This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32023R1134
Commission Implementing Regulation (EU) 2023/1134 of 8 June 2023 on measures to prevent the introduction into, establishment and spread within the Union territory of Spodoptera frugiperda (Smith), amending Implementing Regulation (EU) 2019/2072 and repealing Implementing Decision (EU) 2018/638
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1134 al Comisiei din 8 iunie 2023 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Spodoptera frugiperda (Smith), de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1134 al Comisiei din 8 iunie 2023 de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Spodoptera frugiperda (Smith), de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638
C/2023/3673
JO L 149, 09/06/2023, p. 62–79
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
|
9.6.2023 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 149/62 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2023/1134 AL COMISIEI
din 8 iunie 2023
de stabilire a unor măsuri de prevenire a introducerii, instalării și răspândirii pe teritoriul Uniunii a Spodoptera frugiperda (Smith), de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072 și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (a), (b), (d), (e), (f), (h) și (i) și articolul 41 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Spodoptera frugiperda (Smith) („organismul dăunător specificat”) este menționat în partea A din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) ca fiind un organism dăunător a cărui prezență nu este constatată pe teritoriul Uniunii. De asemenea, acest organism este menționat ca organism dăunător prioritar în anexa la Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei (3). |
|
(2) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638 a Comisiei (4) stabilește măsuri de urgență pentru prevenirea introducerii și a răspândirii pe teritoriul Uniunii a organismului dăunător respectiv. |
|
(3) |
De la adoptarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638, organismul dăunător specificat a continuat să se răspândească rapid în întreaga lume și către teritoriul Uniunii. În ianuarie 2023, prezența sa a fost confirmată oficial în Cipru. |
|
(4) |
Mai mult, s-a menținut ridicat numărul de cazuri de nerespectare a legislației Uniunii în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat pe mărfurile importate, iar numărul de specii de plante la care s-a detectat organismul dăunător specificat a crescut. |
|
(5) |
Dat fiind că organismul dăunător specificat continuă să se răspândească și date fiind descoperirea recentă a prezenței sale pe teritoriul Uniunii și cazurile de nerespectare a legislației Uniunii în legătură cu comerțul cu anumite plante, sunt necesare măsuri pentru protejarea Uniunii de organismul dăunător respectiv. |
|
(6) |
Prin urmare, anumite plante („plantele specificate”) trebuie enumerate în prezentul regulament și trebuie să facă obiectul respectării unor cerințe specifice. Lista plantelor specificate trebuie să includă specii de plante a căror introducere în Uniune a fost corelată cu nerespectarea legislației Uniunii în ceea ce privește prezența organismului dăunător specificat. |
|
(7) |
Statele membre trebuie să realizeze anchete anuale referitoare la prezența organismului dăunător specificat, utilizând o abordare bazată pe riscuri în conformitate cu cele mai recente informații științifice și tehnice și pe baza fișei de supraveghere fitosanitară pentru Spodoptera frugiperda (5) publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară („autoritatea”). Pentru a se asigura o perspectivă de ansamblu mai bună asupra prezenței organismului dăunător specificat, anexa I la prezentul regulament enumeră plantele-gazdă ale organismului dăunător specificat, care trebuie supravegheate. |
|
(8) |
Statele membre trebuie să întocmească și să țină la zi un plan de urgență pentru organismul dăunător specificat, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031. În scopul de a se ajunge la o abordare armonizată în rândul statelor membre, este necesar să se adopte norme specifice de punere în aplicare a articolului 25 din regulamentul respectiv în ceea ce privește planurile de urgență pentru organismul dăunător specificat, care să asigure că planul conține toate elementele necesare în cazul în care se descoperă apariții noi ale organismului dăunător specificat. |
|
(9) |
Pentru a eradica organismul dăunător specificat și a preveni răspândirea sa pe teritoriul Uniunii, este necesar ca statele membre să stabilească zone demarcate care să cuprindă o zonă infestată și o zonă-tampon și să aplice măsuri de eradicare. Zona-tampon trebuie să aibă o lățime de cel puțin 5 km și de cel mult 100 km, deoarece această dimensiune extinsă este considerată potrivită date fiind potențialul migrator al organismului dăunător specificat, prezența plantelor-gazdă și caracteristicile geografice ale zonei. |
|
(10) |
Cu toate acestea, în cazul unor apariții izolate ale organismului dăunător specificat, nu trebuie impusă stabilirea unei zone demarcate dacă organismul dăunător specificat poate fi eliminat din plantele respective și dacă există dovezi că aceste plante au fost infestate înainte de introducerea lor în zonă sau dacă apariția este un caz izolat care nu este de așteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat ori dacă este vorba despre o apariție într-o unitate de producție izolată fizic de organismul dăunător specificat sau într-o seră aflată în zone în care organismul dăunător nu se poate instala în aer liber. Aceasta este cea mai proporțională abordare, atât timp cât anchetele realizate în zona în cauză confirmă absența organismului dăunător specificat. |
|
(11) |
Pentru a se preveni răspândirea în continuarea a organismului dăunător specificat pe restul teritoriului Uniunii, anchetele vizând zonele-tampon trebuie realizate anual, în cel mai potrivit moment din an și cu un grad suficient de intensitate. Anularea demarcării trebuie să aibă loc după realizarea anchetelor pe o perioadă de timp suficientă pentru a se confirma absența organismului dăunător specificat. |
|
(12) |
Autoritățile competente trebuie să ia măsuri specifice de eradicare a organismului dăunător specificat în zonele infestate. Printre aceste măsuri se numără măsuri de control pentru eradicarea organismului dăunător specificat și transportarea solului din zona infectată. |
|
(13) |
Întrucât organismul dăunător specificat a fost găsit pe teritoriul Uniunii, este justificată stabilirea unor cerințe speciale referitoare la transportarea plantelor specificate în afara zonelor demarcate. |
|
(14) |
Cerințele speciale privind importul în Uniune al fructelor de Capsicum L., Momordica L., Solanum aethiopicum L., Solanum macrocarpon L. și Solanum melongena L. și al plantelor de Zea mays L., precum și dispozițiile privind obligațiile statelor membre legate de anchete, prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638, trebuie incluse în prezentul regulament. Acest lucru este necesar pentru a se îmbunătăți claritatea și securitatea juridică în ceea ce privește aplicarea tuturor cerințelor temporale referitoare la organismul dăunător specificat. Din același motiv, decizia de punere în aplicare respectivă trebuie abrogată și în locul său trebuie instituit prezentul regulament. |
|
(15) |
Riscul fitosanitar al organismului dăunător specificat nu este încă evaluat în totalitate, deoarece în continuare nu este cert care este gama de plante specificate aferentă. Această gamă trebuie completată în urma apariției recente a organismului dăunător pe teritoriul Uniunii, precum și a răspândirii și instalării sale în țări terțe. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să se aplice până la 31 decembrie 2025, pentru a se permite continuarea evaluării și a analizării gamei de plante specificate, a cazurilor de nerespectare a legislației Uniunii în legătură cu organismul dăunător specificat și a eficacității măsurilor luate pe teritoriul Uniunii. |
|
(16) |
Plantele de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele, trebuie enumerate în partea A din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Acest lucru este necesar pentru respectarea articolului 72 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/2031, care include enumerarea plantelor respective cărora li se aplică dispozițiile menționate la literele în cauză. |
|
(17) |
În scopul de a se aborda riscul organismului dăunător specificat cât mai curând posibil, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Dispoziția privind planurile de urgență trebuie să se aplice de la 1 august 2023. |
|
(18) |
Cerințele privind introducerea plantelor specificate în Uniune și transportarea lor dinspre zonele demarcate către restul teritoriului Uniunii trebuie să se aplice de la 1 iulie 2023, în scopul de a se acorda autorităților competente, operatorilor economici și țărilor terțe timp suficient pentru a se adapta la cerințele care rezultă din dispozițiile respective. |
|
(19) |
Cerințele privind introducerea în Uniune a plantelor de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele, trebuie să se aplice de la 1 septembrie 2023. Acest lucru este necesar pentru a se acorda autorităților competente din țările terțe timp suficient pentru a realiza anchetele respective pentru detectarea prezenței organismului dăunător specificat pe plantele în cauză. |
|
(20) |
În consecință, articolele 3 și 4 din Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638, privind introducerea în Uniune a plantelor specificate, trebuie să continue să se aplice până la 30 iunie 2023, pentru a se evita orice fel de lacună juridică și a se asigura că introducerea în Uniune a plantelor respective continuă să facă obiectul unor cerințe corespunzătoare prin care să se combată prezența organismului dăunător specificat. |
|
(21) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește măsuri de prevenire a introducerii pe teritoriul Uniunii, a instalării și a răspândirii pe acesta a Spodoptera frugiperda (Smith).
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„organism specificat” înseamnă Spodoptera frugiperda (Smith); |
|
2. |
„plante specificate” înseamnă:
|
|
3. |
„plante-gazdă” înseamnă plantele enumerate în anexa I. |
Articolul 3
Anchete pe teritoriul Uniunii
(1) Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2016/2031, autoritățile competente realizează anchete anuale bazate pe risc vizând prezența organismului dăunător specificat pe plantele-gazdă, la momente potrivite din an, pe baza informațiilor științifice și tehnice menționate în fișa de supraveghere fitosanitară a autorității pentru Spodoptera frugiperda.
(2) Aceste anchete trebuie realizate în special:
|
(a) |
în funcție de nivelul riscului fitosanitar corespunzător; |
|
(b) |
în zone apropiate de regiunile în care se știe că este prezent organismul dăunător; |
|
(c) |
în zone în care plantele-gazdă intră pe teritoriul Uniunii, unde sunt manipulate și reambalate și unde sunt eliminate deșeurile provenite de la acestea; |
|
(d) |
în aeroporturi și porturi maritime; |
|
(e) |
în pepiniere, centre de grădinărit și magazine de vânzare cu amănuntul din acest domeniu, după caz; |
|
(f) |
în unitățile de producție izolate fizic împotriva organismului dăunător specificat și în sere, pe baza unor inspecții vizuale. |
(3) Anchetele constau îndeosebi în:
|
(a) |
utilizarea de capcane, precum capcane cu feromoni și cu lumină, iar în cazul oricărei suspiciuni de infestare cu organismul dăunător specificat, în colectarea de eșantioane și identificare; |
|
(b) |
examinare vizuală, dacă este cazul. |
Articolul 4
Planuri de urgență
(1) Fiecare stat membru include în planul său de urgență, pe lângă obligațiile prevăzute la articolul 25 din Regulamentul (UE) 2016/2031, măsurile care trebuie luate pe teritoriul său cu privire la:
|
(a) |
procedurile de identificare a proprietarilor plantelor care trebuie distruse, accesul la proprietățile private și notificarea ordinului de distrugere; |
|
(b) |
procedurile de mobilizare a sprijinului financiar necesar pentru eradicarea organismului dăunător specificat; |
|
(c) |
dacă este cazul, informații despre regimurile vânturilor de pe teritoriul statelor membre care ar facilita migrarea organismului dăunător specificat; |
|
(d) |
lista metodelor de control adecvate referitoare la organismul dăunător, care sunt ținute la zi pe baza celor mai recente informații științifice și tehnice. |
(2) Statele membre își actualizează planurile de urgență, după caz, până la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Articolul 5
Stabilirea zonelor demarcate
(1) Dacă prezența organismului dăunător specificat este confirmată, statul membru în cauză stabilește, fără întârziere, o zonă demarcată care cuprinde:
|
(a) |
o zonă infestată, inclusiv locul în care se află plantele infestate și toate plantele care sunt susceptibile de a fi infestate de pe o rază de 100 m de la locul unde s-a descoperit organismul dăunător specificat și |
|
(b) |
o zonă-tampon cu o lățime de cel puțin 5 km și de cel mult 100 km după granița zonei infestate. |
Zona-tampon poate fi extinsă la peste 100 km dacă statul membru consideră acest lucru necesar pentru protejarea teritoriului său de organismul dăunător specificat.
(2) La delimitarea zonei demarcate se ține seama de principii științifice, de biologia organismului dăunător specificat, inclusiv de date privind pe potențialul de migrare, de nivelul de infestare, de caracteristicile geografice ale zonei, de distribuția specifică a plantelor-gazdă în zona vizată și de dovada instalării în acea zonă a organismului dăunător specificat.
(3) În zonele demarcate, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a se preveni răspândirea sa în continuare în afara zonelor respective. Autoritățile se asigură că publicul larg și operatorii profesioniști cunosc delimitarea zonelor demarcate.
Articolul 6
Derogări de la stabilirea zonelor demarcate
(1) Prin derogare de la articolul 5, autoritățile competente pot alege să nu stabilească o zonă demarcată dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
|
(a) |
există dovezi că organismul dăunător specificat a fost introdus în zonă împreună cu plantele pe care a fost detectat, că acele plante au fost infestate înainte de a fi introduse în zona respectivă și că nu a intervenit nicio multiplicare a organismului dăunător specificat; |
|
(b) |
există dovezi că este o prezență izolată care nu este de așteptat să ducă la instalarea organismului dăunător specificat; |
|
(c) |
organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o unitate de producție care este izolată fizic împotriva acestuia; |
|
(d) |
organismul dăunător specificat este confirmat oficial într-o seră și există dovezi că organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă în afara acelei sere. |
(2) Dacă utilizează derogarea prevăzută la alineatul (1), autoritatea competentă:
|
(a) |
ia măsuri pentru a asigura eradicarea rapidă a organismului dăunător specificat și pentru a exclude posibilitatea răspândirii sale; |
|
(b) |
sporește imediat numărul capcanelor și frecvența cu care sunt verificate capcanele în zona respectivă; |
|
(c) |
intensifică examinările vizuale, inclusiv examinările în unitățile de producție; |
|
(d) |
realizează o anchetă cu ajutorul capcanelor într-o zonă cu o lățime de cel puțin 5 km în jurul plantelor infestate sau în jurul unității de producție în care a fost detectat organismul dăunător specificat, în mod regulat și intensiv timp de cel puțin doi ani. În zonele în care organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă, perioada de anchetă poate fi limitată la perioada dinainte să înceapă să se manifeste condițiile de iarnă; |
|
(e) |
sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și |
|
(f) |
ia orice alte măsuri adecvate pentru eradicarea organismului dăunător specificat. |
Articolul 7
Anchete în zonele demarcate
Anchetele realizate în zonele demarcate includ, pe lângă cerințele menționate pentru anchete la articolul 3, următoarele măsuri:
|
(a) |
un număr mai mare al capcanelor și o frecvență mai mare cu care acestea sunt verificate; |
|
(b) |
examinări ale unităților de producție în care sunt cultivate plantele-gazdă și |
|
(c) |
o schemă a modului de concepere a anchetei și a eșantionării utilizată pentru anchetele de detectare, care poate identifica cu un grad de încredere de cel puțin 95 % un nivel al prezenței organismului dăunător specificat de 1 %. |
Articolul 8
Anularea demarcării
Demarcarea poate fi anulată dacă, pe baza anchetelor menționate la articolul 7, organismul dăunător specificat nu este detectat în zona demarcată timp de cel puțin doi ani consecutivi.
În zonele în care organismul dăunător specificat nu poate supraviețui condițiilor de iarnă, perioada respectivă poate fi limitată la perioada dinainte să înceapă să se manifeste condițiile de iarnă.
Articolul 9
Măsuri de eradicare
În zonele infestate, autoritățile competente iau toate măsurile următoare pentru a eradica organismul dăunător specificat:
|
(a) |
tratamente adecvate împotriva organismului dăunător specificat, în toate stadiile dezvoltării sale, pentru care se ține seama de natura migratoare a organismelor dăunătoare adulte, de distribuția plantelor-gazdă și de obiceiurile de hrănire ale larvelor organismelor dăunătoare; |
|
(b) |
interdicția de transportare în afara zonei infestate a stratului superior al solului și a substraturilor de cultură utilizate, cu excepția cazului în care una dintre următoarele condiții este îndeplinită de operatorii profesioniști în cauză, sub supravegherea autorităților competente:
|
Articolul 10
Introducerea în Uniune a plantelor specificate
(1) Plantele specificate, altele decât plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., pot fi introduse în Uniune doar dacă respectă una dintre următoarele cerințe:
|
(a) |
provin dintr-o țară în care nu este constatată prezența organismului dăunător; |
|
(b) |
provin dintr-o zonă indemnă de organismul dăunător specificat, astfel cum a fost stabilită de organizația națională de protecție a plantelor (NPPO) în cauză, în conformitate cu măsura nr. 4 din standardul internațional pentru măsuri fitosanitare; denumirea zonei respective trebuie menționată în certificatul fitosanitar la rubrica „loc de origine”; |
|
(c) |
înaintea exportului, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:
|
|
(d) |
înaintea exportului, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:
|
|
(e) |
plantelor li s-a aplicat un tratament eficace după recoltare prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat, iar respectivul tratament este indicat pe certificatul fitosanitar. |
(2) Plantele specificate sunt însoțite de un certificat fitosanitar care indică, la rubrica „Declarație suplimentară”, o trimitere la prezentul regulament, o trimitere la litera respectivă de la alineatul (1) pe care o respectă și textul complet al opțiunii în cauză menționat la acest alineat.
Articolul 11
Transportarea pe teritoriul Uniunii a plantelor specificate
(1) Plantele specificate, altele decât plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., care și-au petrecut o parte din viață în zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5, pot fi transportate în afara zonelor demarcate numai dacă îndeplinesc una dintre cerințele următoare și sunt însoțite de un pașaport fitosanitar eliberat după ce se atestă că una dintre aceste cerințe este respectată:
|
(a) |
înaintea transportării, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:
|
|
(b) |
înaintea transportării, plantele respective au făcut obiectul unei inspecții oficiale și au fost găsite indemne de organismul dăunător specificat și provin dintr-o unitate de producție care îndeplinește următoarele condiții:
|
|
(c) |
plantelor li s-a aplicat un tratament eficace după recoltare prin care să se asigure că sunt indemne de organismul dăunător specificat. |
(2) Plantele de Chrysanthemum L., Dianthus L. și Pelargonium l’Hérit. ex Ait., altele decât semințele, provenite din zonele demarcate stabilite în conformitate cu articolul 5, pot fi transportate în afara zonelor demarcate numai dacă respectă una dintre cerințele următoare și sunt însoțite de un pașaport fitosanitar eliberat după ce se atestă că una dintre aceste cerințe este respectată:
|
(a) |
nu s-a observat niciun semn al organismului dăunător specificat la locul de producție de la începutul ultimului ciclu de vegetație complet; |
|
(b) |
plantele au fost supuse unui tratament adecvat pentru a le proteja împotriva organismului dăunător specificat. |
Articolul 12
Raportare
Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre:
|
(a) |
rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 3 alineatul (1), în afara zonelor demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând modelele menționate în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (6); |
|
(b) |
un raport privind măsurile luate în cursul anului calendaristic precedent în temeiul prezentului regulament și privind rezultatele măsurilor prevăzute la articolele 5-9; |
|
(c) |
rezultatele anchetelor realizate în temeiul articolului 7 în zonele demarcate, în cursul anului calendaristic precedent, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II. |
Articolul 13
Modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072
În partea A din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 se adaugă următorul punct 13:
|
Alte legume, în stare proaspătă sau refrigerată:
ex 0709 20 00 |
Țări terțe, cu excepția Elveției” |
Articolul 14
Abrogarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2018/638
Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638 se abrogă.
Articolele 3 și 4 din decizia respectivă se aplică până la 30 iunie 2023.
Articolul 15
Intrare în vigoare și aplicare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4 se aplică de la 1 august 2023.
Articolele 10 și 11 se aplică de la 1 iulie 2023.
Cu toate acestea, articolul 10 se aplică de la 1 septembrie 2023 în ceea ce privește introducerea în Uniune a plantelor de Asparagus officinalis L., altele decât tulpinile acoperite de sol pe parcursul întregii durate de viață, polenul viu, culturile de țesuturi de plante și semințele.
Prezentul regulament se aplică până la 31 decembrie 2025.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 8 iunie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1).
(3) Regulamentul delegat (UE) 2019/1702 al Comisiei din 1 august 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea listei organismelor dăunătoare prioritare (JO L 260, 11.10.2019, p. 8).
(4) Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/638 a Comisiei din 23 aprilie 2018 de stabilire a unor măsuri de urgență pentru prevenirea introducerii și răspândirii în Uniunea Europeană a organismului dăunător Spodoptera frugiperda (Smith) (JO L 105, 25.4.2018, p. 31).
(5) Fișa de supraveghere fitosanitară pentru Spodoptera frugiperda. EFSA supporting publication (Materiale conexe ale EFSA) 2020:EN-1895. p. 29. doi:10.2903/sp.efsa.2020.EN-1895.
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 280, 28.8.2020, p. 1).
ANEXA I
Lista plantelor-gazdă
Abelmoschus esculentus (L.) Moench
Acalypha L.
Agrostis gigantea Roth
Agrostis stolonifera L.
Alcea rosea L.
Allium cepa L.
Allium sativum L.
Amaranthus quitensis Kunth
Amaranthus spinosus L.
Andropogon virginicus L.
Arachis hypogaea L.
Asclepias L.
Asparagus officinalis L.
Asplenium nidus L.
Atropa belladonna L.
Avena sativa L.
Avena strigosa Schreb.
Beta vulgaris L.
Brassica napus L.
Brassica oleracea L.
Brassica rapa L.
Cajanus cajan (L.) Huth
Capsicum L.
Carduus L.
Carex L.
Carica papaya L.
Carya illinoinensis (Wangenh.) K.Koch
Cenchrus incertus M.A.Curtis
Chenopodium album L.
Chenopodium quinoa Willd.
Chloris gayana Kunth
Chrysanthemum L.
Cicer arietinum L.
Cichorium intybus L.
Citrullus lanatus (Thunb.) Matsum. & Nakai
Citrus aurantium L.
Citrus limon (L.) Osbeck
Citrus reticulata Blanco
Citrus sinensis (L.) Osbeck
Codiaeum variegatum (L.) A.Juss.
Coffea arabica L.
Convolvulus arvensis L.
Cucumis melo L.
Cucumis sativus L.
Cucurbita argyrosperma K.Koch
Cucurbita maxima Lam.
Cydonia oblonga Mill.
Cynara cardunculus L.
Cynodon dactylon (L.) Pers.
Cyperus rotundus L.
Dactyloctenium aegyptium (L.) Willd.
Dahlia pinnata Cav.
Dendranthema grandiflorum (Ramat.) Kitam.
Dianthus L.
Digitaria Haller
Digitaria sanguinalis (L.) Scop.
Echinochloa colona (L.) Link
Echinochloa crus-galli (L.) P.Beauv.
Eleusine indica (L.) Gaertn.
Elymus repens (L.) Gould
Eremochloa ophiuroides Hack.
Eriochloa punctata (L.) Ham.
Eryngium foetidum L.
Eucalyptus camaldulensis Dehnh.
Eucalyptus urophylla S.T.Blake
Fagopyrum esculentum Moench
Festuca arundinacea Schreb.
Ficus L.
Fragaria ananassa (Duchesne ex Weston) Duchesne ex Rosier
Fragaria chiloensis (L.) Mill.
Fragaria vesca L.
Gladiolus L. and Gladiolus L. hybrids
Glycine max (L.) Merr.
Gossypium herbaceum L.
Gossypium hirsutum L.
Helianthus annuus L.
Hevea brasiliensis (Willd. ex Juss.) Müll.Arg.
Hibiscus cannabinus L.
Hordeum vulgare L.
Ipomoea batatas (L.) Lam.
Ipomoea purpurea (L.) Roth
Lactuca sativa L.
Lespedeza bicolor Turcz.
Linum usitatissimum L.
Lolium multiflorum Lam.
Malpighia glabra L.
Malus domestica (Suckow) Borkh.
Mangifera indica L.
Maranta L.
Medicago sativa L.
Megathyrsus maximus (Jacq.) B.K.Simon & S.W.L.Jacobs
Melilotus albus Medik.
Miscanthus giganteus J.M.Greef & Deuter ex Hodk. & Renvoize
Momordica L.
Mucuna pruriens (L.) DC
Musa paradisiaca L.
Nicotiana tabacum L.
Oryza sativa L.
Panicum miliaceum L.
Panicum virgatum L.
Paspalum dilatatum Poir.
Paspalum distichum L.
Paspalum fimbriatum Kunth
Paspalum notatum Flüggé
Paspalum urvillei Steud.
Passiflora laurifolia L.
Pelargonium l’Hérit. ex Ait.
Pennisetum clandestinum Hochst. ex Chiov.
Pennisetum glaucum (L.) R.Br.
Phalaris canariensis L.
Phaseolus lunatus L.
Phaseolus vulgaris L.
Phleum pratense L.
Pinus caribaea Morelet
Piper L.
Pisum sativum L.
Platanus occidentalis L.
Plumeria Tourn. ex L.
Plumeria rubra L.
Poa annua L.
Poa pratensis L.
Portulaca oleracea L.
Prunus persica (L.) Batsch
Psidium guajava L.
Pueraria montana (Lour.) Merr.
Pyrus communis L.
Raphanus sativus L.
Ricinus communis L.
Rosa L.
Saccharum officinarum L.
Schlumbergera truncata (Haw.) Moran
Secale cereale L.
Sesamum indicum L.
Setaria italica (L.) P.Beauv.
Setaria parviflora (Poir.) Kerguélen
Setaria viridis (L.) P.Beauv.
Solanum aethiopicum L.
Solanum lycopersicum L.
Solanum macrocarpon L.
Solanum melongena L.
Solanum tuberosum L.
Sorghum bicolor (L.) Moench
Sorghum caffrorum (Retz.) P.Beauv.
Sorghum halepense (L.) Pers.
Sorghum sudanense (Piper) Stapf
Spinacia oleracea L.
Tanacetum cinerariifolium (Trevis.) Sch.Bip.
Taraxacum officinale F.H.Wigg.
Terminalia catappa L.
Trifolium Tourn. ex L.
Trifolium incarnatum L.
Trifolium pratense L.
Trifolium repens L.
Triticum aestivum L.
Urochloa decumbens (Stapf) R.D.Webster
Urochloa mutica (Forssk.) T.Q.Nguyen
Urochloa ramosa (L.) T.Q.Nguyen
Urochloa texana (Buchl.) R.D.Webster
Vaccinium corymbosum L.
Vicia faba L.
Vigna unguiculata (L.) Walp.
Viola L.
Vitis vinifera L.
Wisteria sinensis (Sims) DC.
Xanthium strumarium L.
Zea mays L.
Zingiber officinale Roscoe
Zoysia Willd.
ANEXA II
Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor realizate în temeiul articolului 7
PARTEA A
1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Denumire |
Data stabilirii |
Descriere |
Număr |
|
Număr |
Dată |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
A |
B |
C |
D |
E |
F |
G |
H |
I |
i |
ii |
iii |
iv |
i |
ii |
iii |
iv |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2. Instrucțiuni privind completarea modelului
Dacă se completează acest model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.
|
Pentru coloana 1: |
A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită. |
|
Pentru coloana 2: |
A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. |
|
Pentru coloana 3: |
A se indica dimensiunea ZD după anchetă. |
|
Pentru coloana 4: |
A se indica abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare orgnism dăunător și abordările care se aplică acestor zone. |
|
Pentru coloana 5: |
A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost realizată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. |
|
Pentru coloana 6: |
A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:
|
|
Pentru coloana 7: |
A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor de risc. |
|
Pentru coloana 8: |
A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7. |
|
Pentru coloana 9: |
A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv. |
|
Pentru coloana 10: |
A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante. |
|
Pentru coloana 11: |
A se indica lunile anului când a fost realizată ancheta. |
|
Pentru coloana 12: |
A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. |
|
Pentru coloanele 13și 14: |
A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi). |
|
Pentru coloana 15: |
A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 16 („Observații”), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație. |
PARTEA B
1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Denumire |
Data stabilirii |
Descriere |
Număr |
Specii-gazdă |
Suprafață (ha sau altă unitate mai relevantă) |
Unități de inspecție |
Descriere |
Unități |
Examinări vizuale |
Capcane |
Testare |
Alte metode |
Factor de risc |
Niveluri de risc |
Număr de locuri |
Riscuri relative |
Proporția populației-gazdă |
Pozitive |
Negative |
Nedeterminate |
Număr |
Dată |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
2. Instrucțiuni privind completarea modelului
A se explica ipotezele de bază pentru modul de concepere a anchetei în privința fiecărui organism dăunător. Rezumați și justificați:
|
— |
populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție; |
|
— |
metoda de detecție și sensibilitatea metodei; |
|
— |
factorul (factorii) de risc, cu indicarea nivelurilor de risc, a riscurilor relative corespunzătoare și a proporției populației de plante-gazdă. |
|
Pentru coloana 1: |
A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită. |
|
Pentru coloana 2: |
A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei. |
|
Pentru coloana 3: |
A se indica dimensiunea ZD după anchetă. |
|
Pentru coloana 4: |
A se indica abordarea: Eradicare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și abordările care se aplică acestor zone. |
|
Pentru coloana 5: |
A se indica zona din ZD în care a fost realizată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: zona infestată (ZI) sau zona-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica zona din ZI unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți ZT, în jurul pepinierelor etc.) pe rânduri diferite. |
|
Pentru coloana 6: |
A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:
|
|
Pentru coloana 7: |
A se indica lunile anului în care au fost realizate anchetele. |
|
Pentru coloana 8: |
A se indica populația-țintă selectată, furnizând în consecință lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare. |
|
Pentru coloana 9: |
A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar determina aceeași situație epidemiologică dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă care sunt omogene din punct de vedere epidemiologic, reprezentând cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază. |
|
Pentru coloana 10: |
A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. Dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile, a se indica acest lucru prin N/A. |
|
Pentru coloana 11: |
A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unui eșantion de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei. |
|
Pentru coloana 12: |
„Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie testată cu rezultat pozitiv. Această sensibilitate este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată) cu sensibilitatea diagnosticării (caracterizată prin inspecție vizuală și/sau testul de laborator utilizat în procesul de identificare). |
|
Pentru coloana 13: |
A se specifica factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă. |
|
Pentru coloana B: |
A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se menționa N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt aplicabile. Informațiile care se indică în aceste coloane sunt corelate cu informațiile incluse în coloana 10 „Metode de detecție”. |
|
Pentru coloana 18: |
A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite). |
|
Pentru coloana 21: |
A se indica numărul de eșantioane constatate pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi). |
|
Pentru coloana 22: |
A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Numărul de notificare a focarelor nu este necesar să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, a se indica, în coloana 25 („Observații”), motivul pentru care nu s-a furnizat această informație. |
|
Pentru coloana 23: |
A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM) 31. Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată prin modul de concepere. |
|
Pentru coloana 24: |
A se indica prevalența estimată prin modul de concepere pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător pe teren. Prevalența estimată prin modul de concepere este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de detecție se stabilește o valoare de 1 %. |