2.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 351/73

A.

întrucât, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „(orice) stat european poate solicita să devină membru al Uniunii”;

B.

întrucât progresul realizat de fiecare țară în direcția aderării la Uniunea Europeană se bazează pe merite și depinde de eforturile pe care țara respectivă le depune pentru a se conforma criteriilor de aderare, trebuind totodată să fie respectată și capacitatea de integrare a UE;

C.

întrucât, la 17 iulie 2009, Islanda și-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană;

D.

întrucât Comisia și-a prezentat avizul la 24 februarie 2010, recomandând deschiderea negocierilor de aderare cu Islanda;

E.

întrucât extinderile anterioare au constituit, fără îndoială, un succes, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru statele membre care au aderat, contribuind la stabilitatea, dezvoltarea și prosperitatea întregii Europe, este esențial să fie create condițiile necesare pentru a finaliza procesul de aderare a Islandei și pentru a asigura că și aderarea acesteia va fi încununată de succes, în conformitate cu criteriile de la Copenhaga;

F.

întrucât relațiile dintre Islanda și Uniunea Europeană datează din 1973, când cele două părți au semnat un acord bilateral de liber-schimb;

G.

întrucât Islanda cooperează deja îndeaproape cu UE, în calitate de membru al Spațiului Economic European (SEE) și de semnatară a Acordurilor de la Schengen și a Regulamentului de la Dublin, și, în consecință, a adoptat deja o parte semnificativă a acquis-ului comunitar;

H.

întrucât Islanda dispune de o solidă tradiție democratică, iar nivelul său de aliniere la acquis este ridicat;

I.

întrucât, din 1994, Islanda și-a adus o importantă contribuție la coeziunea și solidaritatea europeană, prin intermediul mecanismului financiar din cadrul SEE;

J.

întrucât Islanda, ca țară lipsită de tradiții militare, își aduce contribuția la misiunile de menținere a păcii ale UE prin mijloace civile și se raliază regulat la politica externă și de securitate comună a UE;

K.

întrucât Islanda și populația sa au fost grav afectate de criza financiară și economică mondială, ceea ce a condus la prăbușirea sistemului bancar al Islandei în 2008;

L.

întrucât guvernele Regatului Unit și Țărilor de Jos au semnat cu guvernul islandez două acorduri, în iunie și octombrie 2009, privind condițiile de rambursare a unui împrumut de 1,3 miliarde de euro acordat de Țările de Jos și a unui împrumut de 2,4 miliarde de lire sterline acordat de Regatul Unit; întrucât, în urma unui referendum care a avut loc la 6 martie 2010, acordul din octombrie a fost respins, iar părțile implicate urmează să ajungă la un nou acord privind rambursările a căror efectuare era de resortul schemei de garantare a depunerilor a Islandei;

M.

întrucât Autoritatea de supraveghere AELS a menționat în somația oficială adresată sub formă de scrisoare la 26 mai 2010 că Islanda este obligată să asigure depunătorilor Icesave din Regatul Unit și Țările de Jos plata compensației minime;

N.

întrucât opinia publică și partidele politice din Islanda manifestă opinii divergente în privința aderării la UE; întrucât, pe fundalul crizei politice și economice, opinia publică s-a modificat evident, în sens negativ, începând din vara anului 2009,

1.

salută decizia Consiliului European de a deschide negocieri de aderare cu Islanda;

2.

salută perspectiva de a primi, ca stat membru al UE, o țară cu o solidă cultură democratică; subliniază, în acest context, că aderarea Islandei poate aduce beneficii atât țării, cât și UE, și va consolida încă și mai mult rolul Uniunii de promotor și apărător la scară mondială al drepturilor omului și libertăților fundamentale;

3.

evidențiază excelenta cooperare dintre deputații în Parlamentul European și membrii Althingi din cadrul Comisiei parlamentare mixte SEE și speră că colaborarea va rămâne la fel de fructuoasă în cadrul noii Comisii parlamentare mixte PE-Islanda;

4.

salută în mod deosebit Inițiativa islandeză privind mijloacele moderne de informare în masă, care permite atât Islandei, cât și UE, să ocupe o poziție solidă în raport cu protecția juridică a libertăților de exprimare și de informare;

5.

invită autoritățile islandeze să elimine actuala diferențiere dintre cetățenii UE în ceea ce privește dreptul lor de a vota și de a candida la alegerile locale din Islanda;

6.

atrage atenția asupra faptului că, în conformitate cu noua strategie de extindere a UE, sistemul judiciar al țării candidate este unul dintre domeniile cărora UE le acordă o atenție deosebită, chiar și în primele faze ale procesului de preaderare; apreciază că Guvernul Islandei ar trebui să adopte mecanismele necesare pentru a asigura independența puterii judecătorești în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, soluționând în mod corespunzător problema rolului predominant acordat Ministerului Justiției și Drepturilor Omului în ceea ce privește numirea judecătorilor, procurorilor și autorităților judiciare supreme; își exprimă încrederea în adoptarea schimbărilor necesare de către autoritățile islandeze;

7.

încurajează Islanda să ratifice Convenția ONU împotriva corupției și Convenția civilă privind corupția a Consiliului Europei;

8.

exprimă aprecieri la adresa Islandei pentru bunele sale rezultate în domeniul drepturilor omului; invită însă autoritățile islandeze să ratifice Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei, precum și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap;

9.

încurajează Islanda să urmeze recomandările OSCE-BIDDO 2008 referitoare la infracțiunile inspirate de ură;

10.

ia act de faptul că Islanda a obținut, în general, rezultate satisfăcătoare în ceea ce privește implementarea obligațiilor SEE și capacitatea sa de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din interiorul UE; constată totuși că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește alinierea la principiile generale și garantarea respectării pe deplin a acquis-ului în domeniile evaluării conformității, acreditării și supravegherii pieței; ia act de somați oficială trimisă la 26 mai 2010 de Autoritatea AELS de Supraveghere Guvernului Islandei, făcând, prin acest demers, primii pași spre inițierea unei proceduri privind încălcarea obligațiilor prevăzute de Acordul SEE cu privire la punerea în aplicare a Directivei UE privind garantarea depunerilor (94/19/CE) și salută reacția guvernului islandez, care și-a manifestat disponibilitatea de a încheia negocierile privind Icesave de îndată ce va fi posibil;

11.

salută politicile care urmăresc diversificarea în mai mare măsură a economiei islandeze ca pas necesar pentru bunăstarea economică pe termen lung a țării;

12.

atrage atenția asupra faptului că mediul constituie o prioritate pentru Uniunea Europeană și salută puternica implicare a Islandei în domeniul politicilor ecologice;

13.

ia act de faptul că, deși consolidarea fiscală rămâne o provocare de primă importanță, Islanda prezintă semne încurajatoare de stabilizare economică; consideră că măsurile luate până în prezent în domeniul monetar se îndreaptă în direcția bună, în scopul consolidării stabilității financiare și economice;

14.

salută raportul Comisiei speciale de anchetă, care ar putea contribui la restabilirea încrederii naționale; încurajează măsurile luate în urma activității acestei comisii pentru soluționarea carențelor politice, economice și instituționale presante descrise în respectivul raport;

15.

salută faptul că Asociația Islandeză pentru Fondurile de Pensii (AIFP) a fost de acord să desfășoare anchete independente în legătură cu metodele de lucru și politicile în materie de investiții din cadrul sistemelor de pensii din perioada anterioară colapsului economic;

16.

solicită încheierea unui acord bilateral cu privire la modalitățile de rambursare a unor împrumuturi în valoare totală de 3,9 miliarde de euro guvernelor Regatului Unit și Țărilor de Jos; subliniază că încheierea unui acord acceptabil pentru toate părțile va reinstitui încrederea în capacitatea Islandei de a-și onora angajamentele, inclusiv respectarea tuturor obligațiilor care îi incumbă în conformitate cu Acordul SEE, și va consolida sprijinul opiniei publice față de procesul de aderare a Islandei, atât în această țară, cât și în UE;

17.

ia act de dorința Islandei de a deveni parte a zonei euro, ambiție care se poate realiza după accederea la calitatea de membru al UE, atunci când toate condițiile necesare vor fi îndeplinite;

18.

salută aprobarea celei de a doua revizuiri a acordului stand-by cu FMI, care urmărește stabilizarea monedei, restructurarea sistemului bancar și consolidarea celui fiscal;

19.

își exprimă îngrijorarea față de ratele ridicate ale șomajului și inflației, luând totuși act de recentele semne de ameliorare;

20.

felicită Islanda pentru cuantumul ridicat al investițiilor în educație, cercetare și dezvoltare;

21.

ia act de faptul că, în calitate de membră a SEE, Islanda se află într-o fază avansată de îndeplinire a condițiilor impuse în 10 capitole de negociere, îndeplinește parțial condițiile stipulate în 11 capitole de negociere, nemairămânând decât 12 capitole neacoperite de SEE care trebuie negociate complet; subliniază că Comisia a insistat asupra necesității ca Islanda să depună eforturi susținute pentru a-și alinia legislația la acquis într-un anumit număr de domenii și pentru a-l pune în aplicare și executa efectiv pe termen mediu, în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare; subliniază că îndeplinirea de către Islanda a obligațiilor care îi incumbă în conformitate cu SEE, precum și cu acordul prin care aceasta este asociată procesului de implementare, aplicare la nivel judiciar și dezvoltare a acquis-ului Schengen, constituie cerințe importante în cadrul negocierilor de aderare;

22.

invită autoritățile islandeze să soluționeze principalele carențe instituționale ale economiei țării, în special organizarea și funcționarea sistemului de supraveghere financiară și sistemul de garantare a depunerilor;

23.

încurajează Islanda să adopte o politică agricolă și de dezvoltare rurală în concordanță cu politicile UE și să instituie structurile administrative necesare pentru implementarea acestor politici; subliniază, în acest sens, că politicile UE în materie trebuie să țină seama de specificitatea mediului, florei și faunei Islandei, precum și de îndepărtarea geografică de Europa continentală;

24.

solicită Comisiei să implice autoritățile islandeze în dezbaterile actuale cu privire la reformarea politicii agricole comune;

25.

recunoaște că Islanda și-a administrat resursele marine în mod responsabil și sustenabil și speră că atât UE, cât și autoritățile islandeze, vor adopta o atitudine constructivă la negocierile privind necesitatea ca Islanda să adopte politica europeană comună în domeniul pescuitului (PCP), pentru ca, în final, să se poată ajunge la o soluție reciproc satisfăcătoare, bazată pe cele mai bune practici și care să apere atât interesele pescarilor, cât și pe cele ale consumatorilor, în egală măsură în UE și în Islanda;

26.

încurajează Islanda să adopte măsuri politice în domeniul pescuitului care să-i permită tranziția către introducerea PCP;

27.

insistă ca Islanda să înceteze pescuitul balenelor și să renunțe la rezervele formulate la Comisia Internațională pentru Vânătoarea de Balene;

28.

ia act de faptul că Islanda poate aduce o contribuție valoroasă la politicile UE din domeniul energiei și mediului, datorită experienței sale în materie de energii regenerabile, în special energie geotermală, de protecția a mediului și de combatere a schimbărilor climatice;

29.

consideră că aderarea Islandei la UE, în măsura în care va ancora mai profund prezența europeană în cadrul Consiliului Arctic, constituie o oportunitate strategică pentru ca UE să joace un rol mai activ și mai constructiv și să contribuie, de asemenea, la guvernanța multilaterală din zona arctică; subliniază că acest lucru va contribui la abordarea problemelor de mediu de interes comun și ar putea accentua interesul UE în regiunea arctică și în privința protecției acesteia la nivel regional și internațional;

30.

salută faptul că aderarea Islandei la UE urmează să consolideze dimensiunea nord-atlantică a politicilor externe ale Uniunii;

31.

încurajează autoritățile islandeze să inițieze o amplă dezbatere publică cu privire la aderarea la UE, asociind de la bun început societatea civilă la acest proces, răspunzând îngrijorărilor cetățenilor islandezi cu privire la aderarea la UE și luând în considerare necesitatea unui angajament ferm în scopul desfășurării unor negocieri încununate de succes; solicită Comisiei să ofere autorităților islandeze sprijin material și tehnic, în cazul în care acestea adresează solicitări în acest sens, pentru a le ajuta să sporească transparența și responsabilitatea în cadrul procesului de aderare și să organizeze o largă și cuprinzătoare campanie de informare cu privire la implicațiile aderării la UE pe întreg teritoriul islandez, astfel încât cetățenii țării să se poată pronunța în cunoștință de cauză la viitorul referendum privind aderarea;

32.

consideră că este esențial ca cetățenii UE să dispună de informații clare și complete cu privire la implicațiile aderării Islandei; solicită Comisiei și statelor membre să depună eforturi în acest sens și consideră că este la fel de important ca preocupările și întrebările cetățenilor să fie luate în considerare și să primească un răspuns și să se răspundă opiniilor și intereselor acestora;

33.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Președintelui Althingi precum și Guvernului Islandei.