COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.5.2018

COM(2018) 382 final

2018/0206(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Fondul social european Plus (FSE+)

{SEC(2018) 273 final}
{SWD(2018) 289 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Europa se află într-un moment crucial, în care relevanța și succesul său în următoarele decenii vor fi determinate de abilitatea sa de a rămâne competitivă în cadrul economiei mondiale și de a asigura niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, educație și formare, sănătate, incluziune socială și participare activă la viața societății. Pentru ca Europa să fie competitivă, unită și rezilientă în viitor este necesar să se investească în cetățenii săi în prezent: în educația și formarea lor, în competențele, creativitatea și potențialul lor de a înființa întreprinderi și de a inova, precum și în sănătatea lor.

În plus, persistă mai multe provocări semnificative. În pofida anumitor îmbunătățiri, combaterea șomajului și a ratelor constant ridicate ale sărăciei rămâne o prioritate în întreaga UE. Aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă reprezintă o preocupare majoră pentru cetățenii europeni și un domeniu în care se așteaptă o implicare mai mare din partea Uniunii. Provocările suplimentare cu care se confruntă Uniunea se referă la următoarele aspecte:

·competențe deficitare;

·rezultate nesatisfăcătoare ale politicilor active pe piața muncii și ale sistemelor de educație;

·noile tehnologii, cum ar fi automatizarea și noile formele de muncă asociate acesteia;

·excluziunea socială a grupurilor marginalizate, inclusiv a romilor și a migranților,

·și nivelul redus de mobilitate a lucrătorilor.

Pentru a aborda aceste provocări, sunt necesare atât inițiative de politică, cât și acțiuni de sprijin specifice.

Ca răspuns la apelul lansat de cetățenii noștri de a consolida dimensiunea socială a Uniunii, la 17 noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat împreună Pilonul european al drepturilor sociale. Acum este important ca instituțiile europene și statele membre să colaboreze pentru a pune în aplicare principiile și drepturile prevăzute în cadrul pilonului.

La 2 mai 2018, Comisia a adoptat o propunere referitoare la următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 1 . Propunerea reflectă actualul context social și economic și oferă un răspuns concret la solicitarea venită din partea cetățenilor europeni ca Europa să aibă un caracter social mai pronunțat și ca în Uniunea Europeană să se investească mai mult în oameni.

În acest context, prezenta propunere vizează Fondul social european Plus (FSE+), principalul instrument al UE de investiții în oameni și de punere în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. În cadrul FSE+ sunt fuzionate următoarele fonduri și programe:

–Fondul social european (FSE) și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI);

–Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);

–Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) și

–Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (Programul în domeniul sănătății).

Fuzionarea fondurilor menționate are trei scopuri:

–să sporească sinergiile și coerența între instrumentele complementare ale UE care oferă un sprijin important oamenilor și care urmăresc să îmbunătățească nivelul lor de trai, prin dezvoltarea unor abordări mai integrate în ceea ce privește programarea și punerea în aplicare;

–să sporească flexibilitatea și să permită o reacție mai bună a fondurilor la provocările identificate în ciclul de guvernanță economică și la prioritățile de la nivelul Uniunii;

–să permită simplificarea programării și a gestionării fondurilor, reducând astfel sarcina administrativă pentru autorități și beneficiari.

Prin urmare, FSE+ va ajuta la construirea unei Europe sociale care va oferi mijloace de acțiune și va contribui la coeziunea economică, socială și teritorială în conformitate cu articolul 174 din TFUE, care este o condiție necesară pentru buna funcționare a UE ca uniune economică și politică stabilă și viabilă.

Prezenta propunere globală prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

FSE+ sprijină politicile și prioritățile care vizează să contribuie la ocuparea integrală a forței de muncă, la îmbunătățirea calității și a productivității la locul de muncă, la sporirea mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor în cadrul Uniunii, la îmbunătățirea sistemelor de educație și formare și la promovarea incluziunii sociale și a sănătății.

Obiectivul fundamental în materie de politică al Regulamentului privind FSE+ este să ajute la crearea unei „Europe sociale” mai performante și reziliente și la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, precum și a priorităților sociale și de ocupare a forței de muncă susținute în cadrul procesului de guvernanță economică europeană. FSE+ va contribui la punerea în aplicare a Orientărilor integrate adoptate în conformitate cu articolul 121 și articolul 148 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adoptate în contextul semestrului european și va contribui la realizarea obiectivului global de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii dincolo de 2030 (obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU 2 ) și a convergenței ascendente. În plus, FSE+ va contribui la îmbunătățirea șanselor de angajare, la creșterea nivelului de trai și de sănătate, la sporirea mobilității lucrătorilor și a coeziunii economice, sociale și teritoriale, astfel cum se prevede în TFUE și în Carta drepturilor fundamentale a UE. FSE+ urmărește totodată să contribuie la Noua agendă pentru competențe în Europa și la integrarea resortisanților țărilor terțe.

Stabilirea unei cote și a unor sume minime pentru FSE+ cu gestiune partajată drept unul dintre fondurile structurale va garanta că prioritățile UE descrise mai sus sunt reflectate în mod corespunzător în volumul investițiilor care îi vizează în mod direct pe cetățenii europeni.

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

FSE+ are rolul de a îmbunătăți sinergiile și coerența cu alte fonduri care investesc în dezvoltarea capitalului uman. FSE+ ar trebui în special să asigure complementarități și sinergii cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Programul Erasmus și Corpul european de solidaritate, Fondul pentru azil și migrație (AMIF), precum și cu Programul Orizont Europa, Programul Europa digitală și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor.

FSE+ și FEG vor continua să se completeze reciproc, întrucât FSE+ va continua să sprijine măsuri de prevenire și anticipare, în timp ce FEG va rămâne un fond reactiv de urgență în afara CFM.

FSE+ și Erasmus sunt active în domenii similare, în special ajutând cetățenii să dobândească noi competențe și să se perfecționeze pentru a corespunde nevoilor sectoarelor industriale 3 , îmbunătățind competențele digitale și calitatea educației și formării. Prin urmare, cooperarea dintre FSE+ și Erasmus va fi consolidată. Natura exactă a cooperării va fi detaliată suplimentar în programele de lucru și în ghidurile programelor FSE+ și Erasmus, permițând astfel crearea unor sinergii eficace și eficiente.

FSE+ va continua, de asemenea, să sprijine integrarea pe termen mediu și lung a resortisanților țărilor terțe în completarea FAMI, care va acoperi nevoile pe termen scurt.

Componenta cu gestiune partajată a FSE+ va continua să facă parte din politica de coeziune și va fi reglementată în principal de Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC). Astfel, i se vor aplica aceleași norme privind gestionarea, programarea, monitorizarea, auditarea etc. ca pentru cea mai mare parte a celorlalte fonduri cu gestiune partajată. Programele din statele membre pot combina în continuare finanțări din partea Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) și a FSE+ prin programele finanțate din fonduri multiple.

Pentru componenta „Sănătate”, o structură de guvernanță adecvată va oferi orientări strategice și avize tehnice cu privire la măsuri menite să o sprijine și să o pună în aplicare. Aceasta va contribui, de asemenea, la coordonarea liniilor de sprijin complementare ale fondurilor regionale, pentru cercetare, piața digitală și coeziune, printre altele.

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 a stabilit un obiectiv mai ambițios pentru integrarea aspectelor legate de climă în toate programele UE, ținta globală fiind ca 25 % din cheltuielile UE să contribuie la obiectivele din domeniul climei. Contribuția acestui program la realizarea acestei ținte globale va fi monitorizată prin intermediul unui sistem al UE de indicatori privind clima, la un nivelul corespunzător de dezagregare, inclusiv prin utilizarea unor metodologii mai precise în cazul în care acestea vor fi disponibile. Comisia va continua să prezinte anual informații privind creditele de angajament, în contextul proiectului de buget anual.

Pentru a sprijini utilizarea deplină a potențialului programului de a contribui la obiectivele din domeniul climei, Comisia va încerca să identifice acțiunile relevante pe tot parcursul proceselor de pregătire, punere în aplicare, analiză și evaluare a programelor.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Titlurile IX (Ocuparea forței de muncă), X (Politica socială) și XIV (Sănătatea publică) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 46, 149, 153, 162-166, 168, 174, 175 și 349 din TFUE, oferă cadrul juridic pentru măsurile vizate de prezenta propunere.

FSE+ are trei componente. Prima componentă, executată în cadrul gestiunii partajate, acoperă (fostul) FSE, care se întemeiază pe articolele 162 și 164 din TFUE, și asistența materială de bază acordată persoanelor celor mai defavorizate, în temeiul articolului 175 al treilea paragraf din TFUE. A doua componentă, executată în cadrul gestiunii directe și indirecte, acoperă acțiunile care promovează ocuparea forței de muncă și inovarea socială (EaSI), în temeiul articolului 175 al treilea paragraf din TFUE. A treia componentă, executată în cadrul gestiunii directe, vizează măsurile de stimulare menite să protejeze și să îmbunătățească sănătatea umană, în temeiul articolului 168 din TFUE.

Prezenta propunere definește obiectivele generale ale FSE+ și sfera de aplicare a sprijinului, care sunt transpuse în obiective specifice. Aceasta stabilește dispoziții comune, aplicabile celor trei componente, și dispoziții specifice pentru fiecare componentă.

În plus, la 29 mai 2018, Comisia a adoptat o Propunere de regulament privind dispozițiile comune pentru a îmbunătăți coordonarea și a armoniza punerea în aplicare a sprijinului în cadrul gestiunii partajate, obiectivul principal fiind simplificarea punerii în aplicare a politicilor. Componenta FSE+ cu gestiune partajată este reglementată de aceste dispoziții comune.

Diferitele fonduri cu gestiune partajată urmăresc obiective complementare și au aceeași modalitate de gestionare, astfel încât, prin urmare, Regulamentul (UE) nr. [Regulamentul de stabilire a dispozițiilor comune] stabilește o serie de obiective generale și principii generale comune, cum ar fi parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri. În plus, regulamentul respectiv conține elementele comune privind planificarea strategică și programarea, inclusiv dispoziții privind acordul de parteneriat care urmează să fie încheiat cu fiecare stat membru, și stabilește o abordare comună referitoare la orientarea spre performanță a fondurilor. În consecință, acesta include condiții favorizante, evaluări ale performanței, precum și dispoziții privind monitorizarea, raportarea și evaluarea. Sunt stabilite, de asemenea, dispoziții comune în ceea ce privește normele de eligibilitate, și sunt definite modalități specifice pentru instrumentele financiare, utilizarea Fondului InvestEU, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și gestiunea financiară. Unele modalități de gestiune și control sunt, de asemenea, comune tuturor fondurilor.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

În domeniile politicilor sociale, de ocupare a forței de muncă și de sănătate publică, UE are fie competență partajată cu statele membre (articolul 4 din TFUE), fie competența de a stabili dispoziții în cadrul cărora acestea trebuie să își coordoneze acțiunile (articolul 5 din TFUE), fie competența de a desfășura acțiuni de sprijinire, de coordonare sau de completare a acțiunilor statelor membre (articolul 6 din TFUE).

Componenta FSE+ cu gestiune partajată este susținută de principiul subsidiarității. În cadrul gestiunii partajate, Comisia deleagă sarcini de programare strategică și de execuție statelor membre și regiunilor UE. De asemenea, aceasta limitează acțiunea UE la ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor sale, astfel cum sunt prevăzute în tratate. Gestiunea partajată are scopul de a asigura faptul că deciziile sunt luate cât mai aproape posibil de cetățean și că acțiunea la nivelul UE este justificată, având în vedere posibilitățile și specificitățile de la nivel național, regional sau local. Gestiunea partajată aduce Europa mai aproape de cetățeni și face legătura dintre nevoile locale și obiectivele europene 4 . În plus, aceasta sporește implicarea în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii, deoarece statele membre și Comisia își împart puterea de decizie și responsabilitatea.

Principiul subsidiarității se află, de asemenea, la baza celor două componente cu gestiune directă și indirectă. Componenta EaSI se va concentra pe proiecte cu o dimensiune inovatoare, în care există o valoare adăugată europeană clară, ceea ce înseamnă că acțiunea UE este mai eficace decât acțiunea întreprinsă la nivel național, regional sau local pentru a atinge masa critică și a reduce sarcina administrativă. Componenta „Sănătate” recunoaște dimensiunea europeană a sănătății și completează și sprijină politicile statelor membre în materie de sănătate, respectând în același timp competența acestora în domeniu, în conformitate cu articolul 168 din TFUE.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul proporționalității, prezenta propunere nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor sale. Propunerea Comisiei s-a ghidat după principiul proporționalității, deoarece aceasta prevede o mai mare simplificare, în conformitate cu recomandările Grupului la nivel înalt pentru monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor ESI 5 . Propunerea este proporțională, întrucât a unificat și a consolidat normele și fuzionează fondurile, reducând, așadar, sarcina impusă părților interesate. Sarcina administrativă asupra Uniunii și a autorităților naționale a fost limitată la ceea ce este necesar pentru exercitarea de către Comisie a responsabilității care îi revine în materie de execuție a bugetului Uniunii.

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Evaluările ex post/verificări ale adecvării legislației existente

–Fondul social european (FSE)

Puncte forte: în evaluările ex post privind FSE aferente perioadelor 2000-2006 6 și 2007­2013 7 se arată că investițiile realizate din FSE au fost relevante, eficiente și eficace. Fondul a reușit să aibă un impact direct asupra unui număr semnificativ de cetățeni ai Uniunii, în special a celor care au cea mai mare nevoie de sprijin. Acest lucru s-a datorat faptului că FSE a oferit resurse financiare semnificative pentru a aborda provocările sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din statele membre și a extins acțiunile existente prin sprijinirea unor domenii de politică sau grupuri care altfel nu ar fi beneficiat de sprijin. De asemenea, FSE a sprijinit inovații la nivel local/regional care au fost apoi extinse la nivel național. În perioada 2014-2020, logica de intervenție a programelor a devenit mai solidă, obiectivele specifice mai clare, definițiile indicatorilor mai standardizate, iar valorile de bază și valorile-țintă mai adecvate.

Puncte slabe:

–alinierea politicilor: deși legătura dintre fond și semestrul european s-a îmbunătățit în mod semnificativ în perioada de programare 2014-2020 8 , aceasta nu este încă optimă.

–programarea: datele factuale au arătat că, în perioada 2014-2020, orientarea către rezultate a fost consolidată, însă cadrul de performanță nu s-a dovedit a fi un stimulent suficient pentru statele membre. Cerințele de programare au fost criticate ca reprezentând o povară administrativă 9 .

–punerea în aplicare a programelor: studiile arată că, în pofida înregistrării unor progrese, gestionarea și execuția FSE sunt în continuare mult prea complexe. Deși s­au constatat îmbunătățiri în perioada 2014-2020, trecerea de la o logică bazată pe contribuții către una bazată pe rezultate nu a avut cu adevărat loc.

–Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI)

Puncte forte: YEI a sporit vizibilitatea politicilor privind încadrarea în muncă a tinerilor și a stimulat realizarea unor reforme ale politicilor în mai multe state membre, în contextul instituirii și punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Statele membre declară că YEI are o importanță critică pentru acoperirea și proiectarea politicii de ocupare a forței de muncă în țările lor.

Puncte slabe: principalele provocări sunt legate de gestiunea financiară a inițiativei (fiind finanțată din două surse – alocarea specifică a YEI și FSE) și de cerințele de raportare suplimentare. Potrivit beneficiarilor și autorităților de implementare, aceste elemente au dus la creșterea poverii administrative 10 .

–Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)

Puncte forte: rezultatele preliminare ale evaluării la jumătatea perioadei a FEAD, inclusiv rezultatele consultărilor cu părțile interesate 11 indică faptul că alimentele, ajutorul material și măsurile de incluziune socială pe care le sprijină au un efect real asupra persoanelor celor mai defavorizate din cadrul societății, inclusiv celor care altfel ar putea fi excluși din asistența socială clasică sau care au nevoie de sprijin imediat.

Puncte slabe: Cadrul de reglementare al UE și interpretarea acestuia sau cerințele naționale pot crea dificultăți în ceea ce privește execuția fondului. Printre dificultăți se numără întârzierile în faza de demarare a programului și obstacolele administrative legate în principal de politicile naționale privind achizițiile publice și de cerințele suplimentare, cum ar fi înregistrarea de date/informații referitoare la operațiuni și la destinatarii finali în scopul monitorizării, precum și procedurile excesive și de lungă durată.

–Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)

Puncte forte: Evaluarea la jumătatea perioadei arată că, în perioada 2014-2016, Programul EaSI a facilitat cu eficiență și eficacitate sensibilizarea publicului cu privire la contribuția politicilor UE în domeniul incluziunii sociale și al reducerii sărăciei. De asemenea, evaluarea a arătat că Programul EaSI a îmbunătățit percepția cu privire la posibilitatea de a găsi un loc de muncă în străinătate, a contribuit la testarea și punerea în aplicare cu rapiditate a unor măsuri inovatoare și a sporit accesul la microcredite și sprijinul pentru antreprenoriat. EaSI a facilitat, de asemenea, modificarea politicilor prin difuzarea de cunoștințe analitice comparative, prin consolidarea capacităților, a învățării reciproce și a dialogului, precum și prin sprijinirea diferitelor părți interesate pentru a influența elaborarea și punerea în aplicare a politicilor socioeconomice.

Puncte slabe: S-ar putea face mai mult pentru a îmbunătăți relevanța și impactul EaSI. Axa PROGRESS ar trebui să îmbunătățească eforturile de a realiza experimentări în materie de politici sociale prin revizuirea procedurilor de evaluare și de selecție a proiectelor și prin crearea condițiilor necesare pentru extinderea utilizării acestora. În cazul EURES, o perioadă mai lungă de punere în aplicare, combinată cu măsuri de reducere a poverii administrative, poate permite părților interesate să elaboreze, să pună în aplicare, să măsoare eficacitatea și să asigure în mod corespunzător sustenabilitatea proiectelor.

–Programul UE în domeniul sănătății

Puncte forte: Evaluarea intermediară a confirmat valoarea adăugată europeană a acțiunilor, în special sub forma unei capacității crescute a statelor membre de a face față amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea, a orientărilor tehnice și a recomandărilor pentru prevenirea cancerului, a HIV/SIDA și a tuberculozei, a sprijinului suplimentar pentru legislația UE privind medicamentele și dispozitivele medicale, precum și a activităților Rețelei de e­sănătate și a evaluării tehnologiilor medicale. Evaluarea a recunoscut, de asemenea, valoarea adăugată a instrumentelor pentru controlul infecțiilor asociate asistenței medicale și pentru intensificarea eforturilor coordonate de combatere a rezistenței la antimicrobiene, precum și munca de teren importantă desfășurată prin intermediul acțiunilor comune pentru identificarea și transferul bunelor practici în materie de prevenire și gestionare a bolilor. De asemenea, au fost recunoscute contribuțiile pozitive ale acțiunilor menite să sporească schimbul transfrontalier interoperabil și standardizat de date privind sănătatea, precum și a eforturilor de realizare a infrastructurilor digitale la nivelul UE în acest scop.

Puncte slabe: În domeniile nelegislative, în care acțiunile pot avea o finalitate mai deschisă sau o definiție mai largă, evaluarea la jumătatea perioadei a indicat că există pericolul ca aceste acțiuni să fie mai puțin direcționate. Criteriile privind valoarea adăugată pot fi raționalizate pentru a se concentra pe trei domenii principale: abordarea amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea, îmbunătățirea economiilor de scară și favorizarea schimbului de bune practici și a aplicării acestora. Au existat, de asemenea, o serie de deficiențe și imperfecțiuni în ceea ce privește monitorizarea datelor privind punerea în aplicare, care îi pot împiedica pe managerii programelor să aibă o imagine actualizată a realizărilor programelor.

•Consultările cu părțile interesate

Consultările s-au bazat pe o cartografiere a părților interesate, acoperind principalele organizații și instituții ale UE care acționează în domeniul politicii sociale și de ocupare a forței de muncă și al investițiilor relevante, autoritățile publice de la toate nivelurile de administrație, partenerii sociali, organizațiile societății civile, beneficiarii finanțării și utilizatorii finali, precum și cetățenii din întreaga UE. În cadrul consultării cu părțile interesate s-au utilizat diverse metode și instrumente pentru a contacta o gamă variată și un număr suficient de părți interesate și pentru a efectua verificări încrucișate ale opiniilor exprimate. Activitățile de consultare au inclus mai multe consultări publice deschise, realizate ca parte a cadrului financiar multianual, evaluarea ex-post a FSE și evaluările la jumătatea perioadei ale FEAD și EaSI. Consultarea a implicat, de asemenea, conferințe și reuniuni cu părțile interesate, grupuri de reflecție, interviuri, consultări online specifice și analizarea unor documente de poziție. Mai multe informații privind consultările cu părțile interesate sunt disponibile în evaluarea impactului.

Principalele concluzii ale consultărilor cu părțile interesate au fost următoarele:

–valoarea adăugată a fondurilor este legată de promovarea investițiilor publice eficace și eficiente, raționalizarea schimbului de cunoștințe între țări și regiuni, îmbunătățirea integrării sociale și crearea unei Europe mai incluzive, sprijinirea experimentării în materie de politici și a inovării, reducerea disparităților regionale și facilitarea convergenței. De asemenea, fondurile creează valoare adăugată prin efectul de levier al politicii de coeziune asupra investițiilor publice și private;

–procedurile complexe sunt considerate obstacolul cel mai important care împiedică fondurile să își atingă cu succes obiectivele;

–s-au solicitat simplificarea și reducerea poverii administrative pentru beneficiari, inclusiv a cerințelor privind colectarea de date de la participanți;

–este necesar să se consolideze dimensiunea socială;

–normele referitoare la diferitele fonduri ale UE ar trebui să fie aliniate;

–s-au solicitat consolidarea sinergiilor și evitarea redundanțelor și a suprapunerilor între instrumentele UE. Cea mai bună modalitate de a realiza acest obiectiv a fost considerată fuzionarea fondurilor, cu condiția ca aceasta să contribuie și la simplificarea instrumentelor UE;

–documentele de politică arată un interes considerabil pentru îmbunătățirea legăturilor dintre fonduri și semestrul european;

–problemele actuale de sănătate publică pot fi gestionate în mod eficace doar prin colaborare la nivelul UE. UE aduce valoare adăugată prin abordarea provocărilor comune, cum ar fi inegalitățile în materie de sănătate, migrația, îmbătrânirea populației, siguranța pacienților, asistența medicală de înaltă calitate, combaterea amenințărilor privind sănătatea, inclusiv bolile netransmisibile, bolile infecțioase și rezistența la antimicrobiene.

Principalele propuneri care răspund la feedbackul primit de la părțile interesate sunt prezentate mai jos:

–pentru a consolida sinergiile și a evita suprapunerile între instrumentele de finanțare care investesc în oameni și în nevoile lor, FSE, YEI, FEAD, EaSI și Programul în domeniul sănătății vor fi reunite într-un singur fond (FSE+). Acest lucru va facilita accesul beneficiarilor la finanțare, îi va ajuta să combine diferite tipuri de măsuri și va simplifica gestionarea finanțărilor;

–ca răspuns la solicitarea de consolidare a dimensiunii sociale:

·sfera de intervenție a FSE+ este aliniată la Pilonul european al drepturilor sociale. Fuzionarea diferitelor instrumente în cadrul FSE+ va permite punerea în comun a resurselor pentru punerea în aplicare a principiilor pilonului;

·dimensiunea de incluziune socială a FSE+ va fi consolidată prin integrarea FEAD și FSE. Acest lucru permite combinarea cu mai multă ușurință a furnizării de alimente/asistență materială cu sprijinul pentru incluziune socială și măsuri active;

·cel puțin 25 % din resursele naționale provenind din FSE+ vor fi alocate pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei. Mai mult, statele membre vor trebui să aloce cel puțin 2 % din resursele lor provenind din FSE+ pentru măsuri vizând persoanele cele mai defavorizate, asigurându-se astfel că un minim de resurse le sunt destinate celor care au cea mai mare nevoie de sprijin;

–pentru a simplifica execuția FSE+, a reduce sarcina administrativă pentru beneficiari și a reorienta accentul către obținerea de rezultate, sunt introduse mai multe dispoziții în RDC. Cu toate acestea, Regulamentul privind FSE+ prevede, de asemenea, o serie de măsuri menite să reducă deprivarea materială, pentru a răspunde solicitării părților interesate de a menține cerințe mai puțin stricte pentru acest tip de asistență și cerințe simplificate în materie de colectare și monitorizare a datelor și de raportare;

–pentru a asigura o mai bună aliniere la procesul semestrului european, o proporție adecvată a resurselor naționale provenind din FSE+ va fi alocată pentru soluționarea provocărilor identificate în cadrul procesului semestrului european.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia și-a bazat deciziile pe cunoștințele de specialitate colectate prin mai multe studii, precum și pe rapoartele statelor membre referitoare la execuția FSE. Studiile au utilizat diverse metode, inclusiv analiza literaturii de specialitate, anchete direcționate, interviuri, grupuri de reflecție și modelare economică. Rapoartele și studiile sunt menționate în evaluarea impactului. La elaborarea propunerii privind FSE+ s-a ținut cont de recomandările studiilor, sporindu-se sinergiile și complementaritățile între fonduri, consolidându-se legătura cu prioritățile de politică ale UE și mărindu-se totodată flexibilitatea, incluzându-se o serie de măsuri pentru reducerea poverii administrative, cum ar fi opțiunile simplificate în materie de costuri și cerințe simplificate de monitorizare și raportare.

•Evaluarea impactului

Prezenta propunere este susținută de o evaluare a impactului. Audierea Comitetului de analiză a reglementării a avut loc la data de 25 aprilie 2018, în cursul căreia evaluarea impactului a primit un aviz pozitiv cu rezerve 12 . În tabelul de mai jos se prezintă principalele observații primite și modul în care evaluarea impactului a fost modificată pentru a reflecta aceste observații.

Evaluarea impactului a examinat modalitatea cea mai potrivită de a maximiza sprijinul acordat la nivelul UE și mai ales modul în care se pot îmbunătăți sinergiile dintre diferitele instrumente, cu scopul de a ameliora punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Opțiunile evaluate au fost următoarele:

Opțiunea 1: fuzionarea FSE, a YEI, a FEAD, a EaSI și a Programului UE în domeniul sănătății. 

–Aceasta a fost opțiunea preferată, pe baza rezultatelor evaluărilor și a consultărilor cu părțile interesate. În opinia autorităților de management, integrarea globală a fondurilor ar contribui la raționalizarea intervențiilor lor strategice în toate domeniile politicilor sociale. Acest fapt ar spori flexibilitatea în planificarea intervențiilor și ar facilita punerea în aplicare a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Beneficiarii au confirmat că există încă un potențial neexploatat pentru a consolida sinergiile dintre programele și proiectele finanțate.

Opțiunea 2: fuzionarea FSE, a YEI, a FEAD, a EaSI, a Programului UE în domeniul sănătății și a FEG. 

–Aceasta ar avea ca rezultat doar o reducere artificială a numărului de fonduri. Obiectivele foarte specifice ale FEG, vizibilitatea politică ridicată și flexibilitatea bugetară s-ar pierde dacă acest fond ar urma să fuzioneze cu FSE+. Părțile interesate au confirmat acest lucru în timpul procesului de consultare 13 .

Opțiunea 3: fuzionarea fondurilor care fac obiectul gestiunii partajate (adică excluzând EaSI și Programul UE în domeniul sănătății, dar incluzând FEG).

–Acest lucru ar însemna sacrificarea vizibilității ridicate a FEG ca instrument de urgență la nivelul UE destinat să amortizeze efectele secundare negative ale globalizării. S-ar pierde flexibilitatea și sinergiile potențiale care urmează să fie obținute prin fuzionarea EaSI cu FSE+.

Opțiunea 4: menținerea FEAD ca fond separat, dar fuzionarea asistenței materiale și a incluziunii sociale în cadrul programelor FEAD. 

–Aceasta ar permite mai multe sinergii între tipurile de sprijin pentru asistența materială de bază și măsurile de incluziune socială, menținând, în același timp, actualele norme de punere în aplicare. Cu toate acestea, nu s-ar asigura o demarcare adecvată în raport cu măsurile de tip FSE de incluziune socială.

Opțiunea 5: fuzionarea tuturor fondurilor ESI.

–Aceasta ar afecta punerea în aplicare a politicilor, deoarece nu ar fi posibil să se adapteze normele de punere în aplicare la cerințele specifice ale politicilor sprijinite. De asemenea, nu s-ar spori sinergiile și coerența cu alte fonduri destinate capitalului uman.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

Regulamentul privind dispozițiile comune (comune pentru multe dintre domeniile de politică cu gestiune partajată) va asigura simplificarea componentei cu gestionare partajată a fondului prin utilizarea unor norme comune și simplificate referitoare la programare, monitorizare și evaluare, gestionare și control, informare și comunicare și gestiunea financiară. Vor exista dispoziții care vor facilita utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri, precum și noua posibilitate de a utiliza finanțări care nu sunt legate de costuri. Abordarea referitoare la audit va fi raționalizată pentru a se pune un accent mai mare pe eșantionarea bazată pe riscuri și a se respecta principiul „auditului unic”. Sarcinile și responsabilitățile diferitelor organisme în cadrul sistemului de gestionare și control sunt stabilite mai clar. Va exista, de asemenea, o mai mare flexibilitate, deoarece numai primii 5 ani vor fi programați inițial. Alocările pentru ultimii 2 ani se vor face pe baza unei evaluări la jumătatea perioadei ample și aprofundate, care va duce la o reprogramare corespunzătoare în 2025. Conținutul programelor va fi mai raționalizat și mai strategic.

•Drepturile fundamentale

Regulamentul privind FSE+ asigură respectarea drepturilor fundamentale și este conform cu principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prezentul regulament trebuie aplicat de statele membre respectând aceste drepturi și principii.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

Bugetul total alocat pentru FSE+ se ridică la 101 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2021-2027, din care 100 miliarde EUR pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată. Pachetul financiar pentru componentele cu gestiune directă ale FSE+ este de 1 174 de milioane EUR în prețuri curente, din care 761 de milioane EUR pentru „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și 413 milioane EUR pentru „Sănătate”.

Fișa financiară legislativă a FSE+ conține detalii privind nevoile financiare și de personal.

Prezenta propunere stabilește o sumă minimă pentru FSE + cu scopul de a asigura o finanțare adecvată a investițiilor în oameni în Uniune.

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

În cadrul gestiunii partajate, valorile-țintă pentru indicatorii comuni de realizare și de rezultat și, dacă va fi necesar, pentru indicatorii de realizare și de rezultat specifici programelor vor fi definite la nivelul fiecărui program. De șase ori pe an, autoritățile statelor membre vor transmite Comisiei, pe cale electronică, date cu privire la indicatorii de realizare și de rezultat. Coerența acestora va fi verificată. Se va audita fiabilitatea sistemului de colectare, înregistrare și stocare a datelor în vederea monitorizării, evaluării, gestionării financiare și verificării. Pentru simplificarea colectării datelor și reducerea poverii impuse participanților și beneficiarilor, autoritățile vor fi autorizate, cât mai mult posibil, să colecteze datele de monitorizare din registrele administrative existente. Datele sensibile nu vor fi colectate direct de la participanți și se vor baza pe registre sau pe estimări întemeiate pe informații factuale.

Evaluarea va fi în continuare o responsabilitate partajată a statelor membre și a Comisiei. Pe lângă evaluările realizate de statele membre, Comisia va efectua o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a componentei FSE+ cu gestiune partajată, cu sprijinul statelor membre.

În cadrul gestiunii directe și indirecte, se vor elabora cadre de performanță pe baza practicilor relevante ale EaSI și ale Programului în domeniul sănătății pentru a se garanta că datele sunt colectate în mod eficient, eficace și în timp util. Comisia va evalua componentele cu gestiune directă și indirectă, astfel încât constatările să poată fi luate în considerare în diversele procese decizionale.

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

O mare parte a punerii în aplicare și a execuției componentei FSE+ cu gestiune partajată este reglementată de RDC. Principalele elemente ale regulamentului ar trebui, prin urmare, să fie citite în coroborare cu RDC.

Regulamentul privind FSE+ are următoarea structură:

Partea I – Dispoziții generale (aplicabile tuturor componentelor)

Această parte include obiectul, definițiile, obiectivele generale, metodele de execuție și obiectivele specifice. Aceasta include, de asemenea, dispoziții privind principiile egalității de gen, egalității de șanse și nediscriminării, pe care Comisia și statele membre trebuie să le respecte atunci când execută FSE+. Această parte se aplică tuturor componentelor FSE+. Obiectivele specifice care urmează să fie sprijinite de FSE+ se bazează pe principiile stabilite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale.

Partea a II-a – Execuția în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată

Această parte stabilește dispozițiile aplicabile componentei cu gestiune partajată, care include fostele FSE, YEI și FEAD. Aceste dispoziții completează normele prevăzute în RDC.

Capitolul I: Dispoziții comune privind programarea (în cadrul gestiunii partajate)

Acest capitol prezintă în detaliu coerența și concentrarea tematică a componentei FSE+ cu gestiune partajată. Acesta conține în special:

–dispoziții care consolidează alinierea cu semestrul european – pentru a întări legătura cu semestrul european, propunerea include o nouă dispoziție care prevede că, în cazul în care unui stat membru i se adresează o recomandare specifică relevantă, acesta ar trebui să aloce punerii în aplicare a recomandării o proporție adecvată din resursele sale provenind din FSE+ cu gestiune partajată;

–cerințe privind concentrarea tematică: 

combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale: inegalitățile sociale sunt în continuare o preocupare majoră. Prin urmare, cel puțin 25 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată vor fi alocate pentru promovarea incluziunii sociale, cu scopul de a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin. Mai mult, este oportun ca statele membre să aloce un minim de resurse pentru măsuri de reducere a deprivării materiale;

îmbunătățirea șanselor de angajare pentru tineri: deși șomajul în rândul tinerilor a scăzut în UE – de la un nivel maxim de 24 % în ianuarie 2013 la 15,6 % în martie 2018 –, acesta este totuși ridicat: de peste două ori mai mare decât rata globală a șomajului (15,9 % în comparație cu 7,1 % în februarie 2018). În toate regiunile ultraperiferice, în special, 40 % dintre tineri sunt șomeri. Rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) era, de asemenea, în continuare foarte ridicată, situându-se la 13,4 % în 2017. Prin urmare, statele membre cu o rată a NEET (grupa de vârstă 15-29 de ani) peste un anumit prag ar trebui să aloce 10 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată unor acțiuni și reforme structurale specifice pentru a-i sprijini pe tineri. În cazul regiunilor ultraperiferice cu o rată a NEET peste pragul respectiv, alocarea este majorată la 15 %.

Capitolul II: Sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată

Acest capitol se aplică tuturor tipurilor de sprijin acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu excepția sprijinului pentru reducerea deprivării materiale. Acest capitol stabilește norme privind eligibilitatea și monitorizarea, care completează RDC.

Există, de asemenea, o dispoziție privind „acțiunile inovatoare”, care încurajează statele membre să sprijine inovarea socială și experimentarea socială, care consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate.

Capitolul III: Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale

Capitolul III se axează exclusiv pe asistența materială aferentă fostului FEAD. Acest lucru este justificat de faptul că aceste tipuri de operațiuni au praguri mai mici de participare și, prin urmare, sunt mai puțin împovărătoare din punct de vedere administrativ. Părțile interesate au solicitat să se mențină această abordare și să nu se impună norme mai stricte în FSE+ (de exemplu pentru raportarea datelor privind indicatorii sau norme privind pista de audit). Acest capitol prezintă principiile pentru acordarea sprijinului, normele privind raportarea, eligibilitatea, indicatorii și auditul.

Partea a III-a – Execuția în cadrul gestiunii directe și indirecte

Capitolul I: Norme specifice pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”

Acest capitol se axează pe componenta cu gestiune directă și indirectă referitoare la componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”. Capitolul include dispoziții privind obiectivele operaționale, acțiunile eligibile și entitățile eligibile.

Capitolul II: dispoziții specifice aplicabile componentei „Sănătate”

Acest capitol se axează pe componenta cu gestiune directă referitoare la componenta „Sănătate”. Capitolul include dispoziții privind obiectivele operaționale, acțiunile și entitățile eligibile și guvernanța.

Capitolul III: norme comune aplicabile componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”

Acest capitol se axează pe normele aplicabile ambelor componente cu gestiune directă: țările terțe asociate, formele de finanțare din partea UE și metodele de execuție, programul de lucru, monitorizarea și raportarea, evaluarea, protecția intereselor financiare ale Uniunii, auditurile, informarea și comunicarea și publicitatea.

Partea a IV-a – Dispoziții finale

Partea a IV-a conține dispoziții aplicabile următoarelor aspecte: exercitarea delegării de competențe, procedura comitetului pentru FSE+ cu gestiune partajată, comitetul instituit în temeiul articolului 163 din TFUE, dispozițiile tranzitorii și data intrării în vigoare.

Anexe

–Anexa I – Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată

–Anexa II – Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale

–Anexa III – Indicatori pentru componenta „Sănătate”

2018/0206 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Fondul social european Plus (FSE+)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 46 litera (d), articolul 149, articolul 153 alineatul (2) litera (a), articolul 164, articolul 168 alineatul (5), articolul 175 al treilea paragraf și articolul 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 14 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 15 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.

(2)La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.

(3)Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a alinia textul la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre ținând seama de orientările integrate relevante și de recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, la nivel național, de programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, recomandările relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Garanția pentru tineret, parcursurile de actualizare a competențelor și Integrarea șomerilor de lungă durată.

(4)La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.

(5)Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a forței de muncă și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele și viitoare, investind în competențele relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor.

(6)Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.

(7)Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+.

(8)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.

(9)Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.

(10)Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a reduce sărăcia nu se realizează numai în cadrul gestiunii partajate, ci și în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.

(11)Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.

(12)Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Anumite părți din acest pachet financiar ar trebui să fie utilizate pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”.

(13)FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită (re)integrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă și pentru a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.

(14)FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor digitale, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la creșterea competitivității și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea la locul de muncă și ucenicii, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor.

(15)Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu programul Erasmus, în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea de studiu.

(16)FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, în special competențele digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor competențe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, de a facilita mobilitatea și tranzițiile profesionale, sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa.

(17)Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.

(18)FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a combate sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, și lucrătorii săraci. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității acestora.

(19)FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 2 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.

(20)Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație.

(21)FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente.

(22)Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.

(23)Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat. Statele membre în cauză ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 10 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor.

(24)Statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între acțiunile sprijinite prin aceste fonduri.

(25)În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Din cauza constrângerilor permanente, aceste regiuni necesită un sprijin specific.

(26)Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre să încurajeze participarea partenerilor sociali și a societății civile la execuția FSE+ în cadrul gestiunii partajate.

(27)Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.

(28)Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(29)În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre.

(30)În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul aplicării prezentului regulament, operatorii naționali ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului 16 .

(31)Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ideile fezabile ar trebui să poată fi aplicate la scară mai largă sau în alte contexte cu sprijin financiar din partea FSE+, precum și din alte surse.

(32)FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și între aceste servicii și Comisie. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.

(33)Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.

(34)Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fi implicați, după caz, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.

(35)În conformitate cu articolul 168 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii trebuie să se asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Uniunea trebuie să completeze și să sprijine politicile naționale în domeniul sănătății, să încurajeze cooperarea între statele membre și să promoveze coordonarea între programele acestora, respectând pe deplin responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor de sănătate, precum și organizarea și prestarea de servicii de sănătate și de îngrijire medicală.

(36)Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele” 17 .

(37)Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală de calitate, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici.

(38)Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor de-a lungul întregii vieți a cetățenilor Uniunii și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să promoveze modele de prevenție eficace, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii.

(39)Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.

(40)Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.

(41)Comisia a adoptat recent o propunere 18 privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) menită să sprijine cooperarea privind evaluarea tehnologiilor medicale la nivelul Uniunii pentru a îmbunătăți disponibilitatea tehnologiilor medicale inovatoare pentru pacienții din întreaga Uniune, pentru a asigura o utilizare mai bună a resurselor disponibile și pentru a îmbunătăți predictibilitatea mediului de afaceri.

(42)Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.

(43)Rețelele europene de referință (RER) sunt rețele care reunesc furnizori de servicii medicale din întreaga Europă pentru a combate bolile rare, cu prevalență redusă și complexe și afecțiunile care necesită un tratament foarte specializat și cunoștințe și resurse concentrate. RER sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare stabilite în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014. Rețelele respective ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să le fie acordate fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.

(44)Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. Prezentul regulament, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, asigurând totodată realizarea obiectivelor în materie de sănătate. Prin urmare, este necesară dezvoltarea continuă a bazei de dovezi necesare pentru punerea în aplicare a legislației cu un astfel de caracter științific.

(45)Pentru a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor de la nivelul Uniunii și de la nivel internațional, ar trebui să fie intensificată cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a componentei „Sănătate”.

(46)Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.

(47)În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 19 ], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(48)Statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(49)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 20 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 21 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 22 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 23 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale în conformitate cu Regulamentul financiar și cu alte norme aplicabile, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă infracțiune care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă la adresa UE și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 24 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(50)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(51)Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale și a sănătății și reducerea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(52)În vederea modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea și completarea anexelor referitoare la indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(53)Pentru a se asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele de executare referitoare la modelul pentru ancheta structurată privind destinatarii finali ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 25 , având în vedere natura acestui model,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Partea I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+).

Acesta prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

(1) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.    „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și orientarea către acestea sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;

2.    „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;

3.    „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă și materiale școlare;

4.    „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

5.    „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);

6.    „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;

7.    „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;

8.    „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);

9.    „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;

10.    „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;

11.    „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;

12.    „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;

13.    „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;

14.    „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;

15.    „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care

(a)în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;

(b)își utilizează profiturile în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;

(c)este administrată în mod antreprenorial, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;

16.    „inovații sociale” înseamnă activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;

17.    „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;

18.    „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematică, știință, tehnologie și inginerie, competențele digitale, personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia culturală.

19.    „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene.

(2) Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.

Articolul 3

Obiective generale și metode de execuție

FSE+ are drept scop să sprijine statele membre să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în concordanță cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017.

FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul la piața muncii, condiții de lucru echitabile, protecția și incluziunea socială și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.

Execuția fondului se realizează:

(a) în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și

(b) în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).

Articolul 4

Obiective specifice

(1) FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, incluziunii sociale și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:

(i) îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată și persoanele inactive, promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale;

(ii) modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;

(iii) promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor, a unui mediu de lucru sănătos care să reducă riscurile la adresa sănătății, a adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;

(iv)    îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale;

(v)    promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;

(vi)    promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională;

(vii)    favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională;

(viii)    promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;

(ix)    creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;

(x)    promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;

(xi) reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare.

(2) Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ contribuie, de asemenea, la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:

1.    o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;

2.    o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie și bioeconomie.

(3) În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ sprijină, de asemenea, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea și sprijină legislația UE în domeniul sănătății.

Articolul 5

Buget

1.Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 101 174 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100 000 000 000 EUR în prețuri curente sau 88 646 194 590 EUR în prețurile din 2018, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

3.Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 174 000 000 EUR în prețuri curente.

4.Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:

(a)761 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;

(b)413 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.

5.Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

Articolul 6

Egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea

(1) Toate programele puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și operațiunile sprijinite de componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” asigură egalitatea dintre femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. De asemenea, programele și operațiunile respective promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor.

(2) Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității.

Partea a II-a – Execuția în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată

Capitolul I

Dispoziții comune privind programarea

Articolul 7

Coerență și concentrare tematică

(1) Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.

Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Fondul pentru azil și migrație și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de punerea în aplicare în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.

(2) Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.

(3) Statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(xi), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.

(4) Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de reducere a deprivării materiale stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi).

În cazuri justificate în mod corespunzător, resursele alocate obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (x), care vizează persoanele cele mai defavorizate, pot fi luate în considerare în scopul verificării conformității cu cerința de alocare a cel puțin 2 % stabilită la prezentul alineat primul paragraf.

(5) Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.

Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.

Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.

Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.

(6) Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.

(7) Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.

Articolul 8

Parteneriat

(1) Fiecare stat membru asigură participarea adecvată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată.

(2) În cadrul fiecărui program, statele membre alocă o proporție adecvată din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.

Articolul 9

Reducerea deprivării materiale

Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific.

Articolul 10

Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor

Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități specifice și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).

Articolul 11

Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări

Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice.

Capitolul II

Sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată

Articolul 12

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”).

Articolul 13

Acțiuni inovatoare

(1)    Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentările sociale sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă, cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.

(2)    Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (experimentări sociale) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.

(3)    Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).

(4)    Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.

Articolul 14

Eligibilitate

(1) Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:

(a)achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea de infrastructură și

(b)achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.

(2) Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.

(3) Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).

(4) Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca nivelul acestora să nu depășească 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia în cauză în statul membru, conform datelor Eurostat.

Articolul 15

Indicatori și raportare

(1) Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa 1 la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.

(2) Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.

(3) În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.

(4) Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.

(5) Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.

(6) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.

Capitolul III

Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale

Articolul 16

Domeniul de aplicare

Prezentul capitol se aplică sprijinului acordat din FSE+ în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (xi).

Articolul 17

Principii

(1)    Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.

(2)    Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.

Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3.

Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.

Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.

(3)    Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.

(4)    Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază poate fi completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.

Articolul 18

Conținutul priorității

O prioritate care vizează sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi) indică:

(a) tipul de sprijin;

(b) principalele grupuri-țintă;

(c) o descriere a schemelor de sprijin naționale sau regionale.

În cazul programelor care se limitează la acest tip de sprijin și la asistența tehnică aferentă, prioritatea include și criteriile de selecție a operațiunilor.

Articolul 19

Eligibilitatea operațiunilor

(1)    Alimentele și/sau asistența materială de bază acordate persoanelor celor mai defavorizate pot fi achiziționate de beneficiar sau în numele acestuia ori pot fi puse gratuit la dispoziția beneficiarului.

(2)    Alimentele și/sau asistența materială de bază se distribuie gratuit persoanelor celor mai defavorizate.

Articolul 20

Eligibilitatea cheltuielilor

(1)    Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:

(a)    costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;

(b)    în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;

(c)    costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(d) costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;

(e) costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a).

(2)    O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).

(3)    Nu sunt eligibile următoarele costuri:

(a)    dobânda debitoare;

(b)    furnizarea de infrastructură;

(c)    costurile bunurilor de ocazie.

Articolul 21

Indicatori și raportare

(1) Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.

(2) Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință.

(3) Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei structurate privind destinatarii finali efectuate în anul precedent. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.

(4) Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.

(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.

Articolul 22

Audit

Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă.

Partea a III-a – Execuția în cadrul gestiunii directe și indirecte

Capitolul I – Norme specifice pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”

Secțiunea I: Dispoziții generale

Articolul 23

Obiective operaționale

Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:

(a)    să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;

(b)    să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;

(c)    să sprijine experimentările sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pune în aplicare, a transfera sau a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială;

(d)    să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu persoanele vulnerabile);

(e)    să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare pentru microîntreprinderi în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane vulnerabile;

(f)    să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a acestor părți interesate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;

(g)    să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;

(h)    să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de îngrijire a copiilor, sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;

(i)    să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;

(j)    să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.

Secțiunea a II-a – Eligibilitate

Articolul 24

Acțiuni eligibile

(1) Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.

(2) Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:

(a)activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:

(i)    anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;

(ii)    experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;

(iii)    monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;

(b)punerea în aplicare a politicilor, în special:

(i)    parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;

(ii)    un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;

(iii)    sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;

(iv)    sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;

(c)consolidarea capacităților, în special:

(i) a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);

(ii) a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;

(iii)    a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;

(iv)    a capacităților părților interesate în vederea cooperării transnaționale;

(d)    activități de comunicare și diseminare, în special:

(i)    învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;

(ii)    ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);

(iii)    sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);

(iv)    evenimente, conferințe și seminare legate de Președinția Consiliului.

Articolul 25

Entități eligibile

(1) În plus față de criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar, pentru ca entitățile să fie eligibile, se aplică următoarele criterii:

(a)entitățile juridice stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i) un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(ii) o țară asociată;

(iii) o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (2) și (3);

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.

(2) Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată sunt în mod excepțional eligibile să participe dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(3) Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

Capitolul II – Dispoziții specifice pentru componenta „Sănătate”

Secțiunea I: Dispoziții generale

Articolul 26

Obiective operaționale

(1) Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolele 3 și 4.

(2) Componenta „Sănătate” are următoarele obiective operaționale:

(a)consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea;

(i)    măsuri de consolidare a capacității de pregătire pentru situații de criză, de gestionare a acestora și de reacție la acestea;

(ii)    reacția la amenințările transfrontaliere privind sănătatea în timpul situațiilor de criză;

(iii)    sprijinirea capacităților laboratoarelor;

(iv)    combaterea rezistenței la antimicrobiene;

(b)dotarea sistemelor de sănătate cu mijloacele necesare;

(i)    investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor;

(ii)    sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire;

(ii)    sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil în materie de sănătate la nivelul Uniunii;

(iii)    sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe util pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european;

(iv)    dezvoltarea și punerea în aplicare a unor abordări care să răspundă la viitoarele provocări cu care se vor confrunta sistemele de sănătate;

(c)sprijinirea legislației Uniunii în domeniul sănătății;

(i)    sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele și dispozitivele medicale;

(ii)    sprijinirea punerii în aplicare a legislației Uniunii privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM);  26

(iii)    monitorizarea și sprijinirea statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației din domeniul substanțelor de origine umană;

(iv)     sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind produsele din tutun;

(v)     sprijinirea punerii în aplicare a legislației Uniunii în materie de asistență medicală transfrontalieră;

(vi)     sprijinirea comitetelor științifice ale Comisiei privind „siguranța consumatorilor” și „riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente”;

(d)    sprijinirea activităților integrate (de exemplu RER, ETM și punerea în aplicare a bunelor practici pentru promovarea sănătății și prevenirea și gestionarea bolilor);

(i)    sprijinirea în continuare a rețelelor europene de referință (RER);

(ii)    sprijinirea dezvoltării cooperării privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;

(iii)    sprijinirea punerii în aplicare a bunelor practici în materie de inovare în domeniul sănătății publice.

Secțiunea a II-a

Eligibilitate

Articolul 27

Acțiuni eligibile

(1) Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 26.

(2) Componenta „Sănătate” poate sprijini următoarele acțiuni:

(a)activități analitice, în special:

(i)anchete, studii, colectarea de date, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori și exerciții de analiză comparativă;

(ii)monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;

(b)punerea în aplicare a politicilor, în special:

(i)colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere;

(ii)sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;

(iii)exerciții de pregătire pentru crize sanitare;

(c)consolidarea capacităților, în special:

(i)prin transferul, adaptarea și extinderea utilizării bunelor practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre;

(ii)a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26;

(iii)prin acordarea de sprijin pentru instalarea, operarea și întreținerea unei infrastructuri IT pentru schimbul de date;

(iv)a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;

(v)a capacităților părților interesate în vederea cooperării transnaționale;

(vi)prin acordarea de asistență în cooperare cu țările terțe;

(vii)prin achiziția de bunuri și servicii în cazul crizelor sanitare.

(d)activități de comunicare și diseminare, în special:

(i)învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;

(ii)ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 26;

(iii)sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 26;

(iv)evenimente ale președinției Consiliului și acțiunile pregătitoare, conferințele și seminariile aferente.

(3) Acțiunile menționate la alineatul (2) sunt eligibile numai în măsura în care sprijină crearea de economii de scară, îmbunătățirea nivelului de pregătire pentru situații de criză, extinderea utilizării bunelor practici identificate cu valoare adăugată ridicată sau în măsura în care urmăresc să asigure că normele Uniunii în domeniile menționate la articolul 26 alineatul (3) sunt puse în aplicare, respectate, evaluate și revizuite dacă este necesar.

Articolul 28

Entități și costuri eligibile

(1) În plus față de criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar, pentru ca entitățile să fie eligibile, se aplică următoarele criterii:

(a)entitățile juridice trebuie să fie stabilite într-una dintre următoarele țări:

(i)    un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de acest stat;

(ii)    o țară asociată;

(iii)    o țară terță care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (3) și (4);

(b)    orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.

(2) Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(3) Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată sunt în mod excepțional eligibile să participe dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.

(4) Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este țară asociată ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

(5) În cazuri excepționale, în timpul unei crize cauzate de o amenințare transfrontalieră gravă privind sănătatea, astfel cum este definită în Decizia 1082/2013/UE 27 , costurile suportate în țările neasociate pot fi considerate, în mod excepțional, ca fiind eligibile, dacă sunt justificate în mod corespunzător de motive de combatere a răspândirii riscurilor pentru protecția sănătății cetățenilor Uniunii.

Articolul 29

Guvernanță

Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei cu privire la planurile de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora.

Capitolul III

Norme comune aplicabile componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”

Articolul 30

Participarea țărilor terțe asociate la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”

(1) La componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot participa următoarele țări asociate:

(a)membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)țările aderente, țările candidate și potențialii candidați, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective; 

(c)țările terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea lor la componentă, cu condiția ca acordul

(1)să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(2)să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la fiecare program sau componentă a programelor și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [nou Regulament financiar];

(3)să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la componentă;

(4)să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

(2) De asemenea, componenta „Sănătate” este deschisă participării țărilor cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective.

Articolul 31

Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție

(1) Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.

(2) Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.

(3) Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.

(4) În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.

(5) În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.

Articolul 32

Programul de lucru și coordonarea

Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate prin programele de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.

Articolul 33

Monitorizare și raportare

(1)    Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.

(2)    Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

(3) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexa III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.

Articolul 34

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional, țara terță acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 35

Evaluare

(1)    Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)    Evaluarea intermediară a componentelor poate fi realizată imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestora, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii lor în aplicare.

(3)    La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.

(4)    Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 36

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul 37

Informare, comunicare și publicitate

(1)    Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)    Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.

Partea a IV-a – Dispoziții finale

Articolul 38
Exercitarea delegării de competențe

(1) Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)    Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)    Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)    Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 28 .

(5)    De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)    Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5) și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 39
Procedura comitetului pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată

(1)Comisia este asistată de comitetul menționat la articolul [109 alineatul (1)] din [viitorul RDC].

(2)Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 40

Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE

(1)    Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).

(2)    Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.

(3)    Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor și organizațiile patronale la nivelul Uniunii.

(4)    Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.

(5)    Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:

(a)    întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);

(b)    aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;

(c)    întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).

Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ despre modul în care a ținut seama de avizele sale.

(6)    Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.

Articolul 41

Dispoziții tranzitorii pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată

Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 29 , Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 30 sau orice act adoptat în temeiul acestora continuă să se aplice programelor și operațiunilor sprijinite de Fondul social european și de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în perioada de programare 2014-2020.

Articolul 42

Dispoziții tranzitorii pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și componenta „Sănătate”

(1) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 31 și Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 32 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

(2) Pachetul financiar pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și componenta „Sănătate” poate acoperi și cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între FSE+ și măsurile adoptate în temeiul predecesorilor săi: Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul Uniunii în domeniul sănătății.

(3) Dacă este necesar, se pot introduce în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 5 alineatul (6) [asistență tehnică și administrativă], astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(4) Sumele restituite de la instrumentele financiare instituite de Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI 2014-2020) se investesc în instrumentele financiare din cadrul „componentei sociale” a Fondului InvestEU instituit în temeiul Regulamentului XXX.

Articolul 43

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

☑ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 33  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

☑ durată limitată

–☑    în vigoare de la 1.1.2021 la 31.12.2027.

–☑    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2030 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA, urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 34  

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–☑ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–☑    prin intermediul agențiilor executive

☑ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–☑ organismelor de drept public;

–☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Creditele pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată sunt prezentate în detaliu în fișa financiară legislativă pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)

În ceea ce privește componenta „Sănătate”, programul ar putea fi delegat (parțial) unei agenții executive, sub rezerva rezultatului obținut din analiza costuri-beneficii și a deciziilor aferente care vor fi adoptate și în condițiile în care vor fi adaptate în mod corespunzător, în Comisie și în agenția executivă, creditele administrative aferente pentru punerea în aplicare a programului.

Această secțiune ar trebui completată utilizându-se „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

DG EMPL

În ceea ce privește resursele umane, cifrele prezentate mai jos sunt bazate pe alocarea acordată DG EMPL în 2018 (SEC(2017)528), din care se scad resursele de personal alocate Fondului european de ajustare la globalizare (EGF), supuse unei propuneri separate, COM(2018)XXX.

Pentru alte cheltuieli administrative, întregul pachet global este prezentat mai jos, cuprinzând cheltuielile EGF.

DG SANTE

TOTAL

TOTAL

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG­ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Creditele pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată sunt prezentate în detaliu în fișa financiară legislativă pentru Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC).

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–☑    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☑    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    COM(2018) 322 final, 2.5.2018.

(2)    Rezoluția Națiunilor Unite adoptată la 25 septembrie 2015, http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/RES/70/1&Lang=E

(3)    În conformitate cu Planul de cooperare sectorială în materie de competențe, acțiune-cheie din cadrul Noii agende pentru competențe în Europa.

(4)    Grupul de experți la nivel înalt pentru monitorizarea simplificării pentru beneficiarii fondurilor ESI (2017), Key recommendations of the High Level Group on Simplification for the post 2020 Cohesion Policy, disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/reports/2017/esif-simplification-hlg-proposal-for-policymakers-for-post-2020 .

(5)    Ibidem.

(6)     http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=6470&langId=en

(7)    „Evaluarea ex post a programelor din cadrul FSE 2007-2013”, document de lucru al serviciilor Comisiei [SWD(2016) 452 final, 12.12.2016].

(8)    Studiu privind sprijinul acordat din fondurile ESI pentru punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări și pentru reformele structurale din statele membre.

(9)    Concluziile finale și recomandările Grupului la nivel înalt privind simplificarea pentru perioada de după 2020, p. 12-13, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/newsroom/pdf/simplification_proposals.pdf .

(10)    Studiu în sprijinul evaluării impactului investițiilor în capitalul uman, Comisia Europeană (în curs):

(11)    Raport privind consultarea publică deschisă pentru evaluarea la jumătatea perioadei a FEAD, ianuarie 2018, disponibil la adresa https://publications.europa.eu/s/fo2y .

(12)     http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=ia&language=ro  

(13)

   A se vedea studiul în sprijinul evaluării impactului investițiilor în capitalul uman, DG EMPL (în curs): „Integrarea FEG în cadrul altor fonduri ale DG EMPL nu a fost, în general, considerată de dorit de către diferitele părți interesate implicate în gestionarea FEG.”

(14)    JO C […], […], p. […].

(15)    JO C […], […], p. […].

(16)

   .

(17)    COM(2016) 739 final.

(18)    COM(2018) 51 final.

(19)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(20)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(21)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(22)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(23)    Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(24)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(25)    Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(26)    Comisia a adoptat o propunere privind ETM [COM(2018) 51 final].

(27)    Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE; JO: JO L 2013 293_R_0001_01

(28)    JO L 123, 12.5.2016, p. 13.

(29)    Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 470).

(30)    Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (JO L 72, 12.3.2014, p. 1).

(31)    Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială („EaSI”) și de modificare a Deciziei nr. 283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinanțare Progress pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială ( JO L 347, 20.12.2013, p. 238).

(32)    Regulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).

(33)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(34)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(35)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(36)    Țările candidate și, după caz, potențialii candidați din Balcanii de Vest.

(37)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(38)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(39)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(40)    Subplafonul pentru personal extern, acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(41)    Subplafonul pentru personal extern, acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(42)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,30.5.2018

COM(2018) 382 final

ANEXE

la propunerea de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind Fondul social european Plus

{SEC(2018) 273 final}
{SWD(2018) 289 final}

ANEXA I 1

Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată

Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate.

(1) Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:

(1a) Indicatori comuni de realizare pentru participanți

–Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:

–șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;

–șomeri de lungă durată*;

–persoane inactive*;

–angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;

–persoane cu vârsta sub 30 de ani*;

–persoane cu vârsta peste 54 de ani*;

–absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;

–persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;

–persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.

Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.

(1b) Alți indicatori comuni de realizare

Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului.

–participanți cu handicap**;

–resortisanți ai țărilor terțe*;

–participanți de origine străină*;

–minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)**;

–persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;

–participanți din zonele rurale*.

(2) Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:

–numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;

–numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).

(3) Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:

–participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;

–participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;

–participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;

–participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, la încetarea calității de participant*.

(4) Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:

–participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*;

–participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*.

Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.

ANEXA II

Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale

ANEXA III

Indicatorii pentru componenta „Sănătate”

Nivelul activității integrate în domeniul sănătății și al utilizării rezultatelor programului în politicile naționale în domeniul sănătății

1. Numărul pacienților sprijiniți prin rețelele europene de referință

2. Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale

3. Numărul celor mai bune practici transferate

4. Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicii naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat printr-un chestionar de tipul „înainte și după”.

(1)    Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.

(2)    Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.

(3)    Ibid.