(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/969 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză” sau „China”). Nivelul taxelor compensatorii în vigoare în prezent variază între 4,6 % și 35,9 % (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei (3), Comisia a instituit măsuri antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (RPC). Nivelul taxelor antidumping în vigoare în prezent variază între 0 % și 31,3 %.

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor (4), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(4)

Cererea de reexaminare (denumită în continuare „cererea”) a fost depusă la 9 martie 2022 de EUROFER, Asociația Europeană a Oțelului, (denumită în continuare „solicitantul”), în numele industriei Uniunii producătoare de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, în sensul articolului 10 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(5)

Solicitantul a susținut faptul că expirarea măsurilor compensatorii ar favoriza probabil continuarea sau reapariția subvenției și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 8 iunie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC, în temeiul articolului 18 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(7)

Înainte de deschiderea reexaminării, Comisia a notificat Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”) (6) la data de 12 mai 2022 că primise o cerere documentată în mod corespunzător și a invitat GC la consultări în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază. În aceeași zi, GC a prezentat, de asemenea, observații în scris, susținând că, în general, cererea nu conține suficiente elemente de probă pentru a deschide o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în special în ceea ce privește specificitatea presupuselor subvenții acordate producătorilor de HRF. Comisia a luat act de observațiile formulate de GC și a acordat o atenție deosebită acestor elemente în cursul investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(8)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 5 aprilie 2022 (7), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (8) în perspectiva expirării măsurilor antidumping definitive în vigoare în ceea ce privește importurile în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC.

(9)

Investigația privind continuarea sau reapariția subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(10)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. Comisia a informat în mod specific solicitantul, toți producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC și autoritățile din Republica Populară Chineză, precum și importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(11)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(12)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum de producție a produsului similar din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare care putea fi examinat în mod rezonabil în timpul disponibil. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau aproximativ 29 % din producția totală estimată a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații, iar Comisia a confirmat eșantionul selectat provizoriu. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(14)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu s-a prezentat și nu a furnizat informațiile solicitate.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară în ceea ce privește producătorii-exportatori și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar putea fi interesați să participe la investigație. Niciunul dintre producătorii din RPC nu a furnizat informațiile solicitate.

(16)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC prin nota verbală din 2 septembrie 2022 că ar putea recurge la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției subvenției. Autoritățile din RPC nu au reacționat la respectiva notă.

(17)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, solicitantului și GC. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion și de la solicitant.

(18)

Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului, precum și a criteriului interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(19)

La 4 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să instituie taxe compensatorii. Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut face observații cu privire la respectiva comunicare.

(20)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens. CISA a solicitat și i s-a acordat o audiere cu serviciile Comisiei la 12 aprilie 2023.

(21)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel din investigația inițială, mai precis anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite (denumite, în continuare, „HRF” sau „produsul care face obiectul reexaminării”).

Următoarele produse nu fac obiectul prezentei reexaminări:

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10 (codul TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (codul TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (codurile TARIC 7226191091, 7226191095), 7226 91 91 și 7226 91 99. Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere unei eventuale modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(22)

Produsele plate din oțel laminate la cald sunt fabricate prin laminare la cald. Acesta este un proces de prelucrare a metalului în cadrul căruia metalul fierbinte este trecut prin una sau mai multe perechi de cilindri fierbinți pentru a-i reduce grosimea și a-l uniformiza, temperatura metalului fiind mai mare decât temperatura de recristalizare. Ele pot fi furnizate sub diferite forme: în rulouri (chiar uleiate sau decapate), în bucăți de anumite lungimi (folii) sau în benzi înguste.

(23)

Există două utilizări principale ale produselor plate din oțel laminate la cald. În primul rând, ele reprezintă materia primă pentru fabricarea a diferite produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produse din oțel plate laminate la rece și produse cu înveliș. În al doilea rând, ele sunt utilizate ca produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru diverse aplicații, inclusiv pentru construcții (producția de țevi din oțel), construcții navale, recipiente de gaz, automobile, recipiente sub presiune și conducte energetice.

(24)

Produsul vizat de prezenta investigație este produsul care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză.

(25)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(26)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în înțelesul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat mai întâi probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a subvenționării.

(28)

La 12 iulie 2022, Comisia a transmis un chestionar către GC. GC a fost invitat să transmită un chestionar adresat băncilor și altor instituții financiare cunoscute de către GC că ar fi oferit împrumuturi industriei în cauză, precum și producătorilor și distribuitorilor de oțel laminat la cald și la rece care furnizează materii prime pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(29)

Comisia nu a primit niciun răspuns.

(30)

Prin nota verbală din 2 septembrie 2022, Comisia a informat autoritățile chineze că, în urma lipsei cooperării din partea GC și a producătorilor produsului care face obiectul reexaminării, Comisia intenționa să își bazeze constatările pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază. De asemenea, autoritățile chineze au fost informate asupra faptului că o constatare pe baza datelor disponibile poate fi mai puțin favorabilă decât în cazul în care GC și producătorii ar fi cooperat.

(31)

Nu au fost primite observații în această privință. În conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia a avut în vedere utilizarea datelor disponibile necesare pentru a stabili continuarea practicilor de subvenționare din China în industria producătoare de produse plate laminate la cald din fier.

(32)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele disponibile, în special:

(33)

Înainte de a analiza subvenționarea presupusă a fi acordată sub formă de subvenții sau programe de subvenționare specifice (punctul 3.3 și următoarele de mai jos), Comisia a evaluat planurile, proiectele și alte documente guvernamentale, care au fost relevante pentru mai multe subvenții sau programe de subvenționare. Aceasta a constatat că toate subvențiile sau programele de subvenționare care fac obiectul evaluării fac parte din procesul de implementare a planificării centralizate a GC din următoarele motive.

(34)

În cadrul prezentei investigații, Comisia a stabilit că principalul document relevant în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriilor materiilor prime, cum ar fi industria siderurgică. Industria siderurgică fiind o parte importantă a industriilor materiilor prime, ea reprezintă un domeniu-cheie care conturează avantajele competitive ale Chinei pe plan internațional și „principalul teren de luptă” pentru restructurarea fundației industriale și dezvoltarea industrială ecologică. Planul pune accentul pe cultivarea unui grup de întreprinderi de vârf din lanțul industrial, cu o poziție de lider ecologic și o competitivitate de bază.

(35)

Planul de acțiune pe trei ani al provinciei Hebei privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industriei siderurgice (2020-2022) elaborează reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, se axează pe promovarea fuzionării transregionale și a reorganizării întreprinderilor siderurgice private.

(36)

Cel de-al 14-lea plan cincinal al provinciei Shangdong privind dezvoltarea industriei siderurgice pune accentul pe competitivitatea industriei siderurgice ca obiectiv, întrucât este evidențiat controlul strict al capacității de producție. În plus, planul urmărește optimizarea structurii industriale, consolidarea inovării, promovarea dezvoltării ecologice și construirea unei baze industriale avansate de producție a oțelului, cu competitivitate internă de primă clasă și influență internațională.

(37)

După comunicarea constatărilor, CISA a susținut că Comisia s-a bazat în mare măsură pe „cel de al 14-lea plan cincinal” pentru a demonstra importanța strategică a industriei relevante și, procedând astfel, demonstrează existența unor subvenții în legătură cu acest sector specific. CISA a subliniat că „planurile cincinale” sunt doar documente orientative care exprimă opinii politice pentru viitor și, ca atare, nu au caracter obligatoriu, deoarece în astfel de planuri nu există nicio clauză de încălcare sau penală. În plus, CISA a făcut trimitere, în această privință, la documente și rapoarte echivalente din partea Comisiei Europene, cum ar fi propria publicație a Comisiei intitulată „O nouă strategie industrială”, în care Comisia însăși identifică diverse priorități în ceea ce privește investițiile publice, în încercarea clară de a orienta dezvoltarea viitoare a industriilor-cheie ale UE.

(38)

Acest argument nu a putut fi acceptat. În primul rând, planurile cincinale publicate de GC nu sunt doar documente de orientare generale, ci au un efect obligatoriu din punct de vedere juridic. Cel de al 14-lea plan cincinal reamintește în mod explicit tuturor autorităților să pună în aplicare cu diligență planurile: „Vom consolida sistemele de gestionare a planificării, cum ar fi cataloagele și listele, compilarea și arhivarea, precum și alinierea și coordonarea, vom elabora liste și cataloage, cum ar fi «cel de al 14-lea plan cincinal» special la nivel național, vom promova arhivarea planurilor care se bazează pe platforma națională integrată de informare în materie de gestionare a planificării și vom aduce diverse planuri sub o gestionare unificată. Vom institui și vom îmbunătăți mecanismele de aliniere și de coordonare în materie de planificare, vom alinia planurile aprobate de Comitetul central al PCC și de Consiliul de Stat și planurile de dezvoltare provinciale cu acest plan înainte de a fi supuse aprobării, ne vom asigura că amenajarea teritoriului la nivel național, planificarea specială, planificarea regională și alte niveluri de planificare sunt coordonate cu acest plan în ceea ce privește obiectivele principale, direcțiile de dezvoltare, structura generală, politicile majore, proiectele majore și prevenirea și controlul riscurilor.” (16) În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că „toate localitățile trebuie să se familiarizeze mai bine cu acest plan și să includă conținutul principal și proiectele majore ale acestuia în sarcinile lor locale primare”, în timp ce „oțelul și alte sectoare esențiale trebuie să formuleze avize specifice de punere în aplicare bazate pe obiectivele și sarcinile acestui plan”. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(39)

GC nu a prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(40)

Ordinul nr. 35 al Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă – Politici pentru dezvoltarea industriei siderurgice (2005) (denumit în continuare „Ordinul nr. 35”) este un alt document de politică ce reglementează industria siderurgică din China. Adoptat de Consiliul de Stat, acesta vizează diverse aspecte ale controlului GC asupra industriei, printre care:

(41)

Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat care clasifică sectoarele industriale din punct de vedere investițional în diverse categorii, și anume „proiecte încurajate, restrictive și eliminate”. Potrivit acestei decizii, „Catalogul liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale”, care este o măsură de punere în aplicare a Deciziei nr. 40, constituie o bază importantă pentru orientarea direcțiilor pentru investiții. De asemenea, catalogul oferă îndrumări GC privind administrarea proiectelor de investiții și formularea și punerea în aplicare a politicilor privind finanțele publice, fiscalitatea, creditele, terenurile, importul și exportul (17). Industria siderurgică este indicată ca o industrie încurajată în capitolul VIII din acest catalog de îndrumări. În ceea ce privește natura sa juridică, Comisia a observat că Decizia nr. 40 este un ordin emis de Consiliul de Stat, care este cel mai înalt organism administrativ din RPC. În acest sens, decizia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru alte organisme publice și pentru operatorii economici (18).

(42)

Planul pentru ajustarea și revitalizarea industriei siderurgice (2009) constituie un plan de acțiune pentru industria siderurgică. Planul își propune să soluționeze criza financiară internațională și să abordeze cerințele generale de politică ale GC pentru a menține creșterea economică. De asemenea, el urmărește „garantarea funcționării stabile a industriei”, dat fiind că „industria este privită ca un pilon important al economiei naționale”. Documentul prevede următoarele:

(43)

În conformitate cu capitolul VIII din Catalogul îndrumător privind ajustarea structurii industriale (2019), sectorul siderurgic este un sector încurajat.

(44)

Având în vedere documentele la care se face referire anterior și dispozițiile prevăzute în acestea, despre care nu există niciun element de probă care să ateste că nu mai sunt în vigoare, Comisia și-a reafirmat concluzia din investigația inițială conform căreia, în perioada investigației de reexaminare, industria siderurgică din China a fost considerată în continuare drept o industrie-cheie/strategică, a cărei dezvoltare continuă a fi urmărită în mod activ și condusă de GC ca obiectiv strategic de politică.

(45)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea GC și a producătorilor din China menționați la considerentele 27 și 30, Comisia a decis să examineze dacă s-a continuat subvenționarea după cum urmează. În primul rând, Comisia a examinat dacă subvențiile care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale au continuat să confere beneficii industriei producătoare de produse plate din oțel laminate la cald. Ulterior, Comisia a analizat dacă industria în cauză a beneficiat de subvenții care nu au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale (denumite în continuare „subvenții suplimentare” sau „subvenții noi”), astfel cum se susține în cerere.

(46)

Comisia a decis că, având în vedere constatările care confirmă existența continuării subvenționării în ceea ce privește majoritatea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale, precum și unele dintre subvențiile suplimentare, nu este necesară investigarea tuturor celorlalte subvenții a căror existență o susține solicitantul.

(47)

După comunicarea constatărilor, CISA a susținut că constatările la care s-a ajuns în investigațiile antisubvenție anterioare nu pot fi transpuse doar la investigația actuală a Comisiei, deoarece astfel de inversări ale sarcinii probei se abat de la dreptul la apărare acceptat de orice pârât în cadrul unor astfel de investigații. Potrivit CISA, Comisia a utilizat constatările anterioare din cadrul altor investigații separate și fără legătură cu investigația de față pentru a prezenta practicile economice din China ca exemple de subvenționare. Totuși, această abordare nu dovedește existența subvenționării în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(48)

Comisia a considerat că solicitantul a furnizat elemente de probă suficiente referitoare la existența, valoarea, natura, avantajul și specificitatea acestora, aflate în mod rezonabil la dispoziția sa. În plus, Comisia a considerat, de asemenea, că, în absența cooperării, investigațiile antisubvenție recente ale UE referitoare la aceleași programe de subvenționare invocate în cerere au examinat și avantajul, specificitatea și cuantumurile subvenționării pentru aceleași programe. Aceste constatări anterioare privind subvenționarea, împreună cu multitudinea de informații cuprinse în cerere și confirmate de Comisie în cursul prezentei investigații, au constituit datele disponibile în ceea ce privește continuarea subvenționării în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază. În consecință, afirmația a fost respinsă.

(49)

În cadrul investigației inițiale (19), Comisia a stabilit că băncile deținute de stat sunt considerate organisme publice deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală.

(50)

În privința băncilor care au acordat împrumuturi producătorilor care au cooperat la investigația inițială, acestea erau în mare majoritate deținute de stat. Pe baza informațiilor disponibile în investigația inițială, s-a constatat că cel puțin 35 din cele 45 de bănci raportate erau bănci deținute de stat, inclusiv principalele bănci comerciale din China, cum ar fi Bank of China, China Construction Bank și Industrial and Commercial Bank of China. În continuare, s-a constatat că aceste bănci comerciale deținute de stat ocupau un loc predominant pe piață, iar în calitate de organisme publice erau implicate în acordarea de împrumuturi la o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață. În consecință, s-a concluzionat că GC avea o politică de furnizare de împrumuturi în condiții preferențiale pentru sectorul HRF.

(51)

De asemenea, Comisia a stabilit, pe baza articolelor 34 și 38 din Legea privind activitățile bancare comerciale și a articolelor 17 și 18 din Ordinul nr. 40, că băncile comerciale private din China erau mandatate și dirijate de GC să ofere împrumuturi preferențiale producătorilor în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(52)

Prin urmare, Comisia a concluzionat următoarele: a existat o contribuție financiară acordată producătorilor de HRF sub forma unui transfer direct de fonduri de la autoritățile publice, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază; iar băncile private au fost, de asemenea, mandatate sau dirijate de autorități să ofere contribuții financiare acelorași producători în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază.

(53)

S-a constatat existența unui avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) și al articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, în măsura în care împrumuturile acordate de stat prevedeau condiții mai favorabile decât cele pe care beneficiarul le-ar putea obține în mod normal pe piață. Deoarece s-a stabilit că împrumuturile neguvernamentale din China nu reprezintă o valoare de referință a pieței adecvată (băncile private fiind mandatate și dirijate de GC), aceasta a fost construită pe baza ratei standard de împrumut a Băncii Populare a Chinei. Această rată a fost ajustată astfel încât să reflecte riscul normal de piață prin adăugarea primei corespunzătoare aferente obligațiunilor emise de societăți cu rating de obligațiuni de tip „rating speculativ” (la rata BB).

(54)

S-a constatat că acest program de subvenționare este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece industria siderurgică aparținea categoriei încurajate în conformitate cu Decizia nr. 40, iar acordarea de împrumuturi era limitată doar întreprinderilor siderurgice care respectau pe deplin politicile de dezvoltare pentru industria siderurgică (Ordinul nr. 35).

(55)

Mai mult, s-a constatat că programul este specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, dat fiind că anumite planuri și documente guvernamentale erau încurajatoare și conțineau prevederi privind acordarea de sprijin financiar industriei siderurgice și în anumite regiuni geografice din China.

(56)

Rata subvenției stabilită în investigația inițială pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a variat între 1,99 % și 27,91 %.

(57)

În cererea și anexele corespunzătoare (20), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de HRF au continuat să beneficieze de împrumuturi preferențiale și de o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață din partea băncilor naționale din China.

(58)

Solicitantul a furnizat dovezi privind prezența semnificativă și dominarea continuă pe piață a băncilor deținute de stat în sectorul bancar chinez. La punctul (67), cererea a enumerat principalele bănci deținute de stat care au acordat împrumuturi în condiții preferențiale producătorilor de HRF din China.

(59)

În cele din urmă, solicitantul a indicat faptul că băncile private erau în continuare sub mandatul și ordinul GC să acorde împrumuturi subvenționate, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază. Prin urmare, concluziile Comisiei din investigația inițială sunt în continuare valabile în acest sens.

(60)

În absența cooperării din partea GC, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește situația actuală a sistemului bancar chinez.

(61)

În plus, aspectele critice esențiale în ceea ce privește stabilirea acestui program de subvenționare și continuarea sa, și anume acționarea ca organisme publice de către băncile deținute de stat, poziția lor dominantă în sectorul bancar, împuternicirea și dirijarea băncilor private, au fost confirmate de Raportul privind China (21) și constatările celor mai recente investigații privind anvelopele (22), bicicletele electrice (23), produsele din oțel cu acoperire organică (24), fibrele de sticlă (25) și foliile de aluminiu (26).

(62)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși valoarea subvenționării în cursul perioadei investigației de reexaminare nu a putut fi stabilită cu precizie din cauza lipsei de cooperare, pe baza cererii, a constatărilor din investigațiile anterioare menționate în considerentul 61 și în absența oricăror indicații contrare, s-a putut concluziona că producătorii chinezi de HRF au continuat să fie subvenționați.

(63)

Programul de subvenționare în cauză era în continuare specific în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, având în vedere că situația juridică descrisă la considerentul 54 nu s-a schimbat și în lumina celui de-al 14-lea nou plan cincinal pentru sectorul siderurgic, confirmând industria siderurgică ca o industrie încurajată.

(64)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea de împrumuturi preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(65)

În cadrul investigației inițiale (27), Comisia a stabilit că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor de către GC ar trebui să fie considerată o măsură de subvenționare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deoarece nu exista o piață funcțională a terenurilor în China, GC acordă drepturi de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată, conferind astfel un avantaj societăților beneficiare. Utilizarea unui indicator de referință extern a demonstrat că cuantumul plătit pentru drepturile de folosință asupra terenurilor de către producătorii de HRF este cu mult inferior valorii normale de piață.

(66)

De asemenea, Comisia a stabilit că subvenția este specifică în temeiul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, deoarece accesul la terenurile industriale este limitat prin lege numai la societățile care respectă politicile industriale stabilite de către stat. În plus, doar anumite operațiuni au făcut obiectul unei proceduri de cerere de ofertă, prețurile fiind deseori stabilite de către autorități, iar practicile autorităților publice în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(67)

Utilizând indicatorul de referință al prețurilor terenurilor din Taiwan, rata subvenției cu privire la această măsură a fost stabilită în investigația inițială pentru producătorii incluși în eșantion între 1,20 % și 7,63 %.

(68)

În cererea și anexele corespunzătoare (28), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de HRF au continuat să beneficieze de drepturile de folosință asupra terenurilor contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(69)

Solicitantul a indicat că legea care reglementează această chestiune nu s-a schimbat de la data investigației inițiale. Proprietatea privată asupra terenurilor este interzisă în China. Legea privind administrarea terenurilor, și în special articolul 2, prevede în continuare că toate terenurile din China sunt, în ultimă instanță, deținute de GC, deoarece aparțin în mod colectiv Chinei. Legea proprietății (articolele 45-48) specifică faptul că terenurile din China sunt fie „deținute în mod colectiv”, fie „se află în proprietatea statului”. Terenurile nu pot fi vândute, dar se pot acorda drepturi de folosire a terenurilor prin procedee de ofertare, cotații sau licitații publice.

(70)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au furnizat dovezi care să sugereze că industria HRF a încetat să beneficieze de acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată.

(71)

Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a elementelor de probă incluse în Raportului privind China (29) în această privință și a constatărilor celor mai recente investigații referitoare la RPC privind anvelopele (30), bicicletele electrice (31) și cablurile din fibre optice (32), Comisia a concluzionat că tarifele plătite pentru utilizarea terenurilor au fost în continuare subvenționate, dat fiind faptul că sistemul impus de GC nu respectă principiile pieței.

(72)

În absența cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși valoarea subvenționării nu a putut fi stabilită cu precizie din cauza lipsei de cooperare, pe baza cererii, a constatărilor din investigațiile anterioare menționate în considerentul 71 și în absența oricăror indicații contrare, s-a putut concluziona că producătorii chinezi de HRF au continuat să fie subvenționați.

(73)

Subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază. Drepturile de folosință asupra terenurilor sunt acordate doar unui grup restrâns de întreprinderi. În plus, industria siderurgică, făcând parte din categoria încurajată în contextul Deciziei nr. 40 a Consiliului de Stat, este una dintre industriile care beneficiază de drepturi de folosință asupra terenurilor.

(74)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că acordarea drepturilor de folosință asupra terenurilor la rate preferențiale ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(75)

În cadrul investigației inițiale (33), Comisia a stabilit că producătorii de HRF beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(76)

În ceea ce privește trei programe specifice: privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor pentru produse obținute din resurse prin utilizare sinergică, compensarea privind impozitul pe profit al întreprinderilor pentru cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea și scutirea de la plata impozitului pe utilizarea terenurilor, Comisia și-a bazat constatările în ceea ce privește temeiul juridic, eligibilitatea, natura subvenției și specificitatea acesteia pe răspunsurile verificate la chestionar și a fost în măsură să calculeze ratele individuale ale subvenției pentru societățile incluse în eșantion.

(77)

S-a constatat că veniturile și alte programe de impozitare directă constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(78)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii clasificate ca încurajate, precum cele care aparțin industriei producătoare de HRF.

(79)

Rata subvenției stabilită în investigația inițială pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a variat între 0,00 % și 0,66 %.

(80)

În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (34), solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora mulți producători chinezi de HRF continuă să beneficieze de mai multe programe care conferă privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor și care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale. Temeiul juridic al programului care conferă privilegii legate de impozitul pe profit al întreprinderilor este articolul 28 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor și articolul 93 din Normele de punere în aplicare a Legii RPC privind impozitul pe profit al întreprinderilor. În plus, solicitantul a furnizat elemente de probă privind subvenția de compensare privind impozitul pe profit al întreprinderilor pentru cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea, având ca temei juridic articolul 30 alineatul (1) din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor, împreună cu Normele de punere în aplicare a Legii privind impozitul pe profit al întreprinderilor din RPC.

(81)

Investigațiile privind cablurile din fibre optice (35) și foliile de aluminiu (36) au confirmat că sistemele erau încă în uz și că natura lor nu s-a schimbat.

(82)

În absența cooperării din partea GC, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de HRF de pe urma programelor și politicilor privind impozitul pe profit și alte impozite directe.

(83)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(84)

În absența cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși valoarea subvenționării nu a putut fi stabilită cu precizie din cauza lipsei de cooperare, pe baza cererii, a constatărilor din investigațiile anterioare menționate în considerentul 81 și în absența oricăror indicații contrare, s-a putut concluziona că producătorii chinezi de HRF au continuat să fie subvenționați.

(85)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă autorizația a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii.

(86)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că unele dintre programele fiscale au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(87)

În cadrul investigației inițiale (37), Comisia a stabilit că producătorii de HRF beneficiau de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în legătură cu tratamentul preferențial în cadrul a două programe de fiscalitate indirectă și programe tarifare la import:

(88)

Programele de fiscalitate indirectă și programele tarifare la import au fost considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(89)

De asemenea, s-a constatat că sistemele de subvenționare sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât legislațiile în baza cărora acționează autoritatea care acordă subvenția a limitat accesul la sisteme numai la anumite întreprinderi și industrii. În plus, lipsa cooperării din partea GC nu a permis Comisiei să ajungă la concluzia că au existat criterii obiective de eligibilitate pentru anumite sisteme care le-au făcut specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(90)

Rata subvenției stabilită în investigația inițială pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost de 1,01 %.

(91)

Cererea, precum și constatările celor mai recente investigații antisubvenție efectuate de Comisie cu privire la industriile încurajate din China, cum ar fi investigațiile privind anvelopele (38), produsele din oțel cu acoperire organică (39) și foliile de aluminiu (40), au confirmat că sistemele erau încă în uz și că natura lor nu s-a schimbat.

(92)

În absența cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi de HRF, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de HRF de pe urma programelor și politicilor de fiscalitate indirectă și a programelor și politicilor tarifare la import.

(93)

Sistemele în cauză sunt considerate subvenții, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, sub forma unor venituri publice nepercepute care acordă un avantaj societăților beneficiare.

(94)

În absența cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi de HRF, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși valoarea subvenționării nu a putut fi stabilită cu precizie din cauza lipsei de cooperare, pe baza cererii, a constatărilor din investigațiile anterioare menționate în considerentul 91 și în absența oricăror indicații contrare, s-a putut concluziona că producătorii de HRF au continuat să fie subvenționați.

(95)

Sistemele sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât accesul la sisteme este limitat numai la anumite întreprinderi și industrii.

(96)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că există suficiente dovezi care arată că programele de fiscalitate indirectă și programele tarifare la import au continuat să fie subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(97)

În investigația inițială (41), Comisia a concluzionat că toate societățile incluse în eșantion au beneficiat de diverse granturi legate de protecția mediului și de reducerea emisiilor, precum și de granturi legate de cercetare și dezvoltare, modernizarea tehnologică și inovare.

(98)

Concluziile investigației inițiale au stabilit, de asemenea, în mod clar existența unui număr de subvenții ad hoc acordate anumitor producători de HRF de la diferite niveluri ale autorităților guvernamentale, și anume locale, regionale și naționale. Exemple de astfel de granturi au fost fondurile de brevete, fondurile și premiile pentru știință și tehnologie, fondurile de dezvoltare a afacerilor, granturile pentru infrastructura de bază, fondurile de sprijin furnizate la nivel districtual sau provincial, fondurile pentru importurile de minereu de fier, fondurile pentru transferul societății, fondul special pentru introducerea tehnologiei avansate de peste mări, actualizarea dobânzilor aferente împrumuturilor pentru echipamente din import.

(99)

S-a constatat că aceste granturi și alte subvenții ad hoc constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume un transfer de fonduri de la GC sub forma unor granturi destinate producătorilor de produs în cauză.

(100)

De asemenea, s-a constatat că acestea sunt specifice fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, având în vedere că par să se limiteze la anumite societăți sau proiecte specifice din anumite regiuni și/sau industria siderurgică, fie în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (b), având în vedere că condițiile de eligibilitate și criteriile reale de selecție pentru ca întreprinderile să fie eligibile nu sunt transparente, nu sunt obiective și nu se aplică în mod automat.

(101)

Rata subvenției stabilită în investigația inițială pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a variat între 0,09 % și 1,45 %.

(102)

În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (42), solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora mulți producători de HRF continuă să beneficieze de programe de granturi.

(103)

Constatările celor mai recente investigații antisubvenție efectuate de Comisie cu privire la industriile încurajate din China, cum ar fi investigațiile privind produsele din oțel cu acoperire organică (43) și foliile de aluminiu (44), au confirmat că sistemele erau încă în uz și că natura lor nu s-a schimbat.

(104)

Majoritatea granturilor au fost acordate pentru a finanța proiecte sau active specifice, pentru a sprijini conservarea energiei sau protecția mediului și pentru a moderniza fabricile de oțel.

(105)

Solicitantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă, pe baza analizei conturilor anuale ale anumitor societăți, conform cărora cel puțin 12 producători de HRF au primit subvenții între 2018 și 2021.

(106)

Toate granturile și alte subvenții ad hoc analizate în cursul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sub forma unui transfer direct de fonduri în ceea ce privește granturile și transferurile similare ale resurselor.

(107)

În absența cooperării din partea GC și a producătorilor de HRF, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește avantajele continue ale producătorilor de HRF de pe urma granturilor sau „ad hoc”.

(108)

În absența cooperării din partea GC și a producătorilor chinezi, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora să calculeze valoarea subvenției acordate în cursul perioadei investigației de reexaminare. Deși valoarea subvenționării nu a putut fi stabilită cu precizie din cauza lipsei de cooperare, pe baza cererii, a constatărilor din investigațiile anterioare menționate în considerentul 103 și în absența oricărei indicații contrare, s-a putut concluziona că producătorii de HRF au continuat să fie subvenționați.

(109)

Aceste subvenții au fost considerate specifice, în drept sau în fapt, în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază. În absența cooperării GC și a producătorilor chinezi de HRF, acestea sunt considerate a fi acordate unui număr restrâns de producători de HRF și/sau din cauza modului în care autoritățile abilitate și-au exercitat puterea discreționară pentru acordarea lor.

(110)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii au primit în continuare granturi ca subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(111)

Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (45) conținea numeroase elemente de probă potrivit cărora mai mulți producători chinezi de HRF au fost implicați în instrumentele de conversie a creanțelor în acțiuni de a doua generație în perioada 2016-2019, totalul combinat al datoriilor fiind 237 miliarde RMB. Se afirmă că datoria restantă a producătorilor de oțel deținuți de stat față de băncile comerciale deținute de stat a fost anulată în schimbul capitalului propriu prin implicarea diferitelor tipuri de agenții de implementare care sunt instituții financiare nebancare aflate sub jurisdicția China Banking and Insurance Regulatory Commission (Comisia de reglementare a sectorului bancar și a asigurărilor din China). Cea mai frecventă formă de agenții de implementare pentru conversia creanțelor în acțiuni sunt societățile de investiții în active financiare, care sunt disociate de bănci sau societăți de asigurare. Cererea a susținut în continuare că agențiile de implementare au fost create în mod specific pentru a dispune de împrumuturi neperformante masive în industriile-cheie, inclusiv în sectorul siderurgic și pentru a restructura datoriile întreprinderilor deținute de stat, printre altele, prin conversii ale creanțelor în acțiuni.

(112)

Având în vedere că GC nu a furnizat nicio informație cu privire la acest program, Comisia și-a formulat constatările cu privire la acest program pe baza informațiilor cuprinse în cerere și a informațiilor din investigația antisubvenție efectuată de Comisie cu privire la sectorul siderurgic din China, și anume privind OAO (46).

(113)

După cum s-a examinat în considerentul 91 de mai sus, Comisia a stabilit că HRF este o industrie încurajată și, la punctul 3.4.1, a constatat că producătorii de HRF beneficiază de finanțare preferențială datorită faptului că GC a avut o politică de a oferi împrumuturi preferențiale sectorului HRF prin intermediul băncilor deținute de stat și, de asemenea, că băncile private au primit sarcini și ordine din partea GC să acorde astfel de împrumuturi preferențiale producătorilor de HRF. În plus, Comisia a stabilit că GC a construit un întreg ecosistem de reglementare în jurul conceptului conversiei creanțelor în acțiuni, care acoperă un număr și o gamă din ce în ce mai variată de creditori, societăți-țintă, agenții de implementare, investitori, platforme de servicii și instituții de supraveghere. Și, cu toate că documentele GC subliniază în mod constant orientarea către piață a acestui sistem, ele reamintesc, de asemenea, participanților că se așteaptă de la ei să servească interesul superior precum și obiectivele suplimentare în materie de politică economică națională.

(114)

În conformitate cu documentul intitulat „Orientări privind reglementarea activității de gestionare a activelor instituțiilor financiare”, la care se face trimitere în cerere, instituțiile financiare sunt încurajate să strângă fonduri prin emiterea de produse de gestionare a activelor pentru a investi în domenii care îndeplinesc cerințele strategiilor naționale și ale politicilor industriale și care îndeplinesc cerințele politicilor naționale de reformă structurală în ceea ce privește oferta, pe baza condițiilor de conformitate cu legile și reglementările și de sustenabilitate a întreprinderilor. În plus, instituțiile financiare sunt, de asemenea, încurajate să strângă fonduri prin emiterea de produse de gestionare a activelor pentru a sprijini transformarea structurii economice, pentru a sprijini conversia legalizată a creanțelor în acțiuni orientată către piață și pentru a reduce gradul de îndatorare al întreprinderilor.

(115)

Cererea se referea, de asemenea, la „Avizele privind rezolvarea problemei supracapacității din industria siderurgică și realizarea unei redresări”, care au subliniat necesitatea de a crește sprijinul financiar pentru întreprinderile siderurgice și necesitatea de a atrage capital de investiții din alte surse decât bugetul de stat și instituțiile financiare, cum ar fi produsele de gestionare a patrimoniului, fondurile de pensii etc. În plus, acest document îndeamnă la dezvoltarea unor abordări bazate pe piață în ceea ce privește procesarea datoriilor întreprinderilor și la sprijinirea băncilor în ceea ce privește cedarea datoriilor cu risc ridicat de neplată prin transferarea pozițiilor creditoare aflate în dificultate către societățile de gestionare a activelor.

(116)

„Avizele privind susținerea industriilor oțelului și a cărbunelui pentru soluționarea problemei supracapacității și redresarea dezvoltării”, publicate în 2016 de Banca Populară a Chinei și de comisiile de reglementare care supraveghează sectorul bancar, al asigurărilor și al valorilor mobiliare, oferă instrucțiuni cu privire la modul în care pot fi ajutate industriile oțelului și cărbunelui să rezolve problemele supracapacității și insolvenței. Acest lucru se realizează prin „rolul de orientare al întreprinderilor din sectorul serviciilor financiare”, care ar permite industriilor cărbunelui și oțelului să își îmbunătățească performanța financiară, tehnologică și de mediu. În plus, întreprinderile care respectă politicile industriale naționale și pot îndeplini mai multe condiții vag definite în ceea ce privește restructurarea, solvabilitatea și protecția mediului pot beneficia de reajustarea perioadelor de creditare.

(117)

În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, există informații privind instituirea unui sistem comun de conferințe sub conducerea Consiliului de Stat, care revizuia și aproba politicile de reglementare și de sprijin, inclusiv punerea în aplicare a unei noi runde de conversie a creanțelor în acțiuni. În același timp, acesta elabora mecanisme comune de sancționare pentru a sancționa încălcările normelor. În plus, conferința comună a solicitat ca tranzacțiile de conversie a creanțelor în acțiuni să aducă avantaje întreprinderilor și industriilor cu o mare importanță pentru transformarea economică și pentru securitatea națională.

(118)

În cadrul Conferinței privind activitatea financiară din 2017 a Comitetului Central al Partidului Comunist din China (CPCCC), secretarul general Xi Jinping a confirmat pozițiile de lungă durată conform cărora instituțiile financiare trebuie să își înțeleagă rolul principal de deservire a economiei reale și trebuie să depună toate eforturile pentru a-și corija punctele slabe. În declarația sa, el a prezentat în detaliu datoria sectorului financiar de a deservi economia reală prin protejarea acesteia de riscurile financiare. Procedând astfel, sectorul financiar ar trebui să îmbunătățească eficiența și calitatea serviciilor și să canalizeze mai multe resurse către domenii majore și slabe de dezvoltare economică și socială. În plus, guvernul este implicat în dezintermedierea financiară a economiei, adoptând cu fermitate o politică monetară prudentă și acordând prioritate reducerii gradului de îndatorare al întreprinderilor de stat.

(119)

Reuniunea Comitetului permanent al Consiliului de Stat al Chinei (CS) din 2017 a plasat reducerea gradului de îndatorare a întreprinderilor de stat în centrul sarcinii generale de reducere a gradului de îndatorare a întreprinderilor. Comitetul permanent a propus elaborarea unor măsuri relevante de sprijin fiscal pentru activele deținute de stat în situație de supraîndatorare în industriile oțelului și cărbunelui. Acesta a discutat, de asemenea, despre instituirea unui mecanism complementar de capital deținut de stat și despre punerea la dispoziție a capitalului necesar pentru transformare și modernizare.

(120)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că conversiile creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri nepercepute care rezultă din creanțe anulate sau care nu sunt percepute în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii). Statul a furnizat această contribuție financiară prin intermediul organismelor publice implicate în aceste tranzacții, și anume cele patru agenții de implementare și diverse bănci comerciale deținute de stat. În absența oricărei cooperări din partea GC pe parcursul investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a stabilit că elementele de probă de la dosar demonstrează în mod suficient că agențiile de implementare erau organisme publice, deoarece acestea au fost special create de autoritățile chineze pentru a se debarasa de împrumuturile neperformante masive din industriile-cheie, inclusiv sectorul siderurgic, și a restructura datoriile întreprinderilor deținute de stat. Prin urmare, s-a considerat că propriul comportament al acestora echivala cu exercitarea autorității guvernamentale.

(121)

Mai mult, cererea conținea elemente de probă care demonstrează că numărul semnificativ de anulări de datorii nu a făcut obiectul unor considerații comerciale normale, întrucât GC nu a evaluat ipoteza conform căreia un investitor privat obișnuit ar fi efectuat aceste conversii ale creanțelor în acțiuni în speranța că o rată rezonabilă de recuperare ar fi generată în timp. Cererea conținea informații conform cărora GC a convertit un volum imens de creanțe în acțiuni cu obiectivul de a reduce raportul dintre pasive și active ale producătorilor de HRF pentru sporirea competitivității acestora, în afara considerentelor comerciale pe care le-ar avea în vedere un investitor privat. Comisia, în urma unei analize atente a informațiilor furnizate în cerere și în absența oricăror alte informații privind dosarul, a concluzionat că măsurile au conferit un avantaj în sensul articolului 6 litera (a) din regulamentul de bază.

(122)

Conversiile creanțelor în acțiuni constituie o contribuție financiară sub formă de aport de capital și/sau împrumut, în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, sau sub formă de venituri nepercepute care rezultă din creanțe anulate sau care nu sunt percepute în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(123)

În absența cooperării GC și a producătorilor chinezi de HRF în cursul prezentei reexaminări, Comisia, în urma unei analize atente a informațiilor furnizate în cerere și în absența oricăror alte informații privind dosarul, a concluzionat că măsurile au conferit, astfel, un avantaj în sensul articolului 6 litera (a) din regulamentul de bază.

(124)

Subvenția a fost specifică în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază, deoarece nu au existat criterii obiective pentru acordarea subvențiilor și nu s-a stabilit cu exactitate în ce condiții producătorii de HRF pot fi sau nu implicați în acest program. De asemenea, conversiile au fost specifice în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, având în vedere larga putere discreționară a autorităților publice de a acorda subvenția și doar anumite sectoare au beneficiat de subvenție, cum ar fi cele care se confruntă cu probleme de supracapacitate.

(125)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii de HRF din RPC au beneficiat de conversii ale creanțelor în acțiuni ca o subvenție care poate face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare sub formă de asistență financiară pentru a reduce datoria corporativă a întreprinderilor puternic îndatorate.

(126)

În lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de HRF din China au beneficiat în continuare de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(127)

Ca urmare a constatării existenței subvenționării în cursul perioadei investigației de reexaminare, Comisia a analizat probabilitatea continuării importurilor subvenționate din țara în cauză, în eventualitatea abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(128)

În lipsa cooperării din partea producătorilor din RPC, Comisia și-a bazat constatările cu privire la capacitatea celorlalți producători pe datele disponibile și pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe alte surse disponibile.

(129)

În 2020, China a reprezentat 56,5 % din producția mondială de oțel brut, față de 53,3 % în 2019 (47). În septembrie 2020, o declarație a celei de a 88-a sesiuni a Comitetului pentru oțel al OCDE a remarcat că „în pofida șocului global negativ în privința cererii, producția și stocurile au crescut semnificativ față de nivelurile înregistrate în China cu un an în urmă”. În plus, Comitetul pentru oțel a remarcat „cu îngrijorare diferența față de tendința mondială din China, unde producția de oțel a atins volume record în primul semestru al anului 2020 și unde stocurile au atins niveluri record. Aceste evoluții au creat un risc de ofertă excedentară în China, exacerbând dezechilibrul la nivel global rezultat din șocurile provocate de COVID-19 în privința cererii”. Tendința de creștere continuă a capacității de producție a oțelului în China a fost sprijinită de „relaxarea extremă a condițiilor de creditare”, combinată cu investițiile din ce în ce mai mari efectuate de marii producători de oțel, în timp ce actorii mai mici se mențin în afara sistemului de control al capacității. De asemenea, un raport al OCDE din februarie 2021 a constatat o creștere a supracapacității siderurgice la nivel mondial, aceasta fiind determinată în special de țările asiatice, printre care China (48).

(130)

Guvernul chinez are planuri ambițioase pentru industria sa siderurgică (49), întrucât urmărește să elimine instalațiile învechite și întreprinderile necompetitive cu costuri excesive, concentrându-se, în același timp, pe stimularea și promovarea producătorilor de oțel care se conformează politicilor și priorităților guvernului. Ideea este de a epura industria, consolidând actorii principali și eliminându-i pe cei cu performanțe slabe și pe cei care nu se conformează (sau nu se aliniază) priorităților guvernamentale. Obiectivul este de a forma „o nouă generație de lideri industriali”. Acest obiectiv este atins prin politici precum sistemul de modernizare a capacității și conversia creanțelor în acțiuni, care oferă statului o putere discreționară foarte importantă asupra operațiunilor întreprinderilor individuale. Scopul subiacent este de a spori capacitățile actorilor „selectați”, care sunt producători de înaltă performanță care respectă obiectivele actuale ale guvernului în ceea ce privește industria siderurgică.

(131)

Informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor au estimat capacitatea totală a Chinei de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate la peste 345 milioane de tone, în timp ce producția și consumul din China au fost ambele estimate la 314 milioane de tone în 2020. Pe această bază, capacitatea neutilizată din China a fost estimată la 31 de milioane de tone în 2020, ceea ce reprezintă un indiciu al capacității neutilizate din perioada investigației de reexaminare, care este aproape egală cu consumul total al Uniunii pe piața liberă (aproximativ 35 de milioane de tone) din perioada investigației de reexaminare.

(132)

Scăderea cererii de oțel chinezesc la începutul anului 2021 este și va fi un factor-cheie al creșterii exporturilor. Este probabil ca dezechilibrul rezultat între capacitate și cerere să sporească presiunea asupra producătorilor de a exporta. Capacitățile chineze sunt prea mari în comparație cu nevoile reale ale economiei chineze.

(133)

Pe această bază, este probabil ca producătorii chinezi să își direcționeze capacitățile neutilizate către piața Uniunii în cantități mari, la prețuri subvenționate, în cazul expirării măsurilor.

(134)

La nivel mondial, piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe de anumite produse plate din oțel laminate la cald. Piața chineză nu poate absorbi supracapacitatea siderurgică, iar principalele piețe ale țărilor terțe sunt închise pentru exporturile chineze, deoarece au în vigoare măsuri antidumping, măsuri de salvgardare sau alte măsuri de protecție împotriva RPC (50). În plus, nivelurile prețurilor din Uniune (prețul mediu perceput de industria Uniunii a fost de 734 EUR/tonă în cursul perioadei investigației de reexaminare) sunt mai mari decât prețul mediu practicat de producătorii-exportatori chinezi față de restul lumii (714 EUR/tonă la nivel CIF). Întrucât, astfel cum se explică în considerentul 206 de mai jos, HRF sunt un produs de bază foarte sensibil la prețuri, exportatorii chinezi ar avea un stimulent puternic să își direcționeze exporturile către Uniune în cazul expirării măsurilor.

(135)

Solicitantul a susținut în cererea sa că numai măsurile de salvgardare privind oțelul ale Uniunii, care se aplică produsului care face obiectul reexaminării, nu ar fi suficiente pentru a proteja piața Uniunii împotriva importurilor în cantități semnificative la prețuri subvenționate. Întrucât China nu a primit niciun contingent specific de țară pentru produsul care face obiectul reexaminării, producătorii chinezi au acces la un volum mare de contingente reziduale în cadrul cărora ar putea să își direcționeze exporturile către piața Uniunii în cazul expirării măsurilor compensatorii. Prin urmare, în cazul în care măsurile compensatorii ar fi abrogate, este probabil ca volumele exporturilor chineze să crească semnificativ în cadrul contingentului rezidual și, prin urmare, să inunde piața Uniunii înainte ca vreo taxă în afara contingentului în temeiul măsurii de salvgardare să devină aplicabilă.

(136)

Pe baza celor mai bune date disponibile, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi că subvenționarea industriei de HRF în RPC a continuat în cursul perioadei investigații de reexaminare și este probabil să continue în viitor. Niciun element de probă nu a arătat că subvențiile și programele de subvenționare în cauză vor înceta în viitorul apropiat.

(137)

Subvenționarea industriei de HRF permite producătorilor chinezi să-și mențină capacitățile de producție la un nivel care depășește cu mult cererea internă și care ar putea acoperi în întregime consumul la nivelul Uniunii.

(138)

Prin urmare, Comisia a constatat că abrogarea măsurilor compensatorii este probabil să conducă la redirecționarea pe piața Uniunii a unor volume semnificative de importuri subvenționate ale produsului care face obiectul reexaminării. GC oferă în continuare diferite programe de subvenționare industriei de HRF, iar Comisia a stabilit că industria de HRF a beneficiat de o serie de astfel de programe în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(139)

Produsul similar a fost fabricat de 21 de producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(140)

Producția totală din Uniune a produsului care face obiectul reexaminării în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 70 de milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, răspunsurile verificate la chestionar și răspunsul la chestionarul macro transmis de EUROFER. Astfel cum se indică în considerentul 13, producătorii din Uniune selectați să facă parte din eșantion au reprezentat 29 % din producția totală a Uniunii de produs similar în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(141)

Produsul care face obiectul reexaminării este considerat o materie primă pentru fabricarea diferitelor produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produsele laminate la rece. Având în vedere că industria Uniunii este, în cea mai mare parte, integrată vertical și produce atât produsul care face obiectul reexaminării, cât și produsele din aval, atât piața captivă, cât și piața liberă au fost analizate separat, după caz.

(142)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate pieței captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar eventualele prețuri de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt stabilite în conformitate cu condițiile pieței.

(143)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de produsul în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată pieței captive sau pieței libere. Comisia a constatat că aproximativ 60 % din producția totală a Uniunii de produs similar a fost destinată pieței captive în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(144)

Comisia a stabilit consumul de pe piața liberă din Uniune pe baza (a) vânzărilor pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune, astfel cum au fost raportate în răspunsul la chestionarul macro transmis de EUROFER și (b) importurilor în Uniune din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat. Consumul de pe piața captivă din Uniune a fost stabilit pe baza utilizării captive și a vânzărilor captive pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune, astfel cum au fost raportate în răspunsul la chestionarul macro transmis de EUROFER.

(145)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (în mii de tone)

(146)

Consumul total la nivelul Uniunii a scăzut cu 7 % în 2019 și a scăzut în continuare cu încă 12 % în 2020 din cauza unei scăderi bruște a cererii cauzate de pandemia de COVID-19. Această scădere a fost însă urmată de o redresare importantă determinată de creșterea cererii de oțel în cursul perioadei investigației de reexaminare, dar a fost încă cu 6 % sub nivelul înregistrat în 2018.

(147)

Consumul de pe piața liberă a urmat o tendință similară cu cea a consumului total al Uniunii. Acesta a scăzut brusc cu 19 % până în 2020 și s-a redresat puternic în cursul perioadei investigației de reexaminare, atingând chiar un nivel cu 1 % mai ridicat decât cel înregistrat în 2018.

(148)

Tendința consumului pe piața captivă a fost aproape identică cu tendința consumului total al Uniunii, scăzând brusc cu 18 % până în 2020, această scădere fiind urmată de o redresare care a atins, totuși, doar 89 % din nivelul înregistrat în 2018.

(149)

În ansamblu, consumul total la nivelul Uniunii a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(150)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza unei comparații între volumele importurilor și consumul de pe piața liberă din Uniune, raportată în tabelul 2 de mai sus.

(151)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (în mii de tone), cota de piață și prețurile (EUR/tonă)

(152)

După instituirea măsurilor în 2017, importurile din China au scăzut până la un nivel nesemnificativ, cu o cotă de piață neglijabilă de 0,002 % în 2018. Între 2018 și 2020, importurile au scăzut și mai mult. Cu toate acestea, în cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile din RPC au crescut în aprilie 2021 în comparație cu nivelurile scăzute din ultimii trei ani precedenți. Cu toate acestea, cota de piață a rămas foarte scăzută, situându-se la 0,1 %.

(153)

Prețurile importurilor din China, astfel cum au fost raportate de Eurostat, au fost excepțional de ridicate în 2018, 2019 și 2020, deși au scăzut drastic în perioada investigației de reexaminare. Prețurile de import excepțional de ridicate din 2018 până în 2020 sunt probabil legate de faptul că volumele exportate din China către Uniune au fost neglijabile, neputând fi considerate fiabile.

(154)

Comisia a considerat că prețurile importurilor din China raportate de Eurostat în cursul perioadei examinate nu sunt reprezentative pentru prețurile medii ale HRF din cauza volumului foarte scăzut al importurilor din RPC efectuate în cursul perioadei respective și că acestea nu au putut fi utilizate pentru a trage concluzii pertinente sau relevante.

(155)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Importurile din țări terțe

(156)

Importurile totale de produs care face obiectul reexaminării din alte țări terțe decât țara în cauză au scăzut cu 26 % între 2018 și 2020 și au crescut brusc în 2021 pentru a atinge o cotă de piață de 28 %, care este cu 20 % peste nivelul înregistrat în 2018. În ansamblu, Uniunea importă HRF din peste 40 de țări din întreaga lume. Cei mai mari cinci exportatori de HRF către UE în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost Rusia, India, Turcia, Egipt și Taiwan, reprezentând 18 % din piața liberă a Uniunii și 65 % din totalul importurilor de HRF. În mod individual, Rusia a fost cel mai mare exportator, cu o cotă de piață de 5,8 %, în timp ce celelalte patru țări dețineau o cotă de piață cuprinsă între 2 % și, respectiv, 4 %. Nicio altă țară nu deține o cotă de piață mai mare de 2 %. Dintre cei mai mari exportatori, importurile din Rusia (51) și Turcia (52) fac în prezent obiectul măsurilor antidumping.

(157)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor subvenționate asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(158)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor transmise de solicitant care se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(159)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, magnitudinea valorii subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii și redresarea în urma practicilor de subvenționare anterioare.

(160)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(161)

Astfel cum se explică în considerentele 143 și 144, pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei Uniunii, Comisia a obținut date pentru întreaga producție a produsului în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată pieței captive sau pieței libere. Acolo unde a fost relevant și posibil, Comisia a analizat separat indicatorii de prejudiciu referitori la piața liberă și la piața captivă.

(162)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(163)

Volumul producției industriei Uniunii a urmat o tendință similară cu cea a consumului total al Uniunii și a scăzut în ansamblu cu aproximativ 8 % în cursul perioadei examinate, cu o scădere semnificativă în 2020, urmată de o redresare din cauza motivelor explicate în considerentul 146.

(164)

În timp ce capacitatea de producție a industriei Uniunii a crescut ușor în cursul perioadei examinate, cu 3 %, gradul de utilizare a capacității a urmat aceeași tendință negativă ca volumul producției și consumul și a scăzut cu 10 % între 2018 și perioada investigației de reexaminare.

(165)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață pe piața liberă (în mii de tone)

(166)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii a urmat tendința consumului în cursul perioadei examinate. Acesta a scăzut între 2018 și 2020 din motivele explicate în considerentul 146, scăderea fiind urmată de o redresare în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, redresarea din cursul perioadei investigației de reexaminare s-a situat în continuare sub nivelurile din 2018.

(167)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii în ceea ce privește consumul din Uniune a crescut ușor între 2018 și 2020, de la 77 la 79 %, pentru a scădea cu șapte puncte procentuale între 2020 și perioada investigației de reexaminare, până la 72 %. Astfel cum se arată în tabelul 4, această scădere se explică prin faptul că cota de piață a importurilor din țări terțe a crescut cu 7 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare, ceea ce explică pierderea de către industria Uniunii a cotei de piață liberă.

Tabelul 6

Volumul captiv pe piața Uniunii și cota de piață (în mii de tone)

(168)

Volumul captiv al industriei Uniunii (compus din utilizarea captivă și vânzările captive pe piața Uniunii) a scăzut cu 18 % între 2018 și 2020 și s-a redresat cu 7 puncte procentuale în 2021, ceea ce a dus la o scădere globală de 11 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 45 de milioane de tone până la 40 de milioane de tone de la începutul până la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, piața captivă și piața liberă au urmat aceeași tendință. Prin urmare, Comisia a concluzionat că dezvoltarea pieței captive nu a avut niciun impact semnificativ asupra performanței industriei Uniunii pe piața liberă.

(169)

Cota de piață captivă a industriei Uniunii (exprimată ca procent din producția totală) a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate, fiind cuprinsă între 58,1 % și 60,5 %.

(170)

În contextul scăderii consumului și a producției, industria Uniunii a înregistrat pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor și cota de piață pe piața liberă. În ansamblu, nu s-a înregistrat o creștere a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(171)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(172)

Între 2018 și perioada investigației de reexaminare, numărul de angajați implicați în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării a urmat tendința volumului producției din Uniune, a scăzut brusc între 2018 și 2020 pentru a se redresa ușor în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, aceasta a condus la o scădere cu 7 % pe parcursul perioadei examinate.

(173)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) pe salariat, a rămas stabilă, în ansamblu, în cursul perioadei examinate.

(174)

Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii au primit în continuare subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul perioadei investigației de reexaminare. Volumul subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii pentru RPC, specificat mai sus în secțiunea privind subvențiile, este semnificativ.

(175)

Măsurile antisubvenție instituite în urma investigației inițiale au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor anterioare de subvenționare, astfel cum reiese din datele pentru 2018. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, de constatările Comisiei din investigația antidumping privind produsele plate laminate la cald din Turcia (53).

(176)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion practicate față de clienți din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(177)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii au scăzut cu 17 % între 2018 și 2020 și au crescut drastic, cu 34 %, în 2021. Tendința prețurilor unitare de vânzare în cursul perioadei examinate a fost influențată de perturbările grave cauzate de pandemia de COVID-19 și de reluarea cererii după pandemie. În 2021, cererea ridicată de oțel, oferta restrânsă și creșterea costului de producție au fost factorii care au influențat creșterea bruscă și semnificativă a prețului unitar de vânzare.

(178)

Costul de producție unitar a crescut pe parcursul perioadei în cauză cu 29 %. Cu toate acestea, în 2019, costul de producție a crescut, în timp ce prețurile de vânzare unitare au scăzut. Incapacitatea industriei Uniunii de a reflecta creșterea costului de producție în prețul său de vânzare s-a datorat volumelor mari de importuri care fac obiectul unui dumping din Turcia, care au dus la scăderea prețurilor. În 2020, atât costul de producție, cât și prețurile de vânzare au scăzut, dar costul de producție a scăzut într-o măsură mai mică. Acest lucru s-a datorat prăbușirii pieței în timpul pandemiei de COVID-19, care a dus la scăderea semnificativă a prețurilor, în timp ce costul de producție a fost mai puțin afectat. Costul unitar de producție a crescut în 2021 ca urmare a unei creșteri bruște a prețurilor energiei și materiilor prime. Cu toate acestea, datorită redresării post-COVID, cererea a crescut și, prin urmare, prețurile au crescut, de asemenea, în mod semnificativ (cu peste 50 % între 2020 și perioada investigației de reexaminare), chiar mai mult decât creșterea costurilor de producție din aceeași perioadă.

(179)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(180)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă au crescut cu 22 %. În timp ce numărul de angajați în cursul perioadei investigației de reexaminare a scăzut, comparativ cu 2018, costul mediu cu forța de muncă per angajat a crescut.

(181)

Nivelurile stocurilor producătorilor din cadrul Uniunii incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(182)

În cursul perioadei examinate, stocul de HRF al industriei Uniunii a scăzut continuu, cu o scădere drastică în 2020, care se explică prin efectele pandemiei de COVID-19, și o redresare în 2021. Industria HRF din Uniune se caracterizează prin contracte-cadru (lunare, trimestriale, anuale) între producători și clienți, prin care se stabilesc cantitățile și prețurile. Aceste contracte-cadru sunt puse în aplicare prin comenzi de cumpărare în funcție de nevoile clienților. Astfel, industria Uniunii își poate planifica producția și stocurile. Prin urmare, astfel cum s-a stabilit și în investigația inițială, stocurile nu sunt considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie, deoarece majoritatea tipurilor de produs similar sunt fabricate de industria Uniunii pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor.

(183)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(184)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar pe piața liberă din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(185)

Profitabilitatea a fluctuat în cursul perioadei examinate, deși profitabilitatea generală a crescut cu 5,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. După instituirea măsurilor în 2017, industria s-a redresat și a înregistrat profit în 2018. Cu toate acestea, în 2019 s-au înregistrat pierderi, iar profitabilitatea a atins cel mai scăzut nivel, și anume –18 %, în 2020, în mijlocul pandemiei, în timp ce în 2021 profitul a crescut puternic, până la 14,1 %. În același timp, în urma instituirii de măsuri împotriva RPC, importurile care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute din Turcia au crescut rapid, ceea ce explică scăderea profitabilității în 2019. Această scădere a profitabilității a fost ulterior exacerbată de șocurile cauzate de pandemia mondială din 2020, cum ar fi perturbările lanțului de aprovizionare și scăderea consumului de oțel. Creșterea pronunțată a cererii de oțel, combinată cu creșterea prețurilor de vânzare, au condus la profituri neobișnuit de mari în 2021, ceea ce a marcat un an excepțional pentru industria Uniunii.

(186)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a avut o evoluție similară profitabilității: o scădere drastică în perioada 2019-2020, urmată de o revenire puternică în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(187)

Între 2018 și perioada investigației de reexaminare, investițiile au crescut cu 82 %. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, fluxurile de investiții au urmat o distribuție bimodală: investițiile au crescut semnificativ în 2019, fiind urmate de o scădere în 2020 și de un al doilea vârf în 2021. În general, investițiile au vizat îmbunătățirea calității și ecologizarea producției.

(188)

Randamentul investițiilor („RI”) este profitul exprimat în procente raportat la valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor s-a îmbunătățit în mod semnificativ în cursul perioadei investigației de reexaminare în comparație cu 2018. De fapt, în cursul perioadei examinate, randamentul investițiilor a crescut cu 8,3 puncte procentuale. Acesta a evoluat într-un mod similar cu profitabilitatea: o scădere drastică în 2019 și 2020, urmată de o redresare puternică în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(189)

Capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a mobiliza capital nu a fost afectată în cursul perioadei investigației de reexaminare, înregistrând o redresare rapidă în urma pandemiei.

(190)

În urma instituirii măsurilor compensatorii împotriva importurilor de HRF din China în 2017, importurile din China au scăzut și au rămas sub nivelul de minimis în cursul perioadei examinate, permițând industriei Uniunii să înceapă să se redreseze în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor subvenționate din China și, astfel cum s-a confirmat în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1100 (54) al Comisiei privind importurile de HRF originare din Turcia, să se redreseze până la sfârșitul anului 2018. Cu toate acestea, redresarea situației economice a industriei Uniunii s-a oprit brusc și s-a inversat în 2019, când industria Uniunii a trebuit să concureze cu volume semnificative de importuri la prețuri de dumping provenite din Turcia, obligând-o să își stabilească prețurile sub nivelul costurilor pentru a-și menține cota de piață și cauzând astfel un prejudiciu important industriei Uniunii (55). În iulie 2021, Comisia a instituit măsuri definitive împotriva Turciei și, datorită mai multor factori implicați, astfel cum se explică în considerentul 185, situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit și s-a redresat până la sfârșitul anului 2021, ajungând la o situație economică similară cu cea din 2018. Prin urmare, în cursul perioadei investigației de reexaminare, industria Uniunii nu a mai fost considerată ca fiind prejudiciată.

(191)

Mai precis, aproape toți indicatorii de prejudiciu, în special producția, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor și prețurile de vânzare, ocuparea forței de muncă și productivitatea, profitul, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor au urmat o tendință similară în cursul perioadei examinate. Această tendință s-a caracterizat printr-o scădere în 2019, o scădere mai accentuată în 2020 și o redresare în perioada investigației de reexaminare până la niveluri similare cu cele de la începutul perioadei examinate în 2018. Motivul acestei tendințe neregulate constă în mare parte în coincidența unui aflux considerabil de importuri de HRF la prețuri de dumping din Turcia și în dinamica unică creată de pandemia de COVID-19. Măsurile de limitare a mișcării persoanelor și întreruperile activității industriale au condus la niveluri de consum extrem de scăzute și la o cerere scăzută de oțel în 2020, în timp ce cererea și prețurile oțelului au crescut brusc în 2021 în timpul redresării post-COVID, ceea ce a condus, printre altele, la profituri excepțional de mari pentru industria siderurgică în perioada investigației de reexaminare.

(192)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 8 din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(193)

Cu toate acestea, indicatorii nu pot fi analizați fără a lua în considerare condițiile excepțional de favorabile de pe piața oțelului din 2021. Cu toate acestea, în 2020, încetinirea activității industriale determinată de pandemie și scăderea ulterioară a cererii de oțel au condus la o încetinire importantă a performanței industriei siderurgice și a economiei mondiale, în general. În 2021, ca urmare a unei redresări a cererii, consumul de oțel a crescut puternic, la fel ca și prețurile oțelului.

(194)

Astfel cum se explică în considerentul 192, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Pe de altă parte, astfel cum se explică în considerentul 138, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor compensatorii este probabil să conducă la redirecționarea pe piața Uniunii a unor volume semnificative de importuri subvenționate ale produsului care face obiectul reexaminării. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile subvenționate din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(195)

În acest sens, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii și prețurile de import chineze probabile, precum și impactul asupra industriei Uniunii.

(196)

Astfel cum se descrie în considerentul 131, producătorii din China dispun de o capacitate neutilizată semnificativă. Într-adevăr, capacitatea neutilizată estimată a Chinei reprezintă 89 % din volumul consumului de pe piața liberă a UE. Această capacitate neutilizată ar putea fi folosită pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării în vederea exportului către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 132, scăderea cererii de oțel chinezesc este și va rămâne un factor-cheie al creșterii exporturilor. Este probabil ca dezechilibrul rezultat între capacitate și cerere în China să sporească presiunea asupra producătorilor chinezi de a exporta.

(197)

În plus, una dintre principalele piețe, SUA, este protejată prin măsuri antidumping privind produsul care face obiectul reexaminării, ceea ce reduce accesul producătorilor chinezi.

(198)

Astfel cum se descrie în considerentul 134, piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe de anumite produse plate din oțel laminate la cald din lume. În plus, piața chineză nu poate absorbi supracapacitatea de oțel, iar principalele piețe ale țărilor terțe sunt închise pentru exporturile chineze, deoarece dispun de măsuri antidumping, de măsuri de salvgardare sau de alte măsuri de protecție împotriva RPC. De asemenea, nivelurile prețurilor din Uniune sunt mai ridicate decât prețul mediu practicat de exportatorii chinezi către restul lumii. Prin urmare, piața Uniunii reprezintă o destinație atractivă pentru capacitatea neutilizată existentă în RPC în cazul abrogării măsurilor antisubvenție.

(199)

După comunicarea constatărilor, CISA a contestat concluziile cu privire la atractivitatea pieței Uniunii, susținând că industria siderurgică chineză se bazează pe piața sa internă și că consumul intern din China este de zece ori mai mare decât segmentul pieței libere din UE. Acesta a subliniat, de asemenea, că, începând cu 1 august 2021, anumite produse siderurgice, inclusiv oțelul plat laminat la cald, nu mai sunt eligibile pentru reduceri de TVA la export, având astfel un efect descurajant asupra exporturilor și redirecționând producția de oțel chinezesc către industria internă chineză.

(200)

Comisia a recunoscut că consumul intern de HRF din China este semnificativ mai mare decât consumul de pe piața liberă a UE, dar, astfel cum se explică în considerentul 196, producătorii din China dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care nu sunt în măsură să o plaseze pe piața lor internă. Prin urmare, nu există niciun element care să împiedice producătorii chinezi să utilizeze această capacitate neutilizată pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării pentru exportul către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 132, scăderea cererii de oțel chinezesc este și va rămâne un factor-cheie al creșterii exporturilor. Este probabil ca dezechilibrul rezultat între capacitate și cerere în China să sporească presiunea asupra producătorilor chinezi de a exporta. În ceea ce privește presupusa modificare a sistemului TVA, Comisia a observat că CISA nu a furnizat niciun element de probă care să susțină argumentul potrivit căruia modificarea reducerilor de TVA ar fi condus sau ar conduce la modificări semnificative ale comportamentului la export al producătorilor chinezi. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație, considerată nefondată.

(201)

Având în vedere volumele scăzute ale importurilor din RPC din 2018 până în 2021, Comisia a considerat că prețurile de import raportate de Eurostat nu au putut fi utilizate pentru a stabili prețurile probabile ale importurilor de HRF din China în absența măsurilor antidumping. În schimb, Comisia a considerat drept un substituent reprezentativ prețurile de export din RPC către toate țările terțe, altele decât Uniunea (denumite în continuare „restul lumii”).

(202)

Comisia a stabilit că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețul exporturilor chineze (FOB) către restul lumii a fost, în medie, de 660 EUR/tonă. Pe baza acestui preț și pentru a stabili un preț probabil la care exporturile chineze ar ajunge la frontiera Uniunii, Comisia a adăugat costuri pentru asigurare și navlu. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a recurs la costurile utilizate în investigația inițială, și anume 52 EUR/tonă sau 7,9 % din preț/tonă, ca fiind cele mai bune date disponibile. În consecință, Comisia a concluzionat că prețul CIF de import probabil al exporturilor chineze de HRF către Uniune nu ar fi, în absența măsurilor, mai mare de 712 EUR/tonă.

(203)

Având în vedere că au fost utilizate date statistice, în absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, s-a putut stabili doar un preț mediu pe tonă pentru o gamă foarte variată de tipuri de produse. Prin urmare, în absența unor informații la nivel de tip de produs, Comisia nu a putut efectua un calcul precis al subcotării, ci a trebuit să se limiteze la o comparație a prețurilor între prețurile medii pe tonă.

(204)

Prețul de export din China determinat astfel a fost comparat cu prețurile de vânzare medii ponderate din cursul investigației de reexaminare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, percepute de la clienții de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică.

(205)

Compararea prețurilor a fost efectuată la același nivel comercial și, prin analogie cu o metodologie precisă de calcul al subcotării prețurilor, rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei investigației de reexaminare. Comparația a arătat că, în medie, exporturile chineze către Uniune ar subcota prețurile medii ale industriei Uniunii cu aproximativ 8 %.

(206)

HRF este un produs de bază foarte sensibil la preț și, astfel cum s-a observat în investigația inițială privind importurile de HRF din China și, de asemenea, în investigația privind produsul identic din Turcia, nivelurile relativ modeste de subcotare a prețurilor combinate cu volume mari sunt susceptibile să aibă un impact semnificativ și imediat asupra performanței industriei Uniunii (56). În ambele investigații, marjele de subcotare sub 5 % au forțat industria Uniunii să scadă prețurile de vânzare (sau să piardă cotă de piață) într-o asemenea măsură încât a suferit un prejudiciu important pe termen scurt.

(207)

Având în vedere că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, industria Uniunii tocmai s-a redresat după o perioadă turbulentă și dificilă din punct de vedere economic, inclusiv după pandemia de COVID-19, cu pierderi acumulate, aceasta se află încă într-o situație fragilă. În plus, Comisia a stabilit că GC oferă în continuare diferite programe de subvenționare industriei de HRF, iar Comisia a stabilit că industria producătoare de HRF a beneficiat de o serie de astfel de programe în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, este foarte probabil ca reapariția importurilor subvenționate la prețuri scăzute din China, în volume semnificative, care subcotează prețurile din Uniune, să aibă un efect negativ semnificativ asupra performanței industriei Uniunii, în special în ceea ce privește producția, volumul vânzărilor și prețurile, profitabilitatea și nevoile în materie de investiții, ducând la recurența prejudiciului important.

(208)

După comunicarea constatărilor, CISA a contestat selectarea perioadei examinate pentru analiza prejudiciului. Acesta a susținut că volumele crescute ale importurilor de HRF care fac obiectul unui dumping din Turcia efectuate în 2019, încetinirea economică provocată de pandemia de COVID-19 și redresarea puternică ulterioară pandemiei au denaturat elementele de probă care au servit drept bază pentru analiza dumpingului și a prejudiciului. Potrivit CISA, Comisia ar fi trebuit să analizeze o perioadă diferită și a sugerat să se examineze o perioadă extinsă, care să acopere unul sau doi ani înainte de perioada examinată (2016-2018), precum și perioada ulterioară PIR (2022).

(209)

Comisia a respins această afirmație. Ea a reamintit că diferitele elemente enumerate de CISA ca fiind de natură să denatureze elementele de probă în cursul perioadei examinate au fost recunoscute și examinate cu atenție în analiza prejudiciului efectuată de Comisie. Comisia a observat, de asemenea, că, chiar dacă s-ar fi examinat o perioadă extinsă înainte de perioada investigației de reexaminare, astfel cum a sugerat CISA, aceleași elemente ar fi fost încă prezente. În ceea ce privește perioada investigației de reexaminare, Comisia a reamintit că, pe baza articolului 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, „se alege o perioadă de investigație care, în cazul dumpingului, acoperă în mod normal o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară inițierii procedurii. Informațiile referitoare la o perioadă posterioară perioadei desfășurării investigației nu se iau în mod normal în considerare”. Potrivit unei jurisprudențe constante, Comisia nu poate fi obligată să includă în calculele sale factori referitori la o perioadă ulterioară perioadei de investigație, cu excepția cazului în care astfel de factori dezvăluie noi evoluții care fac ca taxa antidumping propusă să fie în mod vădit inadecvată (57). Același raționament ar trebui să se aplice, prin analogie, investigațiilor de reexaminare deschise în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. CISA nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că evoluțiile care au urmat perioadei investigației de reexaminare au făcut ca reinstituirea taxei să fie în mod vădit inadecvată.

(210)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor subvenționate din RPC la prețuri prejudiciabile și, prin urmare, la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(211)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antisubvenție existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor.

(212)

Industria Uniunii este localizată în 15 state membre (Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Țările de Jos și Ungaria). Aceasta are peste 38 000 de angajați în legătură cu produsul care face obiectul reexaminării.

(213)

În absența măsurilor, industria Uniunii nu mai este protejată împotriva creșterii probabile a importurilor subvenționate din China, ceea ce va cauza un prejudiciu important. Efectul măsurilor antisubvenție va fi pozitiv pentru producătorii din Uniune, deoarece măsurile vor ajuta industria Uniunii să își continue redresarea în urma importurilor subvenționate și a efectelor pandemiei de COVID-19. Prin urmare, menținerea măsurilor este în mod clar în interesul industriei Uniune.

(214)

Comisia a contactat toți utilizatorii și toți importatorii neafiliați cunoscuți. Niciun utilizator și niciun importator neafiliat nu s-a manifestat și nu a cooperat la prezenta investigație prin transmiterea unui răspuns la chestionar. Având în vedere lipsa de cooperare din partea utilizatorilor și a importatorilor neafiliați și în absența oricăror indicații contrare, menținerea măsurilor nu este considerată a fi împotriva interesului utilizatorilor și importatorilor.

(215)

În plus, Comisia a analizat dacă măsurile împotriva Chinei ar avea un efect negativ asupra securității aprovizionării, întrucât există, de asemenea, măsuri în vigoare privind HRF împotriva Turciei, Braziliei, Iranului și Rusiei. Nivelul de utilizare a capacității industriei Uniunii a fost de 75 % în cursul perioadei investigației de reexaminare, iar capacitatea totală de producție a depășit consumul total al Uniunii cu 18 milioane de tone, conform datelor din chestionarul macro al EUROFER. În plus, în pofida măsurilor împotriva unora dintre principalii exportatori de HRF, aproape 40 de țări au exportat produsul care face obiectul reexaminării către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, arătând astfel că instituirea de măsuri nu ar afecta diversificarea ofertei. Din aceste motive și în absența cooperării din partea utilizatorilor și importatorilor, Comisia a concluzionat că nu există riscuri potențiale la nivelul aprovizionării pentru utilizatorii din aval.

(216)

După comunicarea constatărilor, CISA a făcut trimitere la măsura de salvgardare a UE privind importurile, printre altele, de HRF din China, care limitează în mod semnificativ posibilitatea producătorilor chinezi de a exporta HRF pe piața UE și restricționează fluxurile de liber schimb în detrimentul producătorilor din aval și al utilizatorilor finali.

(217)

Comisia a reamintit că măsura de salvgardare în cauză nu poate fi considerată ca având un caracter durabil și că măsura în vigoare în prezent (58) nu are niciun impact asupra evaluării probabilității creșterii importurilor în absența taxelor compensatorii. Având în vedere caracterul temporar al măsurii de salvgardare privind oțelul, Comisia a constatat, prin urmare, că aceasta nu poate avea un impact asupra concluziilor sale din cadrul prezentei investigații. În ceea ce privește securitatea aprovizionării, astfel cum se menționează în considerentul 215, capacitatea totală de producție a industriei Uniunii a depășit consumul total al Uniunii, iar alte câteva țări terțe au exportat HRF către Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. În plus, măsura de salvgardare este revizuită periodic și ajustată, dacă este necesar, pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu oțel pe piața Uniunii. Prin urmare, măsurile de salvgardare nu ar constitui un risc pentru securitatea aprovizionării utilizatorilor din aval.

(218)

În plus, CISA a susținut, de asemenea, că introducerea mecanismului de ajustare la frontieră în funcție de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism, CBAM) ar distorsiona accesul la piața UE, având în vedere obligațiile de raportare împovărătoare și suprataxele legate de CBAM.

(219)

Comisia a reamintit că CBAM va intra în vigoare abia în octombrie 2023 și că, în cursul unei perioade de tranziție, până în 2026, importatorii vor trebui să raporteze doar emisiile încorporate în mărfurile lor, fără a suporta taxe financiare. Motivul declarat pentru această perioadă de tranziție este acela de a acorda părților timpul necesar pentru a se adapta înainte de instituirea sistemului final și de a reduce riscul de perturbări ale comerțului. În consecință, Comisia a considerat că este prematur să se efectueze orice evaluare a impactului potențial al CBAM asupra viitoarelor fluxuri comerciale de produse plate laminate la cald și a respins afirmația.

(220)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate originare din RPC.

(221)

În urma comunicării constatărilor, CISA a susținut că actualele măsuri antisubvenție ar trebui să fie suspendate în conformitate cu articolul 24 alineatul (4) din regulamentul de bază, afirmând că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la articolul 24 alineatul (4) din regulamentul de bază menționat anterior. Acesta a susținut că condițiile de piață s-au modificat temporar într-o asemenea măsură încât este puțin probabil ca prejudiciul să continue sau să apară ca urmare a suspendării. În acest sens, CISA a făcut trimitere la scăderea preconizată a volumului importurilor din Rusia și Ucraina, la deficitele de aprovizionare în urma incidentelor survenite în instalațiile de HRF din Uniunea Europeană și la creșterile de preț ale produsului în cauză.

(222)

Comisia a respins afirmația CISA, întrucât aceasta era generală și nefondată. Pe de altă parte, investigația de reexaminare a stabilit că este probabil ca prejudiciul să reapară în absența măsurilor și, mutatis mutandis, inclusiv în cazul unei suspendări.

(223)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea subvenționării, la reapariția prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antisubvenție aplicate importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC, ar trebui menținute.

(224)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor compensatorii individuale. Societățile care beneficiază de taxe compensatorii individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurilor care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să li se aplice taxa compensatorie stabilită pentru „toate celelalte societăți”.

(225)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei compensatorii la importuri, ea nu trebuie să fie singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(226)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 23 alineatul (1) din regulamentul de bază. O investigație anticircumvenție poate fi deschisă în astfel de circumstanțe și cu condiția să fie îndeplinite condițiile. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxei și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(227)

Nivelurile individuale ale taxelor compensatorii specificate în prezentul regulament pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei compensatorii.

(228)

O societate poate solicita aplicarea acelorași niveluri individuale ale taxei compensatorii în cazul în care își schimbă denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (59). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(229)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări.

(230)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (60), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(231)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,