11/Volumul 47

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

237

L 236/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 (3), a instituit un drept compensatoriu definitiv la importurile de folie din polietilenă tereftalată (PET) („produsul în cauză”) corespunzătoare codurilor NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90, originare din India. Ancheta care a dus la adoptarea acestui regulament este denumită în continuare „ancheta inițială”. Măsurile au luat forma unui drept ad valorem cuprins între 3,8 % și 19,1 % în cazul importurilor provenite de la exportatorii numiți în mod individual, nivelul dreptului rezidual aplicabil importurilor produsului în cauză efectuate de către toate celelalte societăți fiind de 19,1 %. Dreptul compensatoriu definitiv la importurile de folie din PET, fabricată și exportată de către Garware Polyester Limited („Garware” sau „societatea”) se ridica la 3,8 %. Ancheta inițială s-a desfășurat între 1 octombrie 1997 și 30 septembrie 1998.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 al Consiliului (4), Consiliul a menținut dreptul compensatoriu definitiv instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 privind importurile de folie de PET originare din India, ca urmare a reexaminării la expirarea măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 366/2006 (5), Consiliul a modificat Regulamentul (CE) nr. 1676/2001 (6), ca urmare a unei reexaminări temporare parțiale a nivelului dreptului antidumping aplicat în cazul a cinci producători indieni și a instituit un drept antidumping cuprins între 0 % și 18 %. Dreptul antidumping instituit asupra importurilor de folie de PET de la societatea Garware era de 17,4 %. Trebuie remarcat faptul că dreptul antidumping aplicat societății Garware a fost ajustat pentru a se ține seama de nivelul subvenției, compensat prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 (a se vedea de asemenea considerentul 71).

(4)

O cerere de reexaminare intermediară parțială a Regulamentului (CE) nr. 2597/1999 privind exclusiv nivelul dreptului compensatoriu impus societății Garware a fost depusă de către următorii producători comunitari: DuPont Teijin Films, Mitsubishi Polyester Film GmbH, Nuroll SpA și Toray Plastics Europe (denumiți în continuare „solicitanți”). Solicitanții reprezintă o proporție majoră a producției comunitare de folie de PET.

(5)

Solicitanții au susținut că, în ceea ce privește importurile de folie de PET de la societatea Garware, măsurile compensatorii în vigoare nu mai sunt suficiente, la nivelul lor actual, pentru a compensa subvenționările prejudiciabile, deoarece condițiile de acordare a subvențiilor către societatea Garware s-au modificat semnificativ.

(6)

Concluzionând, după consultarea comitetului consultativ, că există elemente de probă suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, la 12 iulie 2005, prin publicarea unui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (7), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază.

(7)

Reexaminarea se limitează la practicile de subvenționare a producătorului-exportator, societatea Garware, pentru a evalua necesitatea de a menține, elimina sau modifica măsurile existente. Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005.

(8)

Comisia a informat în mod oficial producătorul-exportator în cauză, autoritățile publice indiene și solicitanții cu privire la deschiderea reexaminării intermediare parțiale. Aceasta a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita audierea în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(9)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru anchetă, Comisia a trimis un chestionar către societatea Garware, care a cooperat răspunzând la acesta. S-a efectuat o vizită de verificare la sediul societății Garware, în India.

(10)

Societatea Garware, autoritățile publice indiene și solicitanții au fost informați cu privire la principalele rezultate ale anchetei și au avut posibilitatea de a-și exprima opiniile (a se vedea considerentul 73).

(11)

Produsele în cauză definite în ancheta inițială sunt folia de polietilenă tereftalată (PET), originare din India, încadrate în mod normal la codul NC ex 3920 62 19.

(12)

Ca și în ancheta inițială, s-a constatat că folia de PET produsă și vândută de către societatea Garware pe piața internă din India și folia de PET exportată către Comunitate, originară din India, aveau aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și erau destinate acelorași aplicații. În consecință, acestea sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(13)

Pe baza informațiilor din cererea de reexaminare și din răspunsurile la chestionarul Comisiei, următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că au fost acordate subvenții, au făcut obiectul unei anchete:

(14)

Sistemele menționate la subpunctele (i) - (iv) și (vii) de mai sus au la bază legea din 1992 privind dezvoltarea și reglementarea comerțului exterior (legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „legea privind comerțul exterior”). Legea privind comerțul exterior permite autorităților publice indiene să publice declarații referitoare la politica în domeniul importurilor și exporturilor. Autoritățile publice au publicat un plan cincinal privind politica în domeniul importurilor și exporturilor pentru perioada 1 aprilie 2002 – 31 martie 2007 („Document privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007”). În plus, autoritățile publice indiene au publicat un manual de proceduri aplicabile „Documentului privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007” [„Manual de proceduri 2002-2007 (volumul I)”]; acesta a fost actualizat în mod regulat (8).

(15)

Sistemul de scutire de la impozitul pe profit menționat la subpunctul (v) de mai sus are la bază legea din 1961 privind profitul, care este modificată în fiecare an prin legea finanțelor.

(16)

Sistemul creditelor pentru export menționat la subpunctul (vi) de mai sus are la bază secțiunile 21 și 35A din legea din 1949 privind reglementarea bancară, care permite băncii Reserve Bank of India să dea instrucțiuni băncilor comerciale cu privire la creditele pentru export.

(17)

Pe baza informațiilor comunicate în cererea de reexaminare și în răspunsurile la chestionarul Comisiei, Comisia a examinat de asemenea sistemul de stimulente pus în aplicare de guvernul din Maharashtra în 1992. Acest sistem are la bază rezoluțiile Ministerului Industriilor, Energiei și Muncii din statul Maharashtra.

(18)

Descrierea detaliată a acestui sistem este prezentată la alineatele 4.1.1 - 4.1.14 din documentul privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și la capitolele 4.1. - 4.30 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(19)

Deoarece s-a constatat că societatea Garware nu a recurs la sistemul licențelor prealabile în timpul perioadei de anchetă, nu este necesar să se stabilească dacă societatea poate sau nu beneficia de măsuri compensatorii.

(20)

Descrierea detaliată a sistemului de credite pentru drepturi de import este prezentată la alineatul 4.3 din documentul privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și la capitolul 4 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I). În perioada anchetei inițiale existau două forme de DEPB: credite acordate anterior exportului și credite acordate ulterior exportului. În aprilie 2000, forma creditelor acordate anterior exportului a fost abandonată; astfel, numai forma creditelor acordate ulterior exportului a făcut obiectul prezentei reexaminări.

(21)

Orice fabricant-exportator sau comerciant-exportator poate beneficia de acest sistem, acesta fiind cazul societății Garware în timpul perioadei de anchetă.

(22)

Orice exportator eligibil poate solicita credite DEPB, care corespund unui procent din valoarea produselor exportate în cadrul acestui sistem. Autoritățile publice indiene au stabilit procente pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul în cauză, pe baza „Standard input-output norms” (SION), care țin seama de presupusa cotă pe care o ocupă inputurile importate în cadrul produsului în cauză și de incidența drepturilor vamale percepute asupra acestor importuri, fie că acestea au fost sau nu achitate.

(23)

Pentru a putea beneficia de avantajele acordate de acest sistem, societatea trebuie să facă exporturi. În momentul tranzacției de export, exportatorul trebuie să prezinte autorităților indiene o declarație care să indice faptul că exportul este efectuat în cadrul DEPBS. Pentru ca mărfurile să poată fi exportate, autoritățile vamale indiene eliberează, în timpul procedurii de expediere, un aviz de expediție care indică, între altele, valoarea creditului DEPBS care va fi acordat pentru această tranzacție de export. În acest moment, exportatorul cunoaște avantajul de care va beneficia. Odată ce autoritățile vamale au eliberat avizul de expediție, autoritățile publice indiene nu mai pot reveni asupra deciziei de acordare a creditului pentru drepturile de import. Rata aplicabilă pentru calculul creditului pentru drepturi de import acordat este rata aflată în vigoare în momentul declarației de export. Astfel, modificarea ulterioară a nivelului beneficiului nu este posibilă.

(24)

S-a constatat de asemenea că, în conformitate cu normele contabile indiene, creditele DEPBS pot fi înscrise ca profit în conturile comerciale, conform principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(25)

Aceste credite pot fi utilizate pentru achitarea drepturilor vamale datorate pentru orice import ulterior de mărfuri nesupuse restricțiilor la import, cu excepția bunurilor de capital. Produsele importate astfel pot fi ulterior vândute pe piața internă (fiind supuse impozitului pe vânzări) sau utilizate în alt mod.

(26)

Creditele pentru drepturi de import sunt liber transferabile și au o valabilitate de douăsprezece luni de la data acordării lor.

(27)

O cerere de credite pentru drepturi de import poate cuprinde până la douăzeci și cinci de tranzacții de export; în cazul în care cererea este trimisă pe cale electronică, numărul de tranzacții este nelimitat. În realitate, nu există un termen strict de solicitare a creditului pentru drepturi de import, deoarece termenele indicate la capitolul 4.47 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I) sunt întotdeauna calculate pornind de la data tranzacției de export celei mai recente înscrise într-o cerere de credit pentru drepturi de import.

(28)

Societatea a atras atenția Comisiei asupra faptului că acest sistem urma să fie în curând eliminat și înlocuit cu un sistem considerat „compatibil cu OMC”, în vigoare din 1 aprilie 2006. Sistemul creditelor pentru drepturi de import trebuia inițial să expire la 1 aprilie 2005. Cu toate acestea, deoarece sistemul care trebuia să îi urmeze nu era pregătit, acest sistem a fost prelungit până la 1 aprilie 2006. Societatea nu a confirmat dacă noul sistem intrase în cele din urmă în vigoare după această din urmă dată. În orice caz, această modificare pare să fi avut loc în afara perioadei de anchetă.

(29)

Sistemul de credite pentru drepturi de import acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Sistemele de credite pentru drepturi de import constituie o contribuție a autorităților publice indiene, deoarece ele sunt utilizate în cele din urmă pentru achitarea drepturilor de import, autoritățile publice indiene renunțând astfel la veniturile vamale în mod normal exigibile. În plus, acestea conferă un avantaj exportatorului, îmbunătățindu-i lichiditățile.

(30)

Mai mult, sistemul de credite pentru drepturi de import este condiționat de rezultatele obținute la export; astfel, se consideră că acesta este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(31)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. El nu respectă regulile stricte prevăzute în anexa I subpunctul (i), în anexa II (definiția și regulile privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și regulile privind sistemele de drawback pentru inputurile de înlocuire) la regulamentul de bază. Exportatorul nu este obligat în niciun fel să consume efectiv inputurile importate în regim duty-free în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu este calculată în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. În plus, nu există niciun sistem sau procedură de verificare a inputurilor care au fost consumate în procesul de producție a produsului exportat sau a existenței unei plăți în exces a drepturilor de import în sensul anexei I subpunctul (i) și a anexelor II și III la regulamentul de bază. În sfârșit, exportatorii pot beneficia de sistemul de credite pentru drepturi de import, fie că importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, exportatorul trebuie doar să exporte mărfuri, fără să dovedească că inputul a fost importat. În consecință, chiar și exportatorii ale căror inputuri sunt de origine națională și nu importă niciunul dintre produsele utilizate ca inputuri pot beneficia de avantajele acestui sistem.

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și cu articolul 5 din regulamentul de bază, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată în funcție de avantajul conferit beneficiarului, înregistrat pe perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, s-a considerat că avantajul a fost obținut în momentul tranzacției de export efectuate în cadrul acestui sistem. În acest moment, autoritățile publice indiene pot renunța la perceperea drepturilor vamale, ceea ce constituie o contribuție financiară în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază.

(33)

Ținând seama de cele prezentate mai sus, se consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul DEPBS să fie calculat prin însumarea creditelor obținute pentru toate tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul perioadei de anchetă. Societatea a susținut că rata aplicabilă DEPBS fusese redusă de la 11 % la 8 % începând cu 26 mai 2005, deci că această schimbare s-ar fi produs în afara perioadei anchetei de reexaminare; în consecință, efectele și importanța acestei schimbări nu au putut fi verificate și această cerere trebuie respinsă în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază.

(34)

Costurile necesare pentru obținerea subvenției au fost deduse din creditele primite pentru obținerea subvenției (numărător), în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, aceste subvenții au fost repartizate pe cifra de afaceri totală realizată la export în cursul perioadei de anchetă (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Societatea Garware a beneficiat de acest sistem în cursul perioadei de anchetă și a obținut o subvenție de 10,3 %.

(36)

Descrierea detaliată a acestor sisteme este prezentată la capitolele 6 (unități orientate către export) și 7 (zone economice speciale) din documentul privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(37)

Deoarece s-a constatat că societatea Garware nu a fost constituită în cadrul niciunuia dintre aceste sisteme în cursul perioadei de anchetă, nu este necesar să se stabilească dacă societatea poate face sau nu obiectul unor măsuri compensatorii.

(38)

Descrierea acestui sistem este prezentată la capitolul 5 din documentul privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și la capitolul 5 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(39)

Sistemul este deschis fabricanților-exportatori și comercianților-exportatori „asociați” unor fabricanți și unor furnizori de servicii. Societatea Garware a beneficiat de acest sistem în cursul perioadei de anchetă.

(40)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe bunuri de capital (noi și, din aprilie 2003, second hand, cu o vechime de maximum zece ani) la o rată redusă a dreptului. În acest scop, autoritățile publice indiene eliberează, la cerere, o licență EPCG, în schimbul plății unei taxe. Începând cu aprilie 2000, se aplică o rată redusă de 5 % tuturor bunurilor de capital importate în cadrul acestui sistem. Pentru a îndeplini obligația de export, bunurile de capital importate trebuie să fie folosite pentru producerea unei anumite cantități de mărfuri pentru export în decursul unei anumite perioade.

(41)

Sistemul EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea drepturilor constituie o contribuție financiară a autorităților publice indiene, care renunță astfel la veniturile vamale exigibile în mod normal. În plus, aceasta conferă un avantaj exportatorului, deoarece drepturile economisite la import îmbunătățesc lichiditățile societății.

(42)

De asemenea, sistemul EPCGS este condiționat în drept de rezultatele obținute la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără luarea unui angajament de a exporta. Astfel, se consideră că acesta este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(43)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu se încadrează în sistemele autorizate definite în anexa I subpunctul (i) la regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricație al produselor exportate.

(44)

Numărătorul a fost stabilit după cum urmează: valoarea subvenției a fost calculată în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii drepturilor vamale neachitate pentru bunurile de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri în sectorul foliei de PET. La această valoare a fost adăugată o dobândă, pentru a reflecta valoarea totală a avantajului conferit beneficiarului în cursul perioadei de anchetă. Cheltuielile necesare pentru obținerea subvenției au fost deduse, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(45)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri realizată la export în cursul perioadei de anchetă (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export. Subvenția obținută de către societatea Garware este de 1,8 %.

(46)

Acest sistem are ca temei juridic legea privind impozitul pe profit din 1961. Această lege, care este modificată în fiecare an prin legea finanțelor, definește modalitățile de percepere a impozitelor, precum și diferitele scutiri și deduceri care pot fi obținute. Societățile exportatoare pot solicita scutirea de la plata impozitului în temeiul secțiunilor 10A, 10B și 80HHC din legea privind impozitul pe profit din 1961.

(47)

Deoarece societatea Garware nu a beneficiat de niciun avantaj în cadrul ITES, nu este necesar să se stabilească dacă sistemul poate face sau nu obiectul unor măsuri compensatorii.

(48)

Detaliile acestui sistem sunt prezentate în circulara de bază IECD nr. 5/04.02.01/2002-03 (credite pentru export în valută) și în circulara de bază IECD nr. 10/04.02.01/2003-04 (credite pentru export în rupii) a Reserve Bank of India („RBI”), adresate tuturor băncilor comerciale din India.

(49)

Acest sistem este deschis producătorilor-exportatori și comercianților-exportatori. Societatea Garware a beneficiat de acest sistem în cursul perioadei de anchetă.

(50)

În cadrul acestui sistem, RBI stabilește plafoane obligatorii pentru ratele dobânzii aplicabile creditelor pentru export, în rupii sau în valută, pe care băncile comerciale trebuie să le respecte „pentru ca exportatorii să poată avea acces la credit la rate competitive pe plan internațional”. Sistemul cuprinde două părți, și anume: creditele pentru export anterioare expedierii („packing credit”), care cuprind creditele acordate unui exportator pentru a finanța achiziția, prelucrarea, fabricarea, ambalarea și/sau expedierea mărfurilor înainte de export, și creditele pentru export ulterioare expedierii, care cuprind creditele-fonduri de rulment acordate pentru finanțarea creanțelor la export. RBI impune, de asemenea, băncilor să aloce o anumită sumă din creditul lor net pentru finanțarea exporturilor.

(51)

Ca rezultat al acestor circulare de bază ale RBI, exportatorii pot obține credite pentru export la rate preferențiale ale dobânzii în raport cu ratele dobânzii aplicate creditelor comerciale obișnuite („credite de casă”), care sunt stabilite numai în funcție de condițiile pieței.

(52)

Prin diminuarea costurilor de finanțare în raport cu ratele de pe piață ale dobânzii, ratele preferențiale ale dobânzii menționate la considerentul anterior conferă un avantaj exportatorilor în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. În ciuda faptului că creditele preferențiale din cadrul acestui sistem sunt acordate de băncile comerciale, avantajul corespunde unei contribuții financiare a autorităților publice în sensul articolului 2 alineatul (1) subpunctul (iv) din regulamentul de bază. Astfel, RBI este un organism public care se încadrează la definiția „autorităților publice” enunțate la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul de bază. Aceasta impune băncilor comerciale să acorde finanțări preferențiale societăților exportatoare. Aceste finanțări echivalează cu o subvenție, care este considerată specifică și susceptibilă de măsuri compensatorii, deoarece ratele preferențiale ale dobânzii sunt condiționate de rezultatele obținute la export, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(53)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre valoarea ratei dobânzii vărsate pentru creditele pentru export utilizate pe perioada anchetei de reexaminare și valoarea care ar fi fost datorată la ratele creditelor comerciale obișnuite utilizate de societatea în cauză. Această valoare a subvenției (numărător) a fost repartizată pe cifra de afaceri totală realizată la export pe perioada anchetei de reexaminare (numitor), în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Societatea Garware a beneficiat de un avantaj în cadrul acestui sistem și a obținut o subvenție de 1,2 %.

(54)

Temeiul juridic al acestui sistem este prezentat la alineatele 4.2.1 la 4.2.7 din documentul privind politica importurilor și exporturilor 2002-2007 și la alineatele 4.31 la 4.36 din manualul de proceduri 2002-2007 (volumul I).

(55)

Deoarece societatea Garware nu a beneficiat de avantaje în cadrul sistemului DFRC, nu a fost necesar să se stabilească dacă acesta putea face sau nu obiectul unor măsuri compensatorii.

(56)

Pentru a încuraja constituirea unor ramuri industriale în regiunile mai puțin dezvoltate ale statului, autoritățile publice din Maharashtra acordă, începând din 1964, unităților care se instituie sau care se dezvoltă în regiunile în curs de dezvoltare ale statului facilități reunite în cadrul unui sistem cunoscut sub numele de „sistem de stimulente”. Acest sistem a fost modificat de mai multe ori de la data introducerii sale, iar versiunea din 1993 a rămas în vigoare de la 1 octombrie 1993 la 31 martie 2001, dată la care a fost introdusă cea mai recentă versiune, „sistemul 2001”, valabil până la 31 martie 2006. Acest sistem cuprinde mai multe subsisteme, dintre care cele mai importante sunt scutirea de la plata impozitului local pe vânzări și rambursarea taxei locale.

(57)

Pentru a fi eligibile, societățile trebuie să investească în regiunile mai puțin dezvoltate prin crearea unei noi unități industriale sau prin realizarea unor importante investiții de capital în vederea extinderii sau diversificării unei unități industriale existente. Aceste regiuni sunt clasificate în diferite categorii, în funcție de gradul lor de dezvoltare economică (de exemplu, regiuni slab dezvoltate, regiuni mai puțin dezvoltate, regiunile cel mai puțin dezvoltate). Valoarea stimulentelor se stabilește în principal în funcție de regiunea în care este stabilită sau urmează să se stabilească întreprinderea și de mărimea investiției consimțite.

(58)

Scutirea de la plata impozitului local pe vânzări: mărfurile sunt în mod normal supuse unui impozit central pe vânzări (în cazul vânzărilor dintre state) sau unui impozit de stat pe vânzări (în cazul vânzărilor efectuate în cadrul unui stat); ratele acestui impozit diferă în funcție de statul sau statele în care au loc tranzacțiile. La importul sau exportul de bunuri nu se aplică niciun impozit pe vânzări, iar vânzările interne sunt supuse acestui impozit la ratele aplicabile. În cadrul acestui sistem, societățile beneficiare nu sunt obligate să perceapă impozitul pe vânzări la tranzacțiile de vânzare. De asemenea, ele sunt scutite de la plata impozitului local pe vânzări la achiziția unor bunuri de la un furnizor eligibil el însuși pentru acest sistem. În timp ce tranzacția de vânzare nu conferă vânzătorului niciun avantaj, tranzacția de achiziție conferă un avantaj cumpărătorului. Societatea Garware ar fi beneficiat de această scutire în cursul perioadei de anchetă.

(59)

Rambursarea taxei locale: taxa locală este un impozit perceput de către autoritățile locale din India, în special de către autoritățile publice din Maharashtra, asupra mărfurilor care trec granițele teritoriale ale unui oraș sau ale unui district. Societățile industriale pot beneficia de o rambursare a taxei locale de către autoritățile publice din Maharashtra în cazul în care instalațiile lor sunt situate în anumite orașe sau districte de pe teritoriul statului. Valoarea totală care poate fi rambursată se limitează la 100 % din investițiile în capital fix. Societatea Garware a beneficiat de această rambursare în cursul perioadei de anchetă.

(60)

Acest sistem acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) subpunctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cele două subsisteme examinate mai sus constituie o contribuție financiară din partea autorităților publice din Maharashtra, care renunță astfel la veniturile exigibile în mod normal. În plus, această scutire/rambursare conferă un avantaj societăților beneficiare, îmbunătățindu-le lichiditățile.

(61)

Societatea a susținut că impozitul pe vânzări a fost eliminat la 1 aprilie 2005 și că autoritățile publice din Maharashtra au introdus de la această dată un sistem al „taxei pe valoarea adăugată”, conform căruia societatea trebuie să achite rata în întregime. Cu toate acestea, această pretinsă modificare s-a produs la sfârșitul perioadei de anchetă, astfel încât efectele și importanța sa nu au putut fi verificate. În orice caz, nu a fost prezentată nicio dovadă relevantă cu privire la acest sistem sau la obligațiile impuse societății. În conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, această cerere trebuie respinsă.

(62)

Acest sistem se adresează exclusiv societăților care au investit în anumite regiuni geografice aflate sub jurisdicția statului Maharashtra. Societățile stabilite în afara acestor zone nu pot beneficia de acest sistem. Valoarea avantajului conferit diferă în funcție de zonă. Sistemul este specific în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) și al articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază; astfel, acesta poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(63)

În ceea ce privește scutirea de la plata impozitului, valoarea subvenției a fost calculată pe baza valorii impozitului pe vânzări în mod normal exigibile în cursul perioadei de anchetă, dar care nu a fost achitată în virtutea acestui sistem. De asemenea, în ceea ce privește taxa locală, avantajul conferit exportatorului a fost calculat ca valoare a taxei locale rambursate în cursul perioadei de anchetă. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea totală a acestor subvenții (numărător) a fost repartizată pe ansamblul vânzărilor realizate pe perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția nu este condiționată de exporturi și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. În această perioadă, societatea Garware a beneficiat de aceste sisteme și a obținut subvenții într-o proporție de 1,6 %.

(64)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul regulamentului de bază, exprimată pe o bază ad valorem în cazul producătorului-exportator care a făcut obiectul anchetei, se ridică la 14,9 %. Această valoare depășește pragul de minimis stabilit la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(65)

Astfel, se estimează că, în temeiul articolului 19 din regulamentul de bază, măsurile în vigoare nu mai sunt suficiente pentru compensarea subvențiilor care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii, subvenții care determină un prejudiciu pentru industria comunitară.

(66)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurii în vigoare nu ar fi suficientă pentru compensarea subvențiilor care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii și care cauzează prejudiciul.

(67)

S-a stabilit că pe perioada anchetei societatea Garware a continuat să beneficieze de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii din partea autorităților indiene. Mai mult, nivelul de subvenționare constatat este net superior celui stabilit în cursul anchetei inițiale. Sistemele de subvenționare analizate anterior acordă avantaje recurente și, cu excepția DEPBS și a rambursării impozitului pe vânzări, nu există niciun indiciu că acestea vor fi eliminate într-un viitor previzibil. Conform Garware, un sistem menit să înlocuiască DEPBS trebuia să intre în vigoare la 1 aprilie 2006. Societatea nu a confirmat dacă acest fapt a avut sau nu loc. Situația rezultată în urma înlocuirii DEPBS de către un sistem presupus a fi „compatibil cu OMC”, despre care Comisia nu are nicio informație, va trebui analizată în timp oportun. În lipsa unei probe bine întemeiate de înlocuire a DEPBS, se consideră că, în scopul prezentei reexaminări, DEPBS este în continuare în vigoare. De asemenea, societatea nu a comunicat nicio informație detaliată privind sistemul de tip „TVA” care ar fi înlocuit impozitul pe vânzări în statul Maharashtra la sfârșitul perioadei de anchetă, considerându-se astfel, în scopul prezentei reexaminări, că sistemul impozitului pe vânzări se află încă în vigoare.

(68)

Deoarece s-a demonstrat că societatea beneficiază de un nivel de subvenționare mult mai ridicat decât înainte și că ea va continua probabil să perceapă subvenții cu o valoare mai mare decât valoarea stabilită în ancheta inițială, s-a concluzionat că menținerea măsurii în vigoare nu este suficientă pentru compensarea efectelor subvenției care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii și care cauzează prejudiciul și că nivelul măsurilor ar trebui în consecință modificat pentru a reflecta noile rezultate.

(69)

Ținând seama de concluziile privind valoarea subvențiilor acordate societății Garware și de insuficiența măsurilor actuale pentru compensarea subvențiilor care ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii, dreptul compensatoriu aplicat importurilor realizate de societatea Garware pentru produsul în cauză ar trebui modificat pentru a reflecta noile valori constatate ale subvenției.

(70)

Dreptul compensatoriu modificat, definit la considerentul 72, a fost stabilit la noul nivel de subvenționare constatat în timpul acestei analize, dat fiind faptul că marja prejudiciului, calculată în timpul anchetei inițiale, rămâne superioară.

(71)

Ținând seama de faptul că, prin aplicarea articolului 24 alineatul (1) din regulamentul de bază și a articolului 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, niciun produs nu poate fi supus atât drepturilor antidumping cât și drepturilor compensatorii în vederea remedierii unei aceleiași situații rezultate în urma unui dumping sau a acordării unor subvenții la export, dreptul compensator în vigoare stabilit în urma acestei reexaminări ca fiind corespunzător subvențiilor la export (13,3 %) este dedus din dreptul antidumping aplicat societății Garware prin Regulamentul (CE) nr. 1676/2001. Ca urmare a modificării acestui regulament prin Regulamentul (CE) nr. 366/2006, s-a stabilit, pentru societatea Garware, o marjă antidumping de 20,1 %. Un procent de 2,7 % a fost dedus din această marjă pentru a reflecta dreptul compensatoriu aflat atunci în vigoare și corespunzător subvențiilor la export, impunându-se astfel acestei societăți un drept antidumping de 17,4 %. Ca urmare a acestei analize, trebuie dedus un procent suplimentar de 10,6 % din dreptul antidumping individual pentru a reflecta dreptul compensatoriu corespunzător subvențiilor constatate la export; astfel, dreptul antidumping impus societății Garware ar trebui redus cu această valoare la 6,8 %.

(72)

Ținând seama de cele prezentate mai sus, valorile drepturilor propuse în ceea ce privește societatea Garware, exprimate în procente din prețul CIF franco frontiera Comunității, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(73)

Societatea Garware, autoritățile publice indiene și solicitanții au fost informați cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a inițiat recomandarea modificării măsurilor în vigoare și au avut posibilitatea să-și exprime opiniile. Nu s-a primit nicio remarcă din partea societății Garware sau din partea autorităților indiene; solicitanții au subscris la concluziile Comisiei.

(74)

Nivelul dreptului compensatoriu și nivelul dreptului antidumping aferente fiecărei societăți și specificate în regulament au fost stabilite pe baza rezultatelor anchetelor care au dus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 367/2006 și a Regulamentului (CE) nr. 366/2006, precum și pe baza concluziilor acestei analize. Ele reflectă situația constatată în cazul societății Garware în cursul acestei anchete. Nivelurile drepturilor (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv în cazul importurilor de produse originare din țara în cauză și care sunt fabricate de către societățile, așadar de către entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice societate ale cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de către entitățile asociate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(75)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri ale drepturilor individuale compensatorii și ale drepturilor antidumping (de exemplu, ca urmare a modificării denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie imediat adresată Comisiei (9) și să cuprindă toate informațiile utile, în special cu privire la orice modificare a activităților întreprinderii, legate de producție, vânzări interne și export, rezultate, de exemplu, în urma acestei modificări a denumirii sau a modificării entităților de producție și de vânzare,