4.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 299/108

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize

COM(2011) 750 final – 2011/0365 (COD);

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului pentru azil și migrație

COM(2011) 751 final – 2011/0366 (COD);

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

COM(2011) 752 final – 2011/0367 (COD); și

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

COM(2011) 753 final – 2011/0368 (COD).

1.1

Propunerile Comisiei Europene privind bugetul pentru afaceri interne 2014-2020 sunt fundamentale pentru construirea unui Spațiu de libertate, securitate și justiție și a unei Europe mai deschise, sigure și solidare. CESE susține creșterea ponderii Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă în cadrul acestui buget.

1.2

Comitetul consideră că Uniunea Europeană aduce o mare valoare adăugată acestor politici, dat fiind că gestionarea fluxurilor migratorii și a chestiunii azilului, precum și amenințările pentru securitate reprezintă domenii pe care statele membre nu le pot aborda singure.

1.3

Comitetul sprijină propunerea Comisiei de împărțire a gestionării și adoptare a unei abordări axate asupra rezultatelor, elaborând programe multianuale în cadrul unui dialog politic la nivel înalt, pentru ca programele naționale să fie în coerență cu obiectivele politice și prioritățile UE.

1.4

Este esențial ca toate acțiunile finanțate să se bazeze pe orientările politice (obiectivele legate de Spațiul de libertate, securitate și justiție), să aibă o valoare adăugată europeană și să contribuie la realizarea obiectivelor politice ale UE.

1.5

CESE salută eforturile Comisiei Europene de simplificare a instrumentelor financiare prin crearea a două fonduri, unul pentru azil și migrație (1) și altul pentru securitate internă (2), care să fie însoțite de un regulament orizontal, cu un set de norme comune privind programarea, informarea, gestiunea financiară, controlul și evaluarea (3).

1.6

CESE susține cadrul orizontal comun, care prezintă o simplificare semnificativă a sistemului actual, conferă un grad sporit de flexibilitate în ce privește gestiunea financiară și punerea sa în aplicare, precum și un sistem consolidat de monitorizare și evaluare.

1.7

CESE sprijină propunerea Comisiei care urmărește stabilirea unei sume de bază și a unei sume variabile sau flexibile atunci când se realizează repartizarea resurselor financiare între statele membre.

1.8

Sistemele de evaluare a rezultatelor trebuie îmbunătățite, utilizându-se indicatori adecvați, iar activitățile independente ale centrelor de cercetare și ale organizațiilor societății civile trebuie finanțate.

1.9

CESE susține că principiul parteneriatului trebuie să se afle la baza programelor naționale, dar consideră în același timp că trebuie îmbunătățite sistemele care încurajează participarea tuturor actorilor: a autorităților naționale, regionale și locale, a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali. Principiul parteneriatului trebuie consemnat în regulamente, pentru a nu depinde de normele și practicile naționale.

1.10

CESE, care colaborează cu celelalte instituții ale UE la elaborarea politicilor în domeniul azilului și migrației, s-a implicat în mod special în activitățile Forumului european pentru integrare. Așadar, Comitetul subliniază importanța pe care o deține Fondul pentru azil și migrație în integrarea imigranților și refugiaților și consideră că politicile de integrare trebuie susținute și din resursele Fondului social european.

1.11

Comitetul propune sporirea resurselor financiare pentru „acțiunile Uniunii”, întrucât acestea dețin o înaltă valoare adăugată europeană. Trebuie alocate acestor acțiuni 20 % din resursele fondului, iar Comisia trebuie să stabilească un dialog cu CESE și cu Forumul european pentru integrare, ținând seama de faptul că prin intermediul acestui instrument financiar trebuie intensificate activitățile Forumului și sprijinite rețelele europene ale societății civile și ale partenerilor sociali.

1.12

CESE a propus ca, la nivel național, regional și local, să fie înființate forumuri și platforme la care să participe organizațiile de imigranți și alte organizații ale societății civile. Desfășurarea acestor activități trebuie finanțată din resursele Fondului pentru azil și migrație.

1.13

CESE consideră că politicile de integrare, axate pe reducerea excluziunii sociale a cetățenilor europeni, a minorităților și a imigranților, trebuie completate și cu resurse ale Fondului social european.

1.14

Europa trebuie să reacționeze cu fermitate față de amplificarea rasismului și xenofobiei, care îi vizează pe cei care provin din familii de imigranți. Instituțiile Uniunii trebuie să fie foarte active în combaterea acestor comportamente și ideologii.

1.15

Protecția drepturilor omului și respectarea Cartei drepturilor fundamentale trebuie pe deplin garantate în toate acțiunile finanțate din Fondul pentru azil și migrație și din Fondul pentru securitate internă.

1.16

Comitetul ar dori o îmbunătățire a echilibrului între libertate și securitate. Uniunea Europeană trebuie să rămână o societate liberă și deschisă, bazată pe statul de drept, iar valorile libertății și protejarea drepturilor fundamentale nu trebuie niciodată sacrificate.

1.17

CESE consideră că este necesar ca regulamentul să asigure societății civile organizate un rol mai activ în evaluarea impactului, eficienței și valorii adăugate a inițiativelor și acțiunilor prevăzute în strategia europeană privind securitatea internă.

2.1

Comitetul este favorabil, în general, inițiativelor și liniilor bugetare propuse de Comisie și susține consolidarea principiului parteneriatului.

2.2

CESE consideră deosebit de interesante propunerile formulate în cadrul Fondului pentru azil și migrație, și propune ca, la negocierile din cadrul Consiliului, statele membre să aprobe sumele propuse de Comisie fără a le reduce, dat fiind că chestiunile legate de azil, migrație, integrare și protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor necesită resurse adecvate, în special pe durata crizei economice.

2.3

Spre deosebire de sistemul bugetar actual, rolul Parlamentului European va fi decisiv, căci, în calitate de colegislator, acesta va putea evalua în mod democratic toate inițiativele și va putea garanta valoarea adăugată europeană.

2.4

CESE consideră că Parlamentul European trebuie să consolideze dimensiunea europeană a priorităților politice care vor primi finanțare, inclusiv la nivel național. De asemenea, în cadrul procesului politic de aprobare a regulamentelor, Parlamentul trebuie să înlesnească participarea societății civile organizate prin intermediul principiului parteneriatului și prin înființarea de forumuri și platforme, precum și prin realizarea de evaluări independente.

2.5

CESE salută noile dispoziții în regulamentele care înlesnesc accesul societății civile la subvenții, însă recomandă ca procedurile să fie mai flexibile, astfel încât, prin reducerea sarcinilor administrative și financiare, să poată participa și organizațiile mici.

2.6

Societatea civilă contribuie cu o mare valoare adăugată la identificarea necesităților, pe bază de rapoarte independente, și la efectuarea unor studii și evaluări ale politicilor. Organizațiile societății civile dețin o vastă experiență și bogate cunoștințe cu privire la realitățile locale și, ca atare, cunosc bine modul de desfășurare a acțiunilor.

2.7

CESE consideră că principiul parteneriatului constituie coloana vertebrală a noului cadru financiar, care trebuie să asigure o abordare mai participativă pentru toți actorii: autoritățile naționale, regionale, locale, organizațiile societății civile și partenerii sociali.

2.8

Principiul parteneriatului trebuie să funcționeze în toate etapele, de la elaborarea și punerea în aplicare până la monitorizarea și evaluarea finanțării acordate, și trebuie să privească atât statele membre, cât și acțiunile UE (4).

2.9

CESE sprijină ideea necesității ca, în cadrul regulamentului financiar, statele membre să organizeze parteneriate cu autoritățile și organismele competente, pentru a dezvolta și pune în aplicare programele naționale. Printre aceste autorități și organisme trebuie să se numere autoritățile regionale și locale, societatea civilă (organizațiile neguvernamentale, organizații de imigranți și partenerii sociali) și organizațiile internaționale (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați – ICNUR, OIM etc.).

3.1

CESE semnalează că este primordial să existe un dialog politic pentru a stabili prioritățile programelor naționale, însă este de părere că la acest dialog trebuie să participe, pe lângă Comisia Europeană și statele membre, toți actorii instituționali europeni (PE, CESE și CoR).

3.2

În contextul dialogului politic, trebuie să existe garanția că atât CESE, cât și Forumului european pentru integrare le revine un rol concret și activ în identificarea priorităților și obiectivelor de finanțare și în depășirea obstacolelor. Forumul și CESE pot consolida valoarea adăugată europeană a Fondului pentru azil și migrație în programarea multianuală a fiecărui stat membru.

3.3

Forumul, ca și CESE, trebuie consultate atunci când se stabilesc prioritățile acțiunilor transnaționale sau care prezintă un interes deosebit pentru Uniunea Europeană, precum și cu ocazia evaluărilor de la jumătatea perioadei a acțiunilor specifice. Comisia Europeană trebuie de asemenea să instituie un parteneriat cu partenerii sociali și cu organizațiile neguvernamentale în cadrul „acțiunilor Uniunii”.

3.4

CESE propune, de asemenea, ca noul cadru financiar să ofere garanția că toate statele membre organizează la nivel național un dialog structurat și pluralist cu partenerii sociali și cu organizațiile neguvernamentale pentru a le atribui acestora un rol important în ce privește definirea priorităților naționale înaintea dialogului cu Comisia Europeană.

4.1

CESE consideră că trebuie amplificate capacitatea financiară a „acțiunilor Uniunii”, și anume fondurile destinate activităților politice prioritare (de sprijinire a legislației și a coordonării politice), precum și proiectele în care societatea civilă organizată și partenerii sociali joacă un rol. În acest scop, CESE sprijină faptul că Comisia Europeană dispune de 20 % din bugetul total al Fondului pentru azil și migrație. Pentru gestionare, Comisia trebuie să poarte un dialog mai activ cu CESE, cu Forumul și cu organizațiile societății civile.

4.2

CESE sprijină propunerea Comisiei conform căreia participarea financiară în cadrul programelor naționale ar trebui să acopere 75 % din cheltuielile eligibile ale unui proiect, care pot fi, de asemenea, cofinanțate din surse publice sau private.

4.3

Comitetul sprijină, de asemenea, propunerea ca contribuția de la bugetul Uniunii să poată fi majorată la 90 % în cadrul unor priorități strategice, astfel cum sunt definite în regulamentele specifice, sau „în circumstanțe justificate în mod corespunzător, în special în cazul în care proiectele nu ar fi putut fi implementate altfel și obiectivele programului național nu ar fi putut fi realizate.” În acest context, ar trebui să se acorde prioritate și sprijin acțiunilor și proiectelor efectuate de organizațiile neguvernamentale mici.

4.4

CESE sprijină obiectivul care constă în simplificarea și reducerea sarcinii administrative și este de acord cu faptul că monitorizarea și evaluarea programelor și a proiectelor trebuie să aibă un caracter prioritar, atât la nivel național, cât și la nivel european. Este esențial să se garanteze o evaluare independentă și de cea mai înaltă calitate, în colaborare cu societatea civilă organizată, și să se pună la dispoziție resursele financiare necesare.

4.5

În temeiul rapoartelor de evaluare furnizate de statele membre (un raport intermediar în 2017 și un raport ex post în 2023), Comisia va prezenta Parlamentului European, Consiliului, CESE și CoR un raport privind punerea în aplicare și impactul regulamentelor. CESE consideră că ar trebui să se acorde societății civile un rol în ce privește evaluarea și, în acest sens, propune Comisiei punerea în aplicare a unui sistem structurat de consultări și organizarea unei conferințe.

4.6

CESE sprijină propunerea Comisiei care urmărește stabilirea unei sume de bază și a unei sume variabile sau flexibile atunci când se realizează repartizarea resurselor financiare între statele membre. În ceea ce privește suma flexibilă, CESE consideră esențial ca fiecare stat membru să-și elaboreze propriul program anual în conformitate cu prioritățile UE și incluzând cooperarea cu celelalte state membre.

4.7

În ceea ce privește Fondul pentru azil și migrație, CESE consideră că ar trebui inclusă în mod expres ca acțiune prioritară, de finanțat prin intermediul unei sume variabile, stabilirea de forumuri și/sau de platforme naționale, regionale și locale privind imigrația și integrarea, la care să participe organizațiile societății civile.

4.8

De asemenea, este nevoie de mai multă transparență la stabilirea procentajelor alocate din fond fiecărui obiectiv specific, astfel încât să se asigure un echilibru la nivel național.

4.9

Resursele financiare pentru „acțiunile Uniunii” ar trebui destinate nu doar asistenței de urgență, Rețelei europene pentru migrație, asistenței tehnice și executării de sarcini operaționale specifice de către agențiile Uniunii, ci și sprijinirii Forumului european pentru integrare și rețelelor europene ale societății civile și ale partenerilor sociali.

4.10

CESE nu este de acord cu propunerea făcută de Comisie de a nu se finanța decât proiectele de cercetare considerate „inovatoare” din punct de vedere al punerii lor în aplicare de către serviciile și forțele de securitate. Trebuie menținut sprijinul acordat proiectelor de cercetare la care participă societatea civilă, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale și trebuie evaluate politicile de securitate și imigrație și impactul lor asupra drepturilor fundamentale.

5.1

CESE salută flexibilitatea de care dă dovadă propunerea Comisiei în ceea ce privește categoriile de beneficiari pe care le are în vedere și subliniază necesitatea unor măsuri care să dea posibilitatea aplicării acțiunilor finanțate unui grup larg de destinatari, mai extins decât grupul cetățenilor din țări terțe care au rezidență legală în UE. Această chestiune a fost dezbătută pe larg în cadrul Forumului european pentru integrare și în avizele CESE.

5.2

CESE ar dori ca Fondul pentru azil și migrație să permită acțiuni destinate tuturor, indiferent de statutul lor, inclusiv imigranților fără documente, și, prin urmare, salută propunerea Comisiei de a extinde grupul de beneficiari, deoarece aceasta este singura modalitate de a finanța activitatea de integrare a partenerilor sociali și a organizațiilor nonguvernamentale care lucrează în vederea integrării persoanelor „fără documente”.

5.3

Cu toate acestea, CESE respinge propunerea Comisiei de a-i include în domeniul de aplicare a acțiunilor de integrare pe cetățenii unui stat membru care provin din familii de migranți, care „au cel puțin un părinte (și anume, tatăl sau mama) care este resortisant al unei țări terțe”, căci poate presupune situații discriminatorii, întrucât cetățenii statelor membre nu pot fi incluși în programe sau supuși unor teste de integrare ca o condiție a rezidenței și liberei circulații, aceasta intrând în contradicție cu principiul tratamentului egal garantat de statutul de cetățean al Uniunii.

5.4

CESE consideră că Fondul pentru azil și migrație este un instrument menit să finanțeze politici de integrare și primire a persoanelor sosite recent în Europa. Pentru evitarea excluziunii sociale și lipsei de posibilități în cazul unor cetățeni europeni urmași ai unor persoane ce provin din familii de imigranți sau ai unor cetățeni europeni rezidenți într-un stat membru diferit de cel al propriei naționalități, UE dispune de instrumente financiare mai adecvate, precum Fondul social european.

5.5

Programele de protecție a persoanelor deosebit de vulnerabile, în special cele dedicate minorilor neînsoțiți, femeilor însărcinate și victimelor traficului de ființe umane și exploatării sexuale, trebuie să beneficieze de prioritate la finanțare.

6.1

CESE consideră că noul cadru financiar trebuie să asigure o mai bună informare și transparență. Statele membre și autoritățile responsabile trebuie să garanteze accesul la informațiile privind programele naționale (prin crearea unui portal web).

6.2

Cu toate acestea, simplificarea procedurilor nu trebuie să echivaleze cu reducerea transparenței. Noul cadru trebuie să mărească gradul de transparență în desfășurarea programelor și acțiunilor la nivel național, regional și local.

7.1

CESE consideră că acest cadru financiar trebuie să întărească protecția drepturilor omului în toate acțiunile, deoarece Carta drepturilor fundamentale are un impact pozitiv pentru politicile de securitate internă, azil și migrație. Comitetul a elaborat in aviz din proprie inițiativă (5) în care solicită protecția drepturilor omului în politicile de imigrare, azil, returnare și în cele privind frontierele.

7.2

CESE propune ca regulamentele privind Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă să garanteze că toate acțiunile și proiectele finanțate de UE respectă în mod strict drepturile fundamentale ale persoanelor și să asigure protecția efectivă a drepturilor prevăzute în Cartă.

7.3

Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) cu sediul în Viena ar trebui să joace un rol activ și concret în evaluarea compatibilității dintre politicile și acțiunile finanțate de UE și drepturile fundamentale. Organizațiile neguvernamentale pot juca un rol esențial în evaluarea impactului pe care îl au acțiunile naționale, regionale și locale asupra punerii în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale.

7.4

De asemenea, Forumul european pentru integrare poate evalua compatibilitatea dintre politicile de integrare, protecția drepturilor fundamentale și nediscriminare.

8.1

Noul regulament acordă o atenție deosebită situațiilor de urgență și de criză. CESE este de acord cu propunerea Comisiei de a se asigura o capacitate de acțiune flexibilă la nivel european, cu resurse financiare suficiente pentru situațiile de urgență.

8.2

CESE sprijină inițiativa Comisiei de a furniza resurse care să poată fi mobilizate cu rapiditate în cazul „crizelor legate de migrație” sau pentru a răspunde „nevoilor urgente și specifice în caz de situații de urgență” și ca, în limita resurselor disponibile, asistența să poată ajunge la 100 % din cheltuielile eligibile.

8.3

Dar Comitetul propune ca aceste fonduri să fie destinate în principal răspunsului în situații de criză umanitară, deoarece solidaritatea trebuie să se îndrepte în primul rând către protecția și securitatea persoanelor afectate.

8.4

De asemenea, trebuie să se asigure respectarea garanțiilor, standardelor și drepturilor comune prevăzute în legislația europeană de către toate statele membre și autoritățile UE, inclusiv în situații de urgență.

8.5

CESE sprijină, de asemenea, instituirea unui mecanism pentru situații de urgență care să permită UE să finanțeze o intervenție inițială rapidă, în colaborare cu statele membre, în cazul unor catastrofe, atacuri teroriste sau a unor atacuri cibernetice pe sară largă.

9.1

CESE consideră că, având în vedere prioritatea acordată în prezent dimensiunii externe a acestor politici, finanțarea acțiunilor trebuie să fie coerentă cu prioritățile interne și externe ale UE în aceste domenii.

9.2

Trebuie îmbunătățită cooperarea dintre DG HOME și Serviciul European de Acțiune Externă pentru a defini prioritățile politice și pentru a cădea de acord asupra lor. Aceasta ar permite ca politicile și proiectele finanțate în noul cadru bugetar să fie complementare, și nu în contradicție cu politicile de dezvoltare și cu relațiile externe ale UE. Trebuie îmbunătățită colaborarea prin intermediul acordurilor dintre UE și țările terțe, dar ajutorul pentru dezvoltare nu trebuie condiționat de acordurile în materie de readmisie și control la frontieră.

9.3

Obiectivul dimensiunii externe a acestor politici trebuie să fie atât îmbunătățirea securității interne, cât și dezvoltarea țărilor terțe. Politica externă și ajutorul pentru dezvoltare reprezintă cadrul cel mai coerent pentru dimensiunea externă a politicilor de azil, migrație și securitate internă (6).

9.4

CESE propune ca Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă să fie folosite și pentru a accelera progresele în ceea ce privește drepturile omului și calitatea statului de drept, în special prin consolidarea, de către statele terțe, a sistemelor proprii de azil și prin respectarea de către acestea a normelor internaționale.

9.5

De asemenea, trebuie să se țină seama de faptul că țările vecine UE un trebuie să suporte toate costurile procedurilor de azil prin care trec persoanele aflate în tranzit pe teritoriul lor. UE trebuie să colaboreze prin intermediul fondurilor.

10.1

CESE sprijină propunerea Comisiei de dezvoltare a politicilor de integrare la nivel local și regional prin cursuri de limbă, de orientare civică, de participare la viața socială și civică, promovând dialogul intercultural și facilitând accesul egal la mărfuri și servicii. Este esențial ca acțiunile să fie gestionate de organizații neguvernamentale și autorități locale și regionale.

10.2

Comitetul a elaborat un aviz din proprie inițiativă (7) cu aceeași propunere și a organizat în Valencia o conferință la care au fost prezente diverse autorități locale și regionale și numeroase organizații ale societății civile. Și această abordare a fost sprijinită de Forumul european pentru integrare.

10.3

Trebuie acordată o atenție specială sprijinirii acțiunilor și proiectelor care țin seama de faptul că integrarea este un proiect social bidirecțional și dinamic de adaptare reciprocă.

10.4

CESE sprijină propunerea Comisiei ca fondurile europene să fie destinate unor obiective concrete și să nu fie utilizate pentru a finanța programe naționale care nu au legătură cu programele europene (8).

10.5

Comitetul propune ca resursele Fondului pentru azil și migrație să nu fie utilizate pentru a finanța programe naționale care afectează drepturile omului sau intră în contradicție cu principiile fundamentale comune ale integrării. CESE este împotriva utilizării de către unele state membre a „testelor de integrare” pentru reînnoirea permiselor de ședere, reîntregirea familiei sau accesul la bunuri și servicii publice.

10.6

Comitetul a semnalat în alte avize (9) că este necesar să fie îmbunătățită complementaritatea dintre Fondul european de integrare și Fondul social european în ceea ce privește finanțarea anumitor programe.

11.1

CESE este de acord cu prioritățile sistemului european comun de azil (SECA) și, în special, cu măsurile de sprijin destinate îmbunătățirii condițiilor de primire și integrare și a procedurilor de azil, precum și consolidării capacității statelor membre.

11.2

Comitetul propune ca o parte a fondurilor să fie destinată proiectelor și activităților orientate către îndeplinirea de către statele membre a obligațiilor în materie de protecție internațională și punere în aplicare a legislației europene.

11.3

CESE consideră prioritară finanțarea evaluării politicilor statelor membre în domeniul azilului, care vizează în special îmbunătățirea procedurilor și a calității protecției refugiaților și solicitanților de azil.

11.4

CESE sprijină dezvoltarea unui program de relocare pentru transferul refugiaților din afara UE și stabilirea acestora în interiorul granițelor Uniunii.

11.5

Comitetul sprijină, de asemenea, programul de relocare în interiorul UE, cu asigurarea unor stimulente financiare statelor membre care se angajează în acest sens.

11.6

Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) trebuie să primească un mandat clar pentru a evalua sistemele de azil naționale și conformitatea acestora cu legislația europeană și internațională și cu drepturile fundamentale. Această evaluare trebuie să se realizeze cu colaborarea societății civile și a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR).

12.1

CESE salută posibilitatea acordată Fondului pentru azil și migrație de a finanța măsuri de dezvoltare a capacităților, cum ar fi elaborarea de strategii care promovează migrația legală prin intermediul unor proceduri de admisie flexibile și transparente, precum și de a îmbunătăți capacitatea statelor membre de a-și elabora și a-și evalua politicile de imigrație.

13.1

CESE a elaborat un aviz specific (10) în care se arată că asociațiile de mobilitate și migrație trebuie să cuprindă patru piloni: facilitarea și organizarea migrației legale și a mobilității; prevenirea și reducerea migrației ilegale și a traficului de ființe umane; promovarea protecției internaționale și consolidarea dimensiunii externe a azilului politic; maximizarea impactului migrației și mobilității asupra dezvoltării.

14.1

CESE consideră că trebuie utilizată cu prioritate întoarcerea voluntară însoțită de sisteme de sprijin, susținând așadar propunerea Comisiei ca acțiunile naționale să cuprindă programe de returnare voluntară asistată.

14.2

Resursele fondului trebuie să fie folosite pentru a sprijini sistemele de returnare voluntară, într-un mod care să permită o returnare cu efecte pozitive pentru persoanele în cauză și pentru țările de origine.

14.3

În cazurile excepționale în care se vor iniția procedurile de returnare forțată, se vor respecta pe deplin drepturile omului, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei (11).

14.4

Comitetul se opune însă utilizării fondurilor europene la finanțarea operațiunilor de returnare forțată, dintre care unele sunt considerate de societatea civilă ca fiind în contradicție cu Carta drepturilor fundamentale.

15.1

Este prioritară sprijinirea cooperării polițienești în prevenirea delicvenței transfrontaliere și combaterea criminalității. CESE sprijină măsurile destinate îmbunătățirii cooperării între serviciile de securitate și a activității Europol.

15.2

CESE este de acord cu propunerea Comisiei de îmbunătățire a cooperării polițienești, a prevenirii și a combaterii delicvenței transfrontaliere în UE, și, în special, cu măsurile de consolidare a cooperării dintre serviciile de securitate în lupta împotriva crimei organizate. Este esențial ca toate prioritățile să se concentreze pe sporirea încrederii reciproce între forțele de securitate, inclusiv în ceea ce privește aspectele privind statul de drept.

15.3

Fondurile ar trebui utilizate pentru a îmbunătăți și spori calitatea și transparența metodologiilor comune utilizate la nivel european pentru identificarea amenințărilor și riscurilor la adresa Europei, de exemplu în activitatea Europol și în rapoartele sale de evaluare a amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată (Organised Crime Threat Assessment – OCTA).

15.4

Uniunea Europeană trebuie să combată mai bine rețelele de crimă organizată care se ocupă cu traficul de ființe umane, având în vedere că frontierele din zona mediteraneeană și din estul Europei sunt deosebit de vulnerabile.

15.5

CESE este de acord ca Fondul pentru securitate internă să sprijine statele membre în materie de controale la frontieră, pentru ca acestea să fie mai eficace, având în vedere că sunt un serviciu public, dar consideră că această cooperare, inclusiv unele acțiuni coordonate de Frontex, trebuie să fie transparente și conforme cu Codul frontierelor Schengen și Carta drepturilor fundamentale.

15.6

CESE recunoaște necesitatea de a ajuta statele membre să aplice mai bine Acordul Schengen, inclusiv sistemul de vize și punerea în funcțiune a unui sistem integrat de gestionare a frontierelor. Este esențial să se garanteze că toate statele membre aplică în mod coerent normele comune în controlul la frontiere și că respectă drepturile fundamentale și libera circulație a persoanelor.

15.7

CESE consideră că bugetul alocat agențiilor europene de securitate internă, mai ales Europol, Eurojust, Frontex etc., trebuie să fie însoțit de un mai bun control democratic al activităților acestora de către Parlamentul European, în special atunci când este vorba despre eventuale probleme în raport cu Carta drepturilor fundamentale, ca, de exemplu, competențele lor operaționale la nivel național, schimbul de date personale și utilizarea lor, calitatea informațiilor schimbate cu autoritățile naționale și cu cele din țări terțe, precum și obiectivitatea analizelor lor de risc.

15.8

Se impune o dezbatere publică cu reprezentanții societății civile pe tema valorii adăugate, impactului bugetar și protecției drepturilor fundamentale în cadrul sistemului EUROSUR (Sistemul european de supraveghere a frontierelor). Este esențial ca o inițiativă politică atât de importantă să fie caracterizată de transparență totală și de securitate juridică, atât sub aspectul obiectivelor, cât și al domeniului său de aplicare.

15.9

CESE solicită Parlamentului European să acorde o atenție deosebită proporționalității EUROSUR și contribuției sale la protejarea drepturilor omului cu ocazia controalelor la frontieră și în zona mediteraneeană, având în vedere că cea dintâi obligație a celor care asigură paza frontierelor este să salveze persoanele aflate în primejdie.

15.10

Comitetul recomandă ca toate propunerile politice, în special cele care au un impact atât de mare asupra bugetului, să facă obiectul unei dezbateri democratice și transparente, ținând seama de principiul proporționalității și de drepturile fundamentale.

16.1

CESE consideră că trebuie să fie dusă la bun sfârșit o evaluare a Parlamentului European cu privire la necesitatea, proporționalitatea și eficiența sistemelor informatice pe scară largă existente deja [Sistemul de Informații Schengen (SIS), Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) și Eurodac], precum și sistemele care sunt în curs de implementare (SIS II).

16.2

Această evaluare trebuie să preceadă decizia de finanțare a noi sisteme, cum sunt cele propuse de Comisie în Comunicarea „Frontiere inteligente”, în special sistemul de intrare/ieșire și programul de înregistrare a pasagerilor pe care Comisia intenționează să le prezinte în 2012.

16.3

Comitetul evidențiază responsabilitatea noii Agenții europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, cu sediul la Tallin, foarte importantă în spațiul de libertate, securitate și justiție, deoarece aceasta va coordona toate sistemele care există în prezent și pe cele care se vor crea în viitor. Agenția trebuie să fie supusă unui control democratic mai pronunțat din partea Parlamentului European, în special în ceea ce privește compatibilitatea acțiunilor sale cu protecția datelor, dreptul la viață privată și principiul limitării scopului (purpose limitation principle) în utilizarea informațiilor, precum și în ceea ce privește posibilitatea lărgirii competențelor sale actuale la crearea și coordonarea unor viitoare sisteme informatice.