, faptul că acest instrument nu ar trebui să implice numai crearea de tabele convenționale de clasificare și că ar trebui acordată atenția corespunzătoare, în calcularea rezultatelor, de caracteristicile specifice ale instituțiilor respective;

16.

sugerează luarea examinarea posibilității creării unui mecanism unitar de monitorizare și evaluare a respectării standardelor academice în instituțiile de învățământ superior, atât în cele publice, cât și în cele private;

17.

subliniază faptul că învățământul superior reprezintă un bun public, care favorizează cultura, diversitatea, valorile democratice și dezvoltarea personală, și îi pregătește pe studenți pentru a deveni cetățeni activi care susțin coeziunea europeană;

18.

insistă încă o dată asupra faptului că statele membre ar trebui să ajungă să investească 2 % din PIB în educație;

19.

subliniază că în primul rând finanțarea publică, dar și cea privată, au o importanță vitală pentru modernizarea sistemelor de educație; subliniază faptul că investițiile în învățământul superior din Europa este crucială pentru depășirea crizei economice actuale; solicită statelor membre și instituțiilor de învățământ superior să extindă bursele și programele de finanțare și să dezvolte metode inovatoare pentru mecanisme de finanțare care să contribuie la funcționarea mai eficientă a instituțiilor de învățământ superior, completând fondurile publice, fără a crește presiunea asupra familiilor, și făcând educația universitară accesibilă tuturor; regretă reducerile semnificative ale bugetelor educației în unele state membre, precum și creșterea constantă a taxelor în învățământ, care conduc la o creștere semnificativă a numărului studenților vulnerabili;

20.

solicită includerea în bugetul UE pentru 2014-2020, în cadrul Fondului european pentru dezvoltare regională și al Fondului social european, a unor finanțări pentru învățământul superior care să permită investiții în infrastructura universitară și în personalul academic;

21.

solicită instituțiilor de învățământ superior să se adapteze la noile provocări, prin crearea de noi discipline de studiu, care să reflecte nevoile de pe piața muncii, ținând seama de dezvoltarea științei și a tehnologiei și menținând un echilibru adecvat între cunoștințele teoretice și competențele practice;

22.

îndeamnă la promovarea practicilor optime, care ajută instituțiile de învățământ superior să consolideze predarea și cercetarea în toate domeniile prin includerea studenților, precum și să furnizeze calificări-cheie suplimentare pentru piața muncii, pentru a facilita tranziția tinerilor de la învățământul superior către piața muncii;

23.

solicită deschiderea instituțiilor de învățământ superior pentru a oferi o formare profesională continuă și pentru a stabili cursuri adecvate pentru lucrătorii care nu au atins nivelul celui de al doilea ciclu de învățământ gimnazial, astfel încât să se exploateze acest potențial suplimentar pentru a atinge cotele de absolvenți;

24.

îndeamnă Comisia să prezinte propunerea privind cadrul de calitate dedicat stagiilor și subliniază succesul „stagiilor în întreprindere Erasmus”, care le oferă studenților ocazia de a câștiga experiență profesională în străinătate și insistă ca această acțiune să fie continuată în cadrul noului program și consolidată prin finanțări adecvate;

25.

solicită instituțiilor de învățământ superior și instituțiilor responsabile de sectorul educațional la nivel regional, național și european să monitorizeze tendințele cerințelor de pe piața muncii, pentru a reflecta mai exact viitoarele necesități în materie de oportunități de învățare;

26.

subliniază că este necesară monitorizarea rezultatelor angajării absolvenților, pentru a evalua în ce măsură învățământul superior răspunde cererii de pe piața muncii; salută, așadar, angajamentul Comisiei de a îmbunătăți disponibilitatea unor astfel de date, vizând în principal să ofere studenților informațiile necesare pentru a se putea orienta în alegerea studiilor și, furnizând, în același timp, instituțiilor de învățământ superior și de cercetare informațiile necesare pentru a identifica și, implicit, a dezvolta programe de studii care să cuprindă atât cunoștințe generale, cât și competențe profesionale specifice în cadrul formării continue, dialogând permanent cu actorii implicați în producerea de cunoștințe, dar și cu societatea în ansamblu și cu statele;

27.

îndeamnă statele membre să colecteze și să publice date statistice privind corelația dintre diferitele diplome oferite de învățământul superior și posibilitățile de angajare;

28.

solicită crearea unei bănci de date internaționale, asemănătoare cu AlmaLaurea, care să îi ajute pe absolvenți să identifice oportunitățile potrivite de angajare, de formare, de studiu și de cercetare potrivite, înlăturând obstacolele economice prin burse și împrumuturi pentru studenți, pentru a asigura o egalitate reală între aceștia și încurajând astfel mobilitatea și concordanța dintre competențe și locurile de muncă; reiterează importanța unei comunicări adecvate pentru a asigura că aceste informații pot fi accesate cu ușurință de către studenți, proaspăt absolvenți, șomeri, persoane care caută un loc de muncă și angajatori;

29.

consideră că programele de garanții pentru tineret reprezintă un instrument extrem de util, care facilitează tranziția de la studiile superioare la locurile de muncă, și solicită statelor membre să le includă în strategiile lor naționale de tranziție;

30.

reamintește rolul important pe care îl pot juca fondurile structurale în această privință; salută angajamentul asumat în Comunicarea privind oportunitățile pentru tineri (COM(2011)0933), în direcția utilizării la maximum a resurselor disponibile și solicită instituțiilor de învățământ superior și autorităților locale să folosească această ocazie pentru a-și intensifica sprijinul și consilierea acordate studenților care intră pe piața muncii;

31.

constată că mai există încă disparități de gen la nivelul sistemelor de educație europene, în pofida politicilor de combatere a acestora aplicate de majoritatea țărilor, și că aceste disparități influențează atât performanța școlară, cât și alegerea cursurilor și a profesiilor, și au consecințe negative asupra creșterii economice și a bunăstării sociale;

32.

subliniază faptul că multe eleve din școlile profesionale sau din licee continuă să aleagă cariere care reflectă roluri tradiționale de gen; subliniază, prin urmare, necesitatea unei mai bune orientări profesionale pentru combaterea stereotipurilor persistente;

33.

subliniază că, deoarece calificările obținute din învățământul superior nu sunt suficient de „vandabile” pe piața muncii, femeile sunt adesea supra-calificate și plătite mai puțin pentru locurile lor de muncă, ajungând adesea șomere sau ocupând locuri de muncă ocazionale, ceea ce le dezavantajează și mai mult pe piața muncii la începutul carierei lor, perpetuându-se astfel ciclul inegalității de remunerare;

34.

reamintește că în toate statele membre există încă foarte puține inițiative de informare asupra egalității de gen și asupra promovării acesteia în domeniul educației; sugerează ca profesorii să urmeze cursuri de pregătire specifică dedicate egalității de gen;

35.

subliniază că împărțirea responsabilităților domestice și familiale între femei și bărbați reprezintă o condiție sine qua non pentru promovarea și realizarea egalității între femei și bărbați; recomandă instituțiilor din învățământul superior să recunoască faptul că studentele pot avea responsabilități specifice suplimentare, pe lângă învățat, de exemplu, îngrijirea copiilor sau a rudelor în vârstă; subliniază că universitățile trebuie să le ofere părinților, mai ales femeilor, servicii de îngrijire suficiente (cantitativ și calitativ), de bună calitate, accesibile și la prețuri acceptabile, inclusiv centre comunitare, astfel încât să le permită participarea egală la studii și cercetări; încurajează, de asemenea, diversificarea tipurilor de studii, de exemplu învățământul cu frecvență redusă și la distanță, și reamintește, în acest sens statelor membre și instituțiilor UE să crească sprijinul financiar pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a le permite femeilor să-și continue studiile, să se reintegreze în forța de muncă și să-și echilibreze responsabilitățile profesionale cu cele personale;

36.

încurajează instituțiile de învățământ superior să se implice mai intens în cadrul regiunilor lor și să stabilească acțiuni de colaborare dinamică cu administrațiile regionale, consiliile locale, organismele publice, organizațiile neguvernamentale și întreprinderile mici și mijlocii, pentru îmbunătățirea dezvoltării regionale; subliniază că acest lucru ar trebui, de asemenea, să intensifice interacțiunea dintre instituțiile de învățământ superior și angajatori;

37.

solicită statelor membre și autorităților lor centrale și regionale să includă și să susțină, în cadrul cooperării transfrontaliere, instituțiile de învățământ superior;

38.

încurajează statele membre să intensifice interacțiunea dintre laturile „triunghiului cunoașterii” (educație, cercetare, inovare) ca element esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă;

39.

subliniază că dezvoltarea parcursurilor și a programelor de cercetare din instituțiile de învățământ superior ar trebui să rămână o sarcină a universităților, ținând seama de cererea de pe piața muncii în privința șanselor de angajare;

40.

salută susținerea acordată de Comisie „Alianțelor cunoașterii” și „Alianțelor competențelor sectoriale”, în care instituțiile de învățământ superior fac schimb de informații cu mediul de afaceri dezvoltând, în același timp, programe pentru a soluționa carențele de competențe; lansează un apel mediului de afaceri și antreprenorilor, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, să dezvolte în mod activ parteneriate cu instituțiile de învățământ superior, oferind stagii de înaltă calitate pentru studenți și cadrele didactice și profitând de competențele generale transferabile ale acestora din urmă; reiterează, cu toate acestea, faptul că instituțiile de învățământ superior produc un conținut cultural care nu se traduce numai în competențe profesionale, ci și într-o cunoaștere de ansamblu în termeni de experiență intelectuală a realității și de valorilor comune, care orientează viața oamenilor;

41.

solicită asumarea unor perspective mai flexibile și mai inovatoare asupra învățării, precum și aplicarea unor metode centrate permanent pe nevoile studenților;

42.

constată necesitatea cooperării dintre instituțiile de învățământ superior și întreprinderi în programe practice și în conturarea viitoarei cariere a studenților, prin identificarea parcursurilor specifice, a exigențelor și a provocărilor care îi așteaptă pe piața muncii;

43.

subliniază utilitatea dezvoltării unor mecanisme și strategii de management care să faciliteze transferul ideilor inovatoare și al rezultatelor cercetării în societate și în mediul de afaceri și care să permită mediului de afaceri și societății să ofere instituțiilor de învățământ superior informații cu privire la cerințele actuale și la cele prevăzute pentru viitor în materie de competențe și inovare, luând în considerare cele mai bune practici existente la nivel mondial; atrage atenția asupra faptului că o astfel de legătură ar putea favoriza, din punct de vedere financiar, numai instituțiile de învățământ superior și de cercetare care se specializează pe inovare și tehnologie, în detrimentul educației legate exclusiv de domeniul umanist;

44.

reafirmă valoarea guvernanței democratice ca modalitate fundamentală de a asigura libertatea academică și de a promova participarea activă a tuturor actorilor în viața unei instituții de învățământ superior;

45.

subliniază faptul că transparența, distribuția echitabilă a drepturilor și a obligațiilor între partenerii de cooperare relevanți și instituțiile de învățământ superior, precum și un principiu echilibrat de reprezentare trebuie respectate în cadrul cooperării, astfel încât instituțiile de învățământ superior să se poată organiza și dezvolta independent, ca instituții publice, în conformitate cu principiile academice;

46.

subliniază, de asemenea, faptul că principiul democrației și al autoreglementării în rândul instituțiilor de învățământ superior și al personalului și studenților lor ar trebui respectat și menținut în cadrul tuturor proiectelor de colaborare;

47.

solicită, prin urmare, ca instituțiilor de învățământ superior și diverselor organisme ale acestora să li se solicite să facă publice acordurile de cooperare cu părți terțe;

48.

subliniază importanța cooperării între instituțiile de învățământ superior și ONG-uri și sectorul european de voluntariat, pentru a promova cetățenia activă și implicarea studenților în participarea activă, prin desfășurarea de activități pentru sectorul ONG-urilor;

49.

subliniază importanța sportului în procesul educațional; solicită statelor membre să susțină și să încurajeze activitățile sportive în rândul studenților și să sporească sprijinul acordat programelor sportive de bază;

50.

atrage atenția asupra faptului că dimensiunea și intensitatea colaborării dintre instituțiile de învățământ superior și partenerii lor din mediul de afaceri și din societate diferă foarte mult la nivelul statelor membre, al instituțiilor și al disciplinelor academice;

51.

subliniază faptul că investițiile continue în legătura dintre educație, cultură, cercetare și inovare sunt necesare; subliniază importanța faptului de a sprijini și de a dezvolta în continuare Institutul European de Inovare și Tehnologie, precum și comunitățile sale de cunoaștere și inovare;

52.

subliniază importanța culturii în învățământul superior și solicită includerea unor criterii speciale pentru științele umaniste, atât în programele de cercetare, cât și în cele de inovare;

53.

subliniază necesitatea implicării instituțiilor de învățământ superior și a sprijinirii inițiativelor studenților, precum și a acordării de asistență în privința corelării unor astfel de activități între alte instituții de învățământ superior, întreprinderi și autorități locale din diverse state membre;

54.

recunoaște bogăția inerentă marii varietăți a instituțiilor de învățământ superior din Europa; îndeamnă statele membre și aceste instituții să dezvolte modalități clare, integrate, care să le permită cursanților să progreseze de la alte tipuri de învățământ la învățământul superior și să aleagă între diferite parcursuri și între tipuri de instituții;

55.

subliniază, cu toate acestea, necesitatea menținerii diversității filierelor și programelor, a metodelor de predare și a sistemelor universitare în cadrul UE; consideră că este, prin urmare, necesar să se dezvolte un cadru național de calificări, promovând totodată recunoașterea reciprocă între statele membre a diplomelor și a calificărilor;

56.

îndeamnă toate statele UE să implementeze cadre naționale de calificare corelate cu cadrul de calificări din Spațiul european al învățământului superior, precum și să dezvolte și să sprijine financiar recunoașterea reciprocă;

57.

subliniază că mobilitatea studenților și, mai mult decât orice, studiul în alte universități în cadrul programului Erasmus, contribuie la schimbul de bune practici și, prin urmare, la modernizarea învățământului superior; constată, de aceea. necesitatea ca universitățile de origine să recunoască calificările obținute în timpul perioadei de studiu în alte universități;

58.

susține propunerea Comisiei de a îmbunătăți recunoașterea studiilor în străinătate, prin consolidarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS); solicită eforturi suplimentare din partea UE și a statelor sale membre pentru asigura o mai mare eficiență a recunoașterii și un grad mai mare de armonizare a diplomelor universitare;

59.

reiterează faptul că învățământul superior este un bun public comun al Europei și că statele membre, administrațiile regionale și autoritățile locale și UE împărtășesc responsabilitatea comună de a dezvolta și de a consolida SEIS, Spațiul european de cercetare (SCE) și Procesul de la Bologna;

60.

subliniază faptul că o mai bună coordonare între statele membre în domeniul învățământului superior - inclusiv printr-un sprijin financiar și politic solid pentru acordurile privind programe de bază comune și obiective bine definite ale învățării – reprezintă o condiție preliminară pentru îndeplinirea obiectivelor de inserție profesională și creștere economică în Europa; solicită statelor membre să își intensifice cooperarea între ministerele relevante, pentru a actualiza programele educaționale existente în vederea satisfacerii nevoilor pieței muncii;

61.

subliniază necesitatea colaborării între SEIS și SEC, ca mijloc de sprijinire a programelor universitare de cercetare, atât în domeniul științific, cât și în cel umanist;

62.

solicită creșterea atractivității SEIS și a SEC pentru studenții și cercetătorii din toată lumea și intensificarea colaborării cu țările nemembre ale UE în domeniul educației și în chestiuni legate de mobilitate la nivelul studenților și al profesorilor, în special cu țările vizate de Politica europeană de vecinătate (PEV) sau care au frontiere comune cu UE, pentru a transforma SEIS într-un punct de atracție pentru formare și cunoaștere, atât la nivel macroregional, cât și global, în special în privința programelor de schimb și formare profesională;

63.

solicită Comisiei să propună crearea unor programe Erasmus și Leonardo da Vinci euromediteraneene, orientate către promovarea mobilității transnaționale a studenților de pe ambele maluri ale Mediteranei;

64.

solicită deschiderea unor programe de mobilitate, schimb, cercetare și experiență profesională pentru studenții din țările Parteneriatului Estic;

65.

reamintește importanța mobilității studenților și profesorilor și, în acest sens, invită Comisia să avanseze în privința Codului UE al vizelor;

66.

reamintește obiectivul ca, până în 2020, 20 % dintre absolvenții europeni să profite de mobilitate și subliniază importanța competențelor lingvistice, care sunt o condiție preliminară pentru o mobilitate mai mare în cadrul SEIS și pentru o mai bună capacitate de inserție profesională;

67.

susține intensificarea, în SEIS, a predării limbilor străine și a limbajului semnelor, precum și a predării și dezvoltării limbilor locale și regionale, aceasta fiind o condiție necesară pentru o adevărată cetățenie europeană, bazată pe multiculturalism și pluralism lingvistic;

68.

subliniază necesitatea ca sistemele de învățământ superior din statele membre să ofere un nivel de predare mai bun, astfel încât creșterea oportunităților de mobilitate a studenților să nu genereze un „exod al creierelor”, care constituie actualmente o reală problemă socială în unele state membre;

69.

atrage atenția asupra faptului că disparitățile persistente între sistemele de învățământ superior din vestul Europei și din zona centrală și estică a Europei trebuie diminuate prin măsuri reale de integrare, pentru a încuraja și susține colaborarea transfrontalieră dintre instituțiile de învățământ superior; solicită, de aceea, Comisiei să dezvolte o strategie și să elaboreze un plan profesionist de acțiune financiară pentru a reduce aceste disparități regionale semnificative;

70.

solicită ca statele membre, UE și sistemele de învățământ superior din Europa să evalueze posibilitatea promovării, în cadrul ciclului de studiu, a unei perioade obligatorii de formare în cadrul unei universități dintr-un stat membru diferit de cel al universității la care studentul este înscris;

71.

reiterează principiul potrivit căruia programele de creditare nu pot substitui sistemele de subvenționare aplicate pentru a sprijini accesul la educație pentru toți studenții, indiferent de mediul social din care provin;

72.

solicită Comisiei clarificări suplimentare cu privire la propunerea de a crea un instrument financiar pentru a-i ajuta pe studenți să își asigure finanțarea studiilor de masterat într-un alt stat membru decât cel de origine, indiferent de situația lor financiară și de mediul social din care provin; solicită un acces corect și transparent la acest proiect în toate statele membre;

73.

aprobă propunerea Comisiei de a majora bugetul UE pentru educație, formare profesională, cercetare și tineret în următorul cadru financiar multianual, completând astfel măsurile luate de statele membre, dat fiind faptul că investițiile în educație, formare și cercetare reprezintă cheia pentru a îndeplini obiectivele UE pentru anul 2020 și a realiza o creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă în Europa;

74.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.