Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 21998A0710(01)

    Acord între Comunitatea Europeană, Agenția Spațială Europeană și Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene privind contribuția europeană la dezvoltarea unui sistem global de navigație prin satelit (GNSS)

    JO L 194, 10.7.1998, p. 16–24 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

    Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

    Legal status of the document In force

    ELI: http://data.europa.eu/eli/agree_internation/1998/434/oj

    Related Council decision

    07/Volumul 06

    RO

    Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

    131


    21998A0710(01)


    L 194/16

    JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


    ACORD

    între Comunitatea Europeană, Agenția Spațială Europeană și Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene privind contribuția europeană la dezvoltarea unui sistem global de navigație prin satelit (GNSS)

    COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Comunitatea”, reprezentată prin Gavin Strang, ministru al transporturilor din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene și de Neil Kinnock, membru al Comisiei Comunităților Europene (Transporturi)

    și

    AGENȚIA SPAȚIALĂ EUROPEANĂ, instituită prin Convenția pentru crearea unei Agenții Spațiale Europene, deschisă spre semnare la Paris la 30 mai 1975, denumită în continuare „ASE”, reprezentată prin Antonio Rodotà, director general,

    și

    ORGANIZAȚIA EUROPEANĂ PENTRU SIGURANȚA NAVIGAȚIEI AERIENE, instituită prin Convenția internațională de cooperare pentru siguranța navigației aeriene din 13 decembrie 1960, modificată prin Protocolul din 12 februarie 1981, denumită în continuare „Eurocontrol”, reprezentată prin Yves Lambert, director general,

    denumite colectiv în continuare „părțile”,

    LUÂND ACT de faptul că studiile privind navigația prin satelit evoluează de la stadiul de cercetare la definirea unui sistem operațional și că aceste studii au atins un grad suficient de maturitate pentru a permite contribuția europeană la un sistem global de navigație prin satelit, sporind astfel implicarea industriei europene în acest domeniu;

    LUÂND ACT de interesul exprimat de guvernele europene privind contribuția europeană la navigația prin satelit, interes exprimat cu ocazia reuniunii Conferinței europene a aviației civile din 10 iunie 1994;

    AVÂND ÎN VEDERE comunicarea Comisiei Comunităților Europene, denumită în continuare „Comisia”, cu privire la serviciile de navigație prin satelit din 14 iunie 1994, Rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 1994, Rezoluția Consiliului Uniunii Europene din 19 decembrie 1994 privind contribuția europeană la dezvoltarea unui sistem global de navigație prin satelit (GNSS), concluziile Consiliului Uniunii Europene din 14 martie 1995 ce invită Comisia Europeană să contribuie la punerea în aplicare a sistemului global de navigație prin satelit (GNSS 1) prin adoptarea tuturor măsurilor necesare în vederea închirierii transponderelor Inmarsat III, AOR-E și IOR, și Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport;

    AVÂND ÎN VEDERE aprobarea prezentului acord de către Consiliul ASE din 24 iunie 1997 în temeiul dispozițiilor articolului 14 alineatul (1) din Convenția privind Agenția Spațială Europeană;

    AVÂND ÎN VEDERE măsura nr. 83/22 adoptată de comisia permanentă a Eurocontrol la 31 ianuarie 1995, în conformitate cu dispozițiile articolului 11 din Convenția internațională de cooperare pentru siguranța navigației aeriene, modificată la 12 februarie 1981;

    RECUNOSCÂND necesitatea de a-și coordona în continuare activitățile pentru a asigura credibilitatea și eficacitatea implicării europene în acest domeniu, în special cu privire la dezvoltarea unui sistem de navigație prin satelit care să utilizeze capacitățile utile de navigație Inmarsat III, pentru care părțile au depus o propunere intitulată EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service), propunere care a fost acceptată de către Consiliul Inmarsat la 21 noiembrie 1994, precum și la 15 noiembrie 1995,

    AU CONVENIT URMĂTOARELE:

    Articolul 1

    Obiect

    Obiectul prezentului acord este să pună bazele cooperării între părți, în vederea realizării unei contribuții europene la dezvoltarea unui sistem global de navigație prin satelit. Acest efort concertat urmărește crearea premiselor pentru ca Europa să fie în măsură să furnizeze un serviciu de navigație prin satelit care, în măsura posibilului, să răspundă cerințelor utilizatorilor civili, în vederea utilizării independent de celelalte mijloace de radionavigație și poziționare.

    Articolul 2

    Definiții

    În înțelesul prezentului acord:

     

    „Sistem global de navigație prin satelit”, denumit în continuare „GNSS”, înseamnă un sistem mondial de determinare prin satelit a poziției, vitezei și timpului, care răspunde în permanență cerințelor potențiale ale utilizatorilor pentru aplicațiile civile.

     

    „GNSS 1”: înseamnă o primă aplicare a GNSS, care se bazează pe sistemele militare de navigație prin satelit ale Statelor Unite ale Americii și Rusiei, completate de sistemele civile, concepută pentru a furniza utilizatorului o modalitate de a controla ansamblul sistemului într-o manieră destul de independentă.

     

    „GNSS 2”: înseamnă un sistem civil mondial de navigație prin satelit, controlat și gestionat la nivel internațional, care răspunde cerințelor tuturor categoriilor de utilizatori în ceea ce privește determinarea poziției, vitezei și timpului.

     

    „EGNOS” (European Geostationary Navigation Overlay Service): înseamnă un sistem european de informații suplimentare la sistemele existente de navigație și poziționare prin satelit, care utilizează sateliți geostaționari care urmărește creșterea performanțele acestor sisteme în zonele de acoperire din Europa și care oferă capacități pe ansamblul zonelor de acoperire geostaționare. EGNOS este o componentă europeană a GNSS 1.

    Articolul 3

    Domeniul de aplicare

    Domeniul cooperării dintre părți face obiectul prezentului acord și este prezentat în detaliu în anexele I și II. Cooperarea include următoarele activități:

    (a)

    dezvoltarea și validarea unei capacități operaționale a unei contribuții europene la GNSS 1, utilizând sistemele existente de sateliți și orice alt sistem de informații suplimentare necesar pentru a răspunde cerințelor utilizatorilor;

    (b)

    coordonarea acțiunilor fiecărei părți pentru ca GNSS 1 să devină complet operațional;

    (c)

    desfășurarea, în paralel cu GNSS 1, a unor activități pregătitoare pentru definirea și proiectarea GNSS 2.

    Articolul 4

    Contribuția părților la GNSS 1

    Părțile iau măsurile care se impun, în conformitate cu regulile și procedurile fiecăreia, și întreprind toate demersurile necesare pentru a-și aduce în timp util contribuția la GNSS 1, așa cum se specifică în anexa II, după cum urmează:

    (a)

    ASE contribuie prin punerea în aplicare a programului său ARTES (Advanced Research in Telecommunication Systems), în special elementul 9, care include evoluțiile tehnice ale sistemului EGNOS și operarea sa în scopuri de testare și validare tehnică;

    (b)

    Eurocontrol furnizează cerințele utilizatorilor din aviația civilă și validează sistemul astfel obținut în lumina acestor cerințe. De asemenea, Eurocontrol susține eforturile europene care urmăresc să se asigure că GNSS 1 răspunde nevoilor aviației civile din punct de vedere operațional;

    (c)

    Comunitatea contribuie la consolidarea cerințelor tuturor utilizatorilor și la validarea sistemului astfel obținut în lumina acestor exigențe, în special în cadrul rețelelor sale transeuropene și al acțiunilor sale de cercetare și dezvoltare, fără să aducă atingere legislației privind procedurile de armonizare tehnică, cum ar fi cele privind aeronavele și echipamentele de management al traficului aerian.

    De asemenea, Comunitatea asigură, în special, crearea sistemului EGNOS prin luarea tuturor măsurilor corespunzătoare, inclusiv închirierea transponderelor geostaționare.

    Articolul 5

    Organizarea cooperării între părți

    (1)   Pentru a asigura dezvoltarea progresivă a cooperării lor, părțile instituie prin prezentul acord un comitet mixt tripartit format din reprezentanții lor, al cărui obiectiv este să urmărească punerea în aplicare a prezentului acord, să elaboreze linii directoare și să coordoneze abordările comune în vederea aducerii la îndeplinire a acestui acord. Comitetul mixt tripartit se reunește cel puțin o dată pe an sau mai des, dacă este cazul, la cererea uneia dintre părți și își stabilește regulamentul de procedură.

    (2)   Comitetul mixt tripartit este asistat de un secretariat care asigură suportul administrativ de zi cu zi și, la cerere, organizează asistența tehnică. Părțile se angajează să contribuie în comun la acest suport administrativ, în conformitate cu regulile și procedurile proprii.

    (3)   Comitetul mixt tripartit îndeplinește sarcinile specificate în prezentul acord prin:

    (a)

    schimbul de informații în legătură cu evoluția activităților care intră în domeniul de aplicare al acestui acord și schimbul de documente pertinente și de rezultate care decurg din contribuțiile părților în conformitate cu prezentul acord;

    (b)

    invitarea reprezentanților fiecăreia dintre părți să ia parte la reuniunile cu privire la acele activități care constituie baza prezentului acord;

    (c)

    schimbul de informații și coordonarea, în măsura posibilului, înainte de stabilirea de contacte cu terțe părți ne-europene, atunci când astfel de contacte au legătură cu prezentul acord;

    (d)

    formularea de propuneri vizând mecanismele necesare pentru viitorul serviciu operațional de poziționare și navigație;

    (e)

    prezentarea de propuneri pentru organizarea secretariatului.

    (4)   Orice modificare sau actualizare a conținutului tehnic al anexelor I și II care nu are nici impact asupra domeniului de aplicare al prezentului acord, în special asupra dispozițiilor sale financiare și operaționale, poate fi aprobat de către comitetul mixt tripartit, printr-o decizie luată în unanimitate.

    Articolul 6

    Schimbul de informații și divulgarea acestora

    (1)   Fiecare parte schimbă cu celelalte părți toate informațiile de care dispune și care pot fi necesare pentru punerea în aplicare a prezentului acord, sub rezerva propriilor sale reguli cu privire la schimbul de informații.

    (2)   În absența unor dispoziții contrare, nici o parte nu divulgă informațiile schimbate cu privire la prezentul acord altor persoane în afară de cele care fac parte din personalul angajat de partea în cauză sau cele care sunt oficial autorizate să cunoască astfel de informații (inclusiv statele membre ale fiecărei organizații) și nici nu utilizează astfel de informații în scopuri comerciale. Divulgarea se limitează strict la necesarul de informații pentru scopurile prezentului acord și se face în strictă confidențialitate.

    Articolul 7

    Drepturi de proprietate

    (1)   Fiecare parte gestionează sau deține, în conformitate cu propriile sale reguli și proceduri, drepturile de proprietate și drepturile comerciale asupra programelor de calculator, echipamentelor și documentației pe care le-a finanțat și dezvoltat în cadrul propriilor sale activități de punere în aplicare a prezentului acord.

    (2)   Între părți pot fi necesare măsuri speciale pentru elementele dezvoltate în comun în scopul prezentului acord.

    Articolul 8

    Dispoziții financiare

    (1)   Fiecare parte se asigură că dispozițiile financiare corespunzătoare sunt luate în timp util și în conformitate cu propriile proceduri, pentru a-și îndeplini responsabilitățile prevăzute în prezentul acord și în anexe.

    (2)   La încheierea testării și validării tehnice a sistemului EGNOS, se adoptă noi dispoziții financiare.

    Articolul 9

    Proceduri de acordare a contractelor

    Orice contract necesar pentru punerea în aplicare a prezentului acord, atribuit de către una dintre părți, va respecta procedurile obișnuite ale părții în cauză, fără să aducă atingere articolului 7 alineatul (2) de mai sus.

    Articolul 10

    Răspundere

    (1)   Părțile convin că, în ceea ce privește activitățile desfășurate în temeiul prezentului acord, fiecare parte exonerează celelalte părți de răspundere pentru vătămarea corporală sau decesul angajaților săi sau al oricărei alte persoane care acționează în numele său sau pentru daune de orice natură aduse sau pierderi ale bunurilor sale, provocate de oricare dintre părți, indiferent dacă această vătămare, deces, daună sau pierdere sunt datorate unei neglijențe sau unei alte cauze, cu excepția cazurilor de neglijență gravă sau de greșeli comise intenționat.

    (2)   În cazul unei pretenții ridicate de o terță parte, ce rezultă din punerea în aplicare de către părți a contribuțiilor lor respective prevăzute în anexa II, fiecare parte răspunde numai în măsura în care pretenția ridicată este în legătură cu contribuția acelei părți.

    (3)   Părțile convin că numai partea care a încheiat un contract cu un terț, în cadrul contribuțiilor aflate în responsabilitatea părții respective în conformitate cu anexa II, răspunde în legătură cu orice pretenție ridicată de acel terț ce rezultă din contractul respectiv.

    Articolul 11

    Forță majoră

    Nerealizarea de către oricare dintre părți a contribuției sale ca urmare a sau determinată de un caz de forță majoră nu constituie o încălcare a obligațiilor asumate în prezentul acord.

    Articolul 12

    Relații publice

    (1)   Fiecare parte se angajează să își coordoneze în avans cu celelalte părți activitățile sale de relații publice, individuale sau comune, cu privire la domeniile care fac obiectul prezentului acord.

    (2)   Rolul fiecărei părți în prezentul acord se definește și se specifică clar în toate activitățile mediatice pertinente.

    (3)   Măsurile detailate cu privire la desfășurarea activităților de relații publice prevăzute în acest articol se adoptă în comun.

    Articolul 13

    Modificări

    (1)   Prezentul acord se modifică numai cu acordul scris unanim al părților.

    (2)   În cazul în care oricare dintre părți se confruntă cu probleme în realizarea contribuției sale respective, inclusiv contribuția financiară, părțile convin să analizeze, în cadrul comitetului mixt tripartit, modalitățile de a obține contribuțiile preconizate și să revizuiască, în măsura în care este necesar, obiectivele și conținutul prezentului acord.

    Articolul 14

    Participarea terților

    Prezentul acord poate fi deschis participării altor părți capabile să contribuie la îndeplinirea sarcinilor din prezentul acord. În acest scop, se fac modificările necesare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13.

    Articolul 15

    Soluționarea litigiilor

    (1)   Orice litigii care pot să apară între părți cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord sau a anexelor sale este prezentat comitetului mixt tripartit, în vederea unor negocieri directe.

    (2)   În cazul în care litigiul nu poate fi soluționat în conformitate cu alineatul (1), oricare dintre părți poate să notifice celorlalte părți numirea unui arbitru; în astfel de situații, fiecare dintre celelalte părți își numește propriul arbitru, în termen de două luni.

    (3)   Comitetul mixt tripartit desemnează doi arbitri suplimentari, printr-o decizie adoptată în unanimitate.

    (4)   Deciziile arbitrilor se iau cu vot majoritar.

    (5)   Fiecare parte la litigiu ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare deciziile arbitrilor.

    Articolul 16

    Anexe

    Prezentul acord include anexele I și II care fac parte integrantă din acesta. Articolul 5 alineatul (4) cuprinde procedura de actualizare și modificare a anexelor.

    Articolul 17

    Intrare în vigoare și reziliere

    (1)   Prezentul acord intră în vigoare la data semnării de către părți și rămâne în vigoare până la finalizarea activităților prevăzute în anexele I și II sau până la data la care prezentul acord este înlocuit cu un alt acord de cooperare.

    (2)   Prin derogare de la alineatul (1), orice parte poate totuși denunța acordul la finalizarea validării tehnice și operaționale a sistemului EGNOS, cu notificarea acestei intenții celorlalte părți cu șase luni înainte.

    (3)   În cazul denunțării acordului de către una dintre părți, în conformitate cu alineatul (2), părțile convin asupra măsurilor adecvate ce se impun a fi luate.

    Articolul 18

    Texte autentice

    Prezentul acord este semnat în trei exemplare originale în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză, fiecare text fiind egal autentic.

    En fe de lo cual, los abajo firmantes, debidamente facultados, han firmado el presente Acuerdo.Til bekræftelse heraf har undertegnede befuldmægtigede underskrevet denne aftale.Zu Urkund dessen haben die hierzu gehörig befugten Unterzeichneten dieses Übereinkommen unterzeichnet.Προς πίστωση των ανωτέρω, οι υπογράφοντες, δεόντως εξουσιοδοτημένοι, υπέγραψαν την παρούσα συμφωνία.In witness whereof, the undersigned, duly empowered to that effect, have signed this Agreement.En foi de quoi, les soussignés, dûment habilités, ont signé le présent accord.In fede di che, i sottoscritti, debitamente autorizzati, hanno firmato il presente accordo.Ten blijke waarvan de ondergetekenden, daartoe naar behoren gemachtigd, deze overeenkomst hebben ondertekend.Em fé do que, os abaixo assinados, devidamente autorizados para o efeito, assinam o presente acordo.Tämän vakuudeksi alla mainitut täysivaltaiset edustajat ovat allekirjoittaneet tämän sopimuksen.Till bevis härpå har undertecknade befullmäktigade undertecknat detta avtal.

    Hecho en Luxemburgo, el dieciocho de junio de mil novecientos noventa y ocho.Udfærdiget i Luxembourg, den attende juni nitten hundrede og otteoghalvfems.Geschehen zu Luxemburg am achtzehnten Juni neunzehnhundertachtundneunzig.Έγινε στο Λουξεμβουργο, στις δεκαοκτώ Ιουνίου χίλια εννιακόσια ενενήντα οκτώ.Done at Luxembourg on the eighteenth day of June in the year one thousand nine hundred and ninety-eight.Fait à Luxembourg, le dix-huit juin mil neuf cent quatre-vingt-dix-huit.Fatto a Lussemburgo, addì diciotto giugno millenovecentonovantotto.Gedaan te Luxemburg, de achttiende juni negentienhonderd achtennegentig.Feito no Luxemburgo, em dezoito de Junho de mil novecentos e noventa e oito.Tehty Luxemburgissa kahdeksantenatoista päivänä kesäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäkahdeksan.Som skedde i Luxemburg den artonde juni nittonhundranittioåtta.

    Por la Comunidad EuropeaFor Det Europæiske FællesskabFür die Europäische GemeinschaftΓια την Ευρωπαϊκή ΚοινóτηταFor the European CommunityPour la Communauté européennePer la Comunità europeaVoor de Europese GemeenschapPela Comunidade EuropeiaEuroopan yhteisön puolestaFör Europeiska gemenskapenImage

    Por la Agencia Espacial EuropeaFor Den Europæiske RumorganisationFür die Europäische WeltraumorganisationΓια την Ευρωπαϊκή Υπηρεσία ΔιαστήματοςFor the European Space AgencyPour l'Agence spatiale européennePer l'Agenzia spaziale europeaVoor het Europees RuimteagentschapPela Agência Espacial EuropeiaEuroopan avaruusjärjestön puolestaFör Europeiska rymdorganisationenImage

    Por la Organización Europea para la Seguridad de la Navegación AéreaFor Den Europæiske Organisation for LuftfartssikkerhedFür die Europäische Organisation zur Sicherung der LuftfahrtΓια τον Ευρωπαϊκό Οργανισμό για την Ασφάλεια τηζ ΑεροναυτιλίαςFor the European Organisation for the Safety of Air NavigationPour l'Organisation européenne pour la sécurité de la navigation aériennePer l'Organizzazione europea per la sicurezza della navigazione aereaVoor de Europese Organisatie voor de veiligheid van de luchtvaartPela Organização Europeia para a Segurança da Navegação AéreaEuroopan lentoturvallisuusjärjestön puolestaFör Europeiska organisationen för luftfartssäkerhetImage


    ANEXA I

    1.   Introducere

    Domeniul de cooperare între părți, definit la articolul 3 din prezentul acord, este detaliat prin activitățile de mai jos.

    2.   Contribuția europeană la GNSS 1: articolul 3 litera (a)

    Această contribuție presupune dezvoltarea unor extensii ale sistemelor actuale de radionavigație și poziționare prin satelit, pentru a răspunde cerințelor utilizatorilor civili (cerințele utilizatorilor din transportul terestru, maritim, aerian, precum și din afara transporturilor) în zona de acoperire europeană și în ansamblul zonelor de acoperire geostaționare.

    Aceasta constă din următoarele activități principale:

    identificarea cerințelor utilizatorilor;

    dezvoltarea, testarea, validarea tehnică și operațională a sistemului EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service), ce reprezintă un sistem de informații suplimentare pentru suprafețe extinse pentru sistemele existente de radionavigație și poziționare prin satelit, bazat pe utilizarea sateliților geostaționari, care să ofere utilizatorilor o mai mare capacitate telemetrică prin satelit, o integritate superioară și informații diferențiale pentru suprafețe extinse (WAD – Wide Area Differential);

    extindere suplimentară (de exemplu extindere la nivelul unei zone locale, control autonom al integrității prin receptor etc.);

    dezvoltarea, testarea și validarea echipamentelor pentru utilizatori;

    certificarea elementelor europene ale GNSS 1.

    Anexa II conține o descriere mai detailată a contribuției europene la GNSS 1.

    3.   Trecerea GNSS 1 la capacitatea operațională completă: articolul 3 litera (b)

    Părțile se angajează să identifice mecanismele necesare care să permită alte eventuale contribuții, astfel încât să se atingă capacitatea operațională completă a sistemului GNSS 1, ceea ce va necesita în special o capacitate spațială suplimentară.

    4.   Activități pregătitoare pentru GNSS 2: articolul 3 litera (c)

    Părțile cooperează în cadrul activităților pregătitoare pentru definirea și proiectarea sistemului GNSS 2, inclusiv studii pentru pregătirea unei demonstrații pe orbită care urmează să aibă loc în intervalul de timp 1997-2000. Sunt analizate configurațiile posibile ale sistemului pentru a identifica și iniția ulterior cercetări fundamentale și evoluții tehnologice și pentru a realiza primele testări ale proiectelor selectate pentru GNSS 2.

    Activitățile pregătitoare pentru GNSS 2 includ următoarele:

    definirea misiunii (identificarea cerințelor suplimentare ale utilizatorilor, cerințelor de proiectare a semnalului, definirea aplicațiilor sistemului experimental);

    definirea sistemului (opțiuni ale sistemului, proiectarea sistemului experimental, definirea programului experimental);

    activități de pre-dezvoltare în pregătirea tehnologiei GNSS 2;

    dezvoltarea unei capacități utile de navigație experimentală și realizarea testelor de simulare a funcționării sistemului și zboruri orbitale demonstrative;

    proiectarea arhitecturii sistemului GNSS 2 (proiectarea unui sistem complet de navigație prin satelit, inclusiv aspectele sale logistice și operaționale).


    ANEXA II

    1.   Introducere

    Prezenta anexă prezintă o defalcare a contribuțiilor părților prevăzute în articolul 4. Aceste contribuții se referă la proiectarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a sistemului EGNOS până la finalizarea primei etape de aplicare, implicând utilizarea a cel puțin două transpondere pentru navigația geostaționară. Sistemul EGNOS este descris în cele ce urmează.

    Sistemul EGNOS este un sistem de informații suplimentare pentru sistemele existente de radionavigație și de poziționare prin satelit, ce utilizează sateliți geostaționari pentru a spori performanțele acestor sisteme în Europa și, în general, pe ansamblul zonei(lor) de acoperire geostaționară(e).

    Prin utilizarea transponderelor la bordul sateliților geostaționari și prin prelucrarea datelor provenite de la o rețea de stații de control la sol, EGNOS va oferi o mai mare capacitate telemetrică prin satelit, va asigura o mai mare integritate a sistemului și va furniza informații diferențiale pentru suprafețe extinse (Wide Area Differential – WAD). Scopul serviciului WAD este de a mări precizia sistemelor existente de radionavigație prin satelit, în special deasupra Europei. Sistemul EGNOS va ameliora disponibilitatea globală a serviciilor de navigație prin satelit.

    Infrastructura sistemului EGNOS se va compune din:

    centre de control al misiunilor (Mission Control Centres sau MCC);

    transpondere amplasate pe sateliți geostaționari;

    stații de navigație la sol (navigations land earth stations – NLES) pentru accesarea transponderelor;

    stații de telemetrie și control al integrității (ranging and integrity monitoring stations – RIMS);

    stații RIMS avansate pentru determinarea cu precizie a orbitei sateliților geostaționari la bordul cărora se găsesc transponderele;

    o rețea de stații de referință pentru verificarea integrității corecțiilor WAD calculate de către EGNOS. Ca stații de referință vor fi utilizate stații RIMS simplificate.

    2.   Contribuția ASE

    ASE contribuie la proiect prin punerea în aplicare a programului său ARTES, în special elementul 9.

    ASE va întreprinde în special următoarele activități:

    gestionarea proiectului EGNOS;

    analiza misiunii și definirea sistemului;

    primele testări;

    testare și simulare;

    dezvoltarea sistemului de telemetrie;

    dezvoltarea sistemului de integritate;

    dezvoltarea sistemului WAD;

    testarea și validarea tehnică a sistemului EGNOS, inclusiv dispoziții pentru comunicațiile la sol și cheltuielile de funcționare ale MCC în perioada de testare și validare.

    3.   Contribuția Eurocontrol

    Eurocontrol se angajează, în contextul activităților sale referitoare la aplicațiile navigației prin satelit și în strânsă colaborare cu Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), să desfășoare următoarele activități:

    furnizarea cerințelor utilizatorilor din aviația civilă;

    testare și validare operaționale pentru utilizatorii sistemului GNSS 1 în aviația civilă. Aceste activități presupun măsurători statice la sol, teste pe zboruri speciale și sesiuni de înregistrare a datelor pe avioanele comerciale;

    sprijin acordat activităților europene, astfel încât sistemul GNSS să fie acceptabil pe plan operațional pentru aviația civilă. Această activitate se va desfășura prin cooperarea cât mai extinsă cu toți cei din mediul aviației civile, inclusiv Autoritățile Comune de Aviație (JAA).

    4.   Contribuția Comunității

    Comunitatea se angajează, în conformitate cu procedurile sale aplicabile în contextul rețelei transeuropene și al programelor cadru privind cercetarea și dezvoltarea, să contribuie la îndeplinirea următoarelor sarcini:

    consolidarea cerințelor utilizatorilor cu privire la GNSS 1;

    proiectarea, dezvoltarea și sprijinirea eforturilor vizând standardizarea echipamentelor pentru utilizatorii sistemului GNSS 1, pentru toate tipurile de aplicații (transport maritim, terestru, aviația civilă);

    analiza aspectelor de integrare a echipamentelor în vehiculele utilizatorilor, în pregătirea testelor de validare;

    punerea la dispoziție a cel puțin două legături prin satelit pentru aplicarea sistemului EGNOS (în special închirierea de transpondere pe sateliții Inmarsat III, AOR-E și IOR, și a echipamentelor necesare la stațiile NLES corespondente);

    realizarea de teste în condiții de exploatare, pentru a valida cerințele utilizatorilor și prototipurile de echipamente pentru utilizatori.


    Top