30.9.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 265/15

A.

întrucât Uniunea Europeană salută atitudinea cooperantă a administrației SUA pe plan internațional și consolidarea relațiilor dintre UE și SUA, care constituie piatra de temelie a politicilor externe ale UE;

B.

întrucât UE și SUA au un rol strategic în ceea ce privește provocările economice mondiale, având în vedere că produsul lor intern brut (PIB) reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul mondial;

C.

întrucât UE și SUA au interese politice comune și o răspundere comună pe scena politică mondială pentru promovarea păcii, respectarea drepturilor omului, stabilitate, combaterea diverselor pericole și abordarea provocărilor mondiale, precum proliferarea nucleară, terorismul, schimbările climatice, securitatea energetică, dezvoltarea unor economii care produc emisii reduse de dioxid de carbon, eradicarea sărăciei și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM);

D.

întrucât este necesară continuarea activitățiiCET pentru îndeplinirea, până în 2015, a obiectivului unei piețe transatlantice integrate, prin reducerea obstacolelor în calea liberului schimb, realizarea sa fiind un factor esențial pentru relansarea creșterii economice și pentru redresare;

E.

întrucât, în plus, este necesară o poziție comună de lider a UE-SUA în vederea realizării cu succes a Rundei de Dezvoltare de la Doha;

F.

întrucât este important ca rolul legislatorilor să se reflecte în mod corespunzător în procesul CET și ca prioritățile Parlamentului European să fie luate în considerare în mod adecvat;

G.

întrucât UE și SUA se vor confrunta cu o creștere a consumului mondial de energie și cu cerința punerii în practică a angajamentelor mondiale de combatere a schimbărilor climatice care vor fi convenite la Copenhaga, și întrucât noile standarde și măsuri care vizează creșterea eficienței energetice nu ar trebui să creeze noi obstacole în calea comerțului transatlantic și nici să reducă securitatea și siguranța materialelor fisionabile;

H.

întrucât instrumentele de politică externă prevăzute în Tratatul de la Lisabona vor permite UE să aibă un rol mai puternic și mai coerent pe scena internațională;

I.

întrucât criza economică și financiară s-a transformat rapid într-o criză a locurilor de muncă, cu efecte sociale grave și întrucât partenerii transatlantici au răspunderea comună de a aborda dimensiunea socială a crizei economice;

J.

întrucât studiile recente, precum „Transatlantic Trends 2009” („Tendințe transatlantice 2009”) realizat de German Marshall Fund, indică un sprijin popular fără precedent din partea cetățenilor UE pentru administrația SUA, și întrucât aceasta reprezintă o bază pentru revigorarea relațiilor UE-SUA,

1.

reafirmă că relațiile UE-SUA reprezintă parteneriatul strategic cel mai important pentru UE și insistă asupra importanței intensificării dialogului strategic între UE și administrația SUA, precum și a cooperării și a coordonării în ceea ce privește abordarea provocărilor mondiale și a conflictelor regionale; invită Comisia să prezinte, după summitul UE-SUA, o comunicare privind un parteneriat strategic UE-SUA;

2.

invită ambii parteneri să promoveze respectarea drepturilor omului la nivel mondial ca pe un element esențial al politicii lor; subliniază necesitatea unei coordonări intensive în domeniul diplomației preventive și al diplomației de criză; solicită administrației SUA să ratifice și să adere la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale; își reiterează apelul în favoarea abolirii pedepsei capitale; solicită administrației SUA să revină la aplicarea deplină a standardelor internaționale în privința statului de drept, să renunțe la toate măsurile extrajudiciare și să pună capăt impunității în cazurile de încălcare a drepturilor omului;

3.

consideră că este necesar ca ambii parteneri din cadrul Summit-ului UE-SUA să își asume rolul de lider în vederea punerii în aplicare a angajamentelor asumate la reuniunea G-20; solicită, prin urmare, coordonarea între pachetul de reforme al SUA în sectorul financiar și reformele legislative actuale ale UE, inclusiv în privința structurii de supraveghere financiară, și solicită celor doi parteneri să își întărească cooperarea în vederea modernizării FMI;

4.

subliniază importanța cooperării UE-SUA pentru a se ajunge la un acord la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 15) de la Copenhaga în decembrie 2009, pe baza dovezilor științifice și cu o asistență internațională adecvată, pentru a finanța atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea în țările în curs de dezvoltare; îndeamnă Președinția UE să obțină, cu ocazia Summit-ului UE-SUA, un angajament ferm din partea SUA de respectare a obligațiilor internaționale post-Kyoto, precum și cooperarea SUA în vederea promovării legăturilor dintre sistemul de comercializare a cotelor de emisie al UE (EU ETS) și sistemele de comercializare regionale sau federale din SUA;

5.

insistă asupra faptului că Tratatul de la Lisabona va impune o consolidare a mecanismelor instituționale ale relațiilor UE-SUA, așa cum se subliniază în rezoluția sa din 26 martie 2009 menționată anterior;

6.

invită UE și SUA să ajungă la un acord la apropiatul summit asupra unui parteneriat transatlantic consolidat care să vizeze provocările mondiale comune, în special în ceea ce privește neproliferarea și dezarmarea, combaterea terorismului, schimbările climatice, respectarea drepturilor omului, pandemiile și realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; subliniază că, deși nu țările în curs de dezvoltare au provocat criza financiară și economică mondială, ele sunt în mod disproporționat afectate de aceasta;

7.

subliniază importanța NATO ca piatră de temelie a securității transatlantice; consideră că, în dialogul cu Rusia și statele membre ale OSCE care nu sunt membre ale UE, ar trebui abordate evoluțiile relevante din cadrul acestei structuri extinse de securitate, pentru a reînnoi consensul transatlantic cu privire la securitate; subliniază importanța PESA și valoarea pe care o poate oferi capacitatea europeană consolidată de apărare pentru întărirea securității transatlantice;

8.

salută, în acest context, decizia Federației Ruse și a SUA de a purta negocieri în vederea încheierii unui nou acord cuprinzător și obligatoriu din punct de vedere juridic, care să înlocuiască Tratatul de reducere a armelor strategice (START), ce expiră în decembrie 2009, precum și semnarea la Moscova, la 6 iulie 2009, de către președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev, a unei înțelegeri comune în vederea încheierii unui acord în continuarea START-1;

9.

salută declarația Președintelui SUA referitoare la intenția sa de a continua ratificarea Tratatului privind interzicerea totală a testelor nucleare (CTBT); invită Consiliul să contribuie în mod pozitiv și dinamic, în cooperare strânsă cu SUA și Rusia, la pregătirile viitoarei Conferințe de revizuire a Tratatului de neproliferare, care va avea loc în 2010;

10.

subliniază că incertitudinile cu privire la natura programului nuclear iranian periclitează sistemul de neproliferare și stabilitatea în regiune și în lume; susține obiectivul de a se ajunge la o soluție pe calea negocierilor cu Iranul, pe baza dublei strategii a dialogului și a sancțiunilor, în coordonare cu alți membri ai Consiliului de Securitate și cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică;

11.

își exprimă preocuparea cu privire la recentele teste nucleare efectuate de Republica Populară Democrată Coreeană și la respingerea de către aceasta a Rezoluției nr. 1887 (2009) din 24 septembrie 2009 a Consiliului de Securitate al ONU; sprijină, cu toate acestea, ideea SUA de dialog bilateral inițiat în cadrul discuțiilor purtate de Grupul celor șase pentru a denucleariza Peninsula Coreeană;

12.

ia act de faptul că SUA a renunțat la planul inițial de a instala un scut antirachetă în Europa și ia act de noile sale planuri; solicită crearea unei noi arhitecturi globale de securitate, care să implice în special UE, SUA, Rusia și China;

13.

solicită ambilor parteneri să promoveze un dialog tripartit cu America Latină, o regiune care are aceeași viziune asupra democrației, drepturilor omului și principiului multilateralismului;

14.

reiterează importanța promovării de către ambii parteneri, într-un spirit de încredere și transparență, a unei abordări coordonate a politicilor fiecăruia față de Iran, Irak, Afganistan și Pakistan; îndeamnă UE, SUA, NATO și ONU să elaboreze un nou concept strategic comun care să integreze totalitatea angajamentelor internaționale și prin care toate statele vecine să fie invitate să participe la acest efort, în vederea atingerii stabilizării regionale;

15.

consideră că prima întrevedere dintre prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și liderul palestinian Mahmoud Abbas, din 23 septembrie 2009, care a fost găzduită de Președintele Obama, nu a atins obiectivele ambițioase prevăzute; reafirmă faptul că succesul procesului de pace din Orientul Mijlociu reprezintă una dintre cele mai importante priorități ale UE și SUA și invită UE și SUA să promoveze în comun o intervenție activă a Cvartetului pentru găsirea unui teren comun de soluționare pașnică, în scopul ajungerii la o soluție care să prevadă existența a două state, dintre care un stat palestinian independent și viabil; invită participanții la summit să studieze posibilitățile de comunicare cu lumea arabă; face un apel pentru a se pune capăt situației umanitare extrem de dificile din fâșia Gaza; regretă faptul că Hamas contribuie la limitarea libertății persoanelor și a respectării drepturilor omului;

16.

speră că la summit cele două părți vor conveni că o încheiere cu succes a Rundei Doha ar trebui să includă măsuri de evitare a volatilității prețurilor produselor agricole și a crizei alimentare; invită liderii să nu piardă din vedere obiectivul de dezvoltare final al acestei runde și să își respecte angajamentul de a aloca cooperării pentru dezvoltare 0,7 % din PIB; subliniază necesitatea de a ține cont de recentele reforme ale Politicii Agricole Comune și speră ca Legea agriculturii din SUA să sufere ajustări asemănătoare; reamintește progresele realizate în raport cu anumite situații conflictuale din trecut, precum cele create de prezența unor hormoni în carnea de vită, tratarea cu clor a cărnii de pui și autorizarea anumitor produse modificate genetic; își exprimă încrederea că, printr-un dialog continuu, aspectele care vizează schimburile comerciale de produse agricole pot fi soluționate înainte de a fi prezentate organismelor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC;

17.

ia act de ideea creării unui Consiliu Energetic Transatlantic; subliniază ferm că acesta ar trebui să se ocupe exclusiv de aspectele evidente de politică externă și de securitate din acest domeniu și că ar trebui integrat în viitor în Consiliul Politic Transatlantic, iar CET ar trebui să se ocupe de politica energetică generală;

18.

salută recenta includere a unui număr de șapte state membre în Programul de eliminare a vizelor; solicită SUA, cu toate acestea, să elimine vizele pentru întreaga UE și să trateze toți cetățenii Uniunii Europene în mod egal, pe baza unei reciprocități depline; critică prevederea introducerii unor taxe administrative pentru eliberarea autorizației prin sistemul electronic de autorizații de călătorie (SEAC) cetățenilor UE, considerând-o un regres, și solicită Comisiei să acorde prioritate acestei chestiuni în relațiile cu administrația SUA, incluzând și varianta impunerii reciprocității;

19.

invită SUA să permită punerea în aplicare completă și efectivă a acordului de primă etapă UE-SUA în domeniul aviației și a acordului UE-SUA în domeniul siguranței aeriene; reamintește atât Comisiei Europene, cât și autorităților SUA că, în cazul în care nu se încheie un acord pentru a doua etapă, unele state membre ar putea anula acordul pentru prima etapă; invită SUA să evite orice măsuri care subminează consolidarea cooperării, cum ar fi cele privind centrele de reparații din străinătate, derogările de la normele antitrust și cetățenia transportatorilor aerieni, menționate în Rezoluția 915 a Camerei Reprezentanților;

20.

subliniază faptul că un parteneriat transatlantic mai strâns în vederea realizării unei piețe transatlantice până în 2015, pe baza principiului unei economii sociale de piață, este un instrument vital pentru modelarea procesului de globalizare și pentru soluționarea crizelor economice și sociale mondiale; subliniază că numeroase bariere netarifare în calea comerțului și a investițiilor pe care CET este chemat să le înlăture își au originea în eforturile conștiente ale organismelor legislative de a favoriza realizarea obiectivelor sociale, de sănătate, culturale și de mediu, și ca atare nu trebuie eliminate fără adoptarea unor reglementări corespunzătoare;

21.

solicită Comisiei să prezinte o foaie de parcurs detaliată a obstacolelor pentru atingerea acestui obiectiv; reamintește studiul pe care Parlamentul l-a autorizat și finanțat în bugetul său 2007; se întreabă de ce niciunul dintre aceste documente nu a fost prezentat de Comisie până acum, în pofida solicitărilor repetate adresate de Parlamentul în acest sens; stabilește data de 15 noiembrie 2009 ca dată finală pentru prezentarea acestora spre publicare;

22.

consideră că cooperarea transatlantică privind eficiența energetică și tehnologiile privind energia (inclusiv „energia verde”) și privind ariile de reglementare în domeniul energetic poate fi tratată în cadrul CET; insistă ca cooperarea transatlantică privind securitatea energetică să constituie unul dintre aspectele centrale ce urmează să fie abordate periodic în cadrul Consiliului Politic Transatlantic (CPT), a cărui creare a fost propusă de Parlamentul European în rezoluția sa din 26 martie 2009;

23.

consideră că este necesară o creștere a responsabilității, transparenței și previzibilității cooperării economice transatlantice, iar calendarele reuniunilor, ordinile de zi, foile de parcurs și rapoartele privind progresele înregistrate ar trebui să fie publicate periodic și afișate fără întârziere pe un site internet; propune organizarea unei dezbateri anuale pentru evaluarea progresului înregistrat în domeniile discutate în cadrul CET, precum și a structurii acestuia;

24.

consideră, cu toate acestea, că CET nu ar trebui să neglijeze impactul asupra activităților comerciale pe care acțiunile întreprinse de către guverne îl au, în acest context, în chestiuni privind standardele de protecție a vieții private și a datelor, specificațiile biometrice, securitatea aeriană, documentele de călătorie și schimbul de informații privind pasagerii;

25.

solicită autorităților SUA și Comisiei să intensifice ritmul negocierilor pentru a găsi soluții echilibrate pentru, printre altele, exigențele securității aeriene și protecția datelor în domeniul registrului nominal al pasagerilor (RNP), pentru revizuirea controalelor de securitate la aeroporturi și pentru integrarea mai eficientă în negocierile de la Copenhaga și în acordurile OACI a măsurilor de reducere aimpactul aviației transatlantice și internaționale asupra schimbărilor climatice;

26.

reafirmă invitația pe care a adresat-o liderilor Uniunii Europene și ai SUA, precum și co-președinților CET, de a ține seama de rolul crucial al legislatorilor pentru succesul CET; îi îndeamnă să implice în totalitate și în mod direct reprezentanții DTL în cadrul CET, deoarece legislatorii împart cu ramurile lor executive responsabilitatea pentru punerea în execuție și supravegherea a numeroase decizii ale CET;

27.

consideră că este esențial să se garanteze că în Dialogul legislatorilor și în procesul CET sunt atrași cei mai potriviți membri ai Congresului și ai Parlamentului European, pentru ca legislația să nu aibă consecințe nedorite asupra comerțului și investițiilor transatlantice; speră ca noul acord să poată transforma actualul DTL într-o adunare transatlantică interparlamentară, în urma recomandărilor făcute de Parlament în rezoluția sa din 26 martie 2009 menționată anterior;

28.

salută faptul că CET consultă o serie de părți interesate, inclusiv reprezentanți din sectorul afacerilor, și solicită acordarea unui rol similar reprezentanților mișcării sindicale din ambele părți ale Atlanticului, pentru a include pe deplin dimensiunea socială; solicită ca președinții Dialogului transatlantic pentru muncă și al viitorului Dialog transatlantic pentru energie să fie incluși în grupul de consilieri; consideră, însă, că rolul consultativ al acestora trebuie diferențiat de cel legislativ al Congresului SUA și al Parlamentului European;

29.

subliniază rolul jucat de CET în promovarea și asigurarea unei reacții la criză coordonate UE - SUA în materie de reglementare, în special în ceea ce privește fondurile de investiții alternative, infrastructura pieței financiare (în special în cazul piețelor de instrumente financiare derivate necotate la bursă), cerințele de capital, paradisurile fiscale și soluționarea insolvenței transfrontaliere; solicită CET să analizeze gradul de coordonare și cele mai bune practici în materie de politică de remunerare a instituțiilor financiare, asigurându-se că remunerarea se bazează pe rezultatele pe termen lung, reducând astfel nivelul de expunere la riscuri;

30.

subliniază faptul că criza creditelor nu s-a încheiat; subliniază, în această privință, că sunt absolut necesare politici macroeconomice coordonate pentru a realiza o redresare economică globală durabilă și pentru a stopa creșterea ratei șomajului;

31.

solicită CET să insiste pe lângă autoritățile SUA pentru ca acestea să ia în considerare, în implementarea cadrului Basel II, modificările aduse directivelor UE referitoare la cerințele de capital; salută propunerea administrației SUA de a reglementa toate instrumentele financiare derivate extrabursiere, precum și activitatea în vederea înființării unei case centrale de compensare pentru produse structurate complexe și invită CET să examineze modul de a promova o abordare coordonată în ceea ce privește tratamentul diferitelor categorii de active și de societăți, precum și echivalența infrastructurilor;

32.

invită CET să se asigure că autoritățile SUA vor lua în considerare propunerea de directivă a UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative (Directiva AFIA) atunci când reglementează astfel de instrumente, pentru a evitaarbitrajul de reglementare;

33.

solicită CET să abordeze problema „instituțiilor prea mari pentru a falimenta” și sprijină propunerile G20 de creare a unor planuri de urgență pentru instituțiile transfrontaliere importante din punct de vedere sistemic; consideră că instituțiile financiare importante din punct de vedere sistemic ar putea să facă obiectul unor cerințe mai stricte privind publicarea informațiilor, cum ar fi impunerea unor limite în ceea ce privește confidențialitatea comercială, în același mod în care întreprinderile care dețin o poziție dominantă pot intra sub incidența politicii UE în domeniul concurenței;

34.

sprijină solicitarea adresată de G-20 de a accelera convergența standardelor de contabilitate; îndeamnă CET să invite Comitetul de Standarde Financiare și Contabile (FASB) și Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB) să adopte un singur set de standarde de contabilitate globale de înaltă calitate și să își finalizeze proiectul de convergență până în iunie 2011; subliniază faptul că IASB ar trebui să își continue reformele în materie de guvernanță;

35.

îndeamnă CET să insiste ca autoritățile SUA să își respecte foaia de parcurs ce vizează ca utilizatorii interni din SUA să aplice standardele internaționale de raportare financiară (IFRS); reamintește solicitarea sa ca SEC să recunoască IFRS ca fiind echivalente cu Principiile de Contabilitate General Acceptate (GAAP) din SUA, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană și până la luarea deciziei prin care se cere utilizatorilor din SUA să aplice IFRS; îndeamnă CET să promoveze elaborarea unei situații defalcate pe țări în ceea ce privește rapoartele pentru grupurile multinaționale;

36.

speră ca CET să solicite schimbări în ceea ce privește monitorizarea sectorului asigurărilor în SUA pentru ca UE să poată recunoaște regimul de monitorizare a sectorului asigurărilor ca echivalent în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Directiva Solvabilitate II; consideră că inițiativa de înființare a unui Birou național de asigurări ar îmbunătăți cooperarea UE - SUA; invită CET să se asigure că autoritățile din SUA vor face progrese în ceea ce privește monitorizarea sectorului asigurărilor la nivel federal separând, dacă este necesar, aspectele fiscale și de altă natură, de monitorizarea în sine;

37.

salută extinderea Forumului mondial al transparenței și schimbului de informații (GFTEI) și consideră că este încurajator că toate cele 87 de țări ale GFTEI au căzut de acord să adopte standardul OCDE privind partajarea informațiilor fiscale; îndeamnă CET să se asigure că UE și SUA fac dovada capacității de a fi lideri la nivel mondial împreună, garantând că stimulentele necesare, inclusiv sancțiunile, sunt puse în aplicare până în martie 2010, precum și să implementeze rapid, cu implicarea tuturor părților, un program de evaluare inter pares în vederea aprecierii progreselor realizate, însă consideră că acest cadru trebuie consolidat în vederea combaterii evaziunii și fraudei fiscale; subliniază că informarea automată ar trebui să fie norma în ceea ce privește toate aspectele fiscale transnaționale;

38.

consideră că schimburile de bune practici în materie de Responsabilitatea sociala a întreprinderilor (RSI) între SUA și UE vor avea un impact semnificativ asupra atitudinii întreprinderilor față de RSI și asupra angajamentului lor pozitiv în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu; consideră că cooperarea în materie de reglementare ar trebui să țină seama de consolidarea cadrului de reglementare al UE în privința „Directivei privind cerințele de capital”, în special în ceea ce privește politicile de remunerare din sectorul serviciilor financiare;

39.

salută concluziile la care au ajuns liderii G-20;

40.

solicită CET ca la următoarea sa reuniune să promoveze o cooperare transatlantică strategică privind protejarea proprietății intelectuale, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și civile ale cetățenilor; subliniază faptul că extinderea tehnologiilor nu trebuie să denatureze sistemul de protejare a proprietății intelectuale, care garantează capacitatea de a-și asuma riscuri financiare și comerciale inerente procesului de inovare;

41.

reamintește CET că societatea informațională este un pilon extrem de important în spațiul economic transatlantic, bazată pe accesul la cunoștințe și pe un nou model de protecție și partajare a conținutului digital, cu respectarea principiului proporționalității;

42.

invită CET să promoveze acțiuni comune pentru a se asigura că țările terțe, în special China, își ridică nivelul standardelor de producție, astfel încât să respecte cerințele în materie de siguranță ale UE/SUA, în special pentru jucării și pentru a garanta aplicarea strictă, de ambele părți ale Atlanticului, a legislației în materie de siguranță a produselor, în special a jucăriilor, precum și inspecții naționale mai ferme;

43.

invită Comisia să dezvolte în cadrul CET mecanisme transfrontaliere de cooperare mai puternice și mai eficiente în materie de aplicare a legii, având drept obiectiv conectarea sistemului de alertă al UE „RAPEX” pentru produsele de consum care reprezintă un risc grav pentru consumatori cu sistemul de alertă al comisiei SUA pentru siguranța produselor de consum și de a integra activitățile Rețelei CPC (de cooperare în domeniul protecției consumatorilor) cu cele ale autorităților SUA;

44.

propune ca CET să sprijine adoptarea unui instrument de cooperare obligatoriu din punct de vedere juridic care să structureze și să faciliteze schimbul de informații legate de siguranța produselor și elaborarea unui program comun de acțiuni de cooperare;

45.

solicită Comisiei să își intensifice activitatea, având în vedere viitoarea reuniune a CET și a summitului UE-SUA, în ceea ce privește un mult amânat Acord bilateral de cooperare în domeniul aplicării legii extinzându-și în SUA activitățile de asigurare a respectării legilor în cadrul Regulamentului UE privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor (6) și al legii similare din SUA (US Safe Web Act);

46.

invită Comisia să colaboreze cu omologii din SUA pentru a permite CET să examineze modalitățile de îmbunătățire a protecției consumatorilor, acordând atenția cuvenită drepturilor consumatorilor în materie de conținut digital, precum și modalitățile de colaborare privind normele pentru produsele defectuoase;

47.

invită CET să promoveze cooperarea între autoritățile vamale și de supraveghere a pieței din UE și SUA pentru a împiedica produsele periculoase, în special jucăriile periculoase, să ajungă la consumatori;

48.

invită CET să facă publice preocupările UE referitoare la măsura legislativă unilaterală a SUA în ceea ce privește scanarea completă a containerelor maritime având ca destinație SUA, măsură adoptată de Congresul SUA; consideră că CET ar putea organiza în mod util seminare referitoare la problema scanării complete la Bruxelles și Washington, pentru a încuraja o înțelegere mai aprofundată între legislatorii din SUA și UE și pentru a promova o soluționare rapidă și avantajoasă pentru ambele părți a acestei probleme; invită Comisia să evalueze, în vederea viitoarei reuniuni a CET, eventualele costuri generate de această măsură pentru întreprinderi și economia UE, precum și eventualul impact asupra operațiunilor vamale;

49.

este hotărât să îi solicite în continuare legislativului SUA - și invită Comisia să facă acest lucru în cadrul CET - să își reanalizeze poziția în ceea ce privește obligația de scanare completă a containerelor, precum și să dezvolte o cooperare cu SUA bazată pe gestionarea riscurilor, inclusiv recunoașterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial dintre UE și SUA, în conformitate cu cadrul de standarde SAFE al Organizației Mondiale a Vămilor;

50.

invită Comisia să urmărească adoptarea formală de proceduri pentru recunoașterea reciprocă a declarațiilor de conformitate pentru produsele ce fac obiectul unor testări obligatorii efectuate de terți, îndeosebi pentru echipamentul electric și produsele de informatică și telecomunicații și să insiste în privința recunoașterii reciproce a unităților de măsură legale, în special pentru acceptarea etichetării exclusive în sistem metric a produselor UE exportate în SUA, să analizeze standardizarea împreună cu autoritățile SUA, să organizeze mese rotunde pe tema standardelor, axate pe soluții inovatoare, și să se coordoneze pe plan internațional;

51.

consideră că este deosebit de important să aibă loc un dialog în cadrul CET cu privire la alimentele noi și la utilizarea noilor tehnologii în producția alimentară; subliniază preocupările cu privire la utilizarea clonării în creșterea animalelor;

52.

salută faptul că guvernul SUA a recunoscut necesitatea de a modifica Legea privind controlul substanțelor toxice (Toxic Substances Control Act - TSCA); invită UE și SUA să coopereze pentru a stabili un sistem de reglementare în SUA care să asigure un nivel de protecție compatibil cu REACH;

53.

invită la cooperare în cadrul CET cu privire la toate aspectele care afectează mediul de reglementare al industriilor, urmând abordarea propusă în inițiativa UE „Small Business Act”, respectiv de „a gândi mai întâi la scară mică” atunci când se elaborează legislația cu impact transatlantic;

54.

încurajează CET să promoveze cooperarea în scopul unei strategii energetice comune, care să sprijine diversificarea și să favorizeze o economie eficientă din punct de vedere ecologic, pentru a crește siguranța aprovizionării și încurajează CET să contribuie la elaborarea unor criterii de sustenabilitate convergente pentru biocombustibili;

55.

îndeamnă CET să stimuleze cooperarea în domeniul cercetării pentru a exploata în mod mai eficient potențialul Acordului extins de cooperare științifică și tehnologică UE – SUA;

56.

consideră că accesul la piețele țărilor terțe reprezintă un motiv de preocupare și un punct de interes comun al UE și SUA; își exprimă convingerea că CET poate juca un rol important în promovarea unei abordări comune a UE și SUA în ceea ce privește relațiile comerciale ale acestora cu țările terțe; solicită CET să vizeze o abordare comună a SUA și UE referitoare la noile acorduri de liber schimb cu scopul de a armoniza acordurile de acest tip, incluzând standarde sociale și de mediu;

57.

solicită CET să abordeze cadrul legal și standardele tehnice pentru a clarifica condițiile juridice și, în acest context, să aibă în vedere aspectele legate de contracte, taxe vamale și securitate juridică în SUA;

58.

speră că reuniunea la nivel ministerial UE-SUA, prevăzută să aibă loc la 28 octombrie 2009, la Washington DC, va adopta o declarație comună privind cooperarea în domeniul judiciar și polițienesc, incluzând în special securitatea informatică;

59.

își reafirmă hotărârea de a combate terorismul și convingerea fermă că este necesară găsirea unui echilibru între măsurile de securitate și protecția libertăților civile și a drepturilor fundamentale, asigurând, în același timp, respectarea absolută a vieții private și a protecției datelor; reafirmă faptul că necesitatea și proporționalitatea reprezintă principii-cheie, fără de care lupta împotriva terorismului nu va fi niciodată eficientă;

60.

consideră că un cadru juridic și politic sănătos este necesar pentru o cooperare strânsă între UE și SUA în chestiuni legate de justiție, libertate și securitate și că un parteneriat mai puternic care să implice dimensiunea parlamentară și democratică este esențial pentru a aborda eficient provocările comune, precum lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, într-o mod care să respecte drepturile fundamentale și statul de drept, cooperarea judiciară în materie penală și cooperarea polițienească, gestionarea migrației și protejarea dreptului de a cere azil, precum și promovarea circulației fără vize între cele două regiuni a tuturor cetățenilor de bună credință;

61.

reamintește, în acest sens, faptul că Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept și că toate transferurile de date europene cu caracter personal către țări terțe în scopuri de securitate trebuie să respecte atât garanțiile procedurale și drepturile de apărare, cât și legislația referitoare la protecția datelor la nivel național și european;

62.

reamintește că, în cadrul transatlantic al acordului UE - SUA privind asistența juridică, acord ce va intra în vigoare la 1 ianuarie 2010, articolul 4 prevede accesul la date financiare specifice, pe baza unei solicitări adresate autorităților naționale, ceea ce poate constitui o bază juridică mai solidă pentru transferul datelor SWIFT decât acordul interimar propus;

63.

ia act de faptul că se află în curs de negociere un acord interimar privind transferul unor astfel de date între UE și SUA, în care se stabilește o perioadă de validitate intermediară printr-o clauză de caducitate nu mai mare de 12 luni, și de faptul că un nou acord, negociat fără a aduce prejudicii procedurii care va fi respectată în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, va trebui să implice în mod deplin Parlamentul European și parlamentele naționale și să respecte condițiile stabilite la punctul 3 din Rezoluția sa din 17 septembrie 2009 menționată anterior;

64.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Congresului Statelor Unite ale Americii, copreședinților Dialogului transatlantic al legislatorilor, copreședințilorConsiliului Economic Transatlantic, precum și secretariatului acestuia.