28.6.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 188/19

—

având în vedere Decizia Consiliului din 3 octombrie 2005 privind deschiderea negocierilor de aderare cu Croația,

—

având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la raportul de țară pentru 2009 privind Croația (1),

—

având în vedere Raportul de țară pentru 2010 privind Croația, publicat de Comisie la 9 noiembrie 2010 (SEC(2010)1326),

—

având în vedere recomandările Comisiei parlamentare mixte UE - Croația, adoptate la cea de-a 11-a reuniune a acesteia, care a avut loc la 29 martie 2010, la Zagreb și la cea de-a 12-a reuniune de la Bruxelles, din 30 noiembrie 2010,

—

având în vedere articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Parlamentul European își menține angajamentul deplin pentru promovarea aderării Croației la Uniunea Europeană și este hotărât să contribuie la finalizarea rapidă și reușită a procesului său de aderare;

B.

întrucât negocierile de aderare cu Croația au înregistrat progrese semnificative și au intrat în faza lor finală; întrucât s-au înregistrat progrese substanțiale generale în toate domeniile, în special în ceea ce privește realizarea obiectivelor stabilite în diversele capitole de negociere;

C.

întrucât negocierile de aderare cu Croația pot fi finalizate în prima jumătate a anului 2011, cu condiția să se continue cu fermitate reformele necesare, în special în ceea ce privește consolidarea administrației publice și a justiției, combaterea în continuare a corupției, asigurarea sustenabilității întoarcerii refugiaților, cooperarea deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII), continuarea procesului de privatizare și adoptarea unor planuri de restructurare pentru șantierele navale aflate în dificultate;

D.

întrucât eforturile depuse pentru realizarea reformelor trebuie să continue și după finalizarea negocierilor, astfel încât atât țara, cât și cetățenii ei să profite din plin de avantajele aderării la UE;

E.

întrucât perspectiva aderării la UE reprezintă o motivație puternică pentru alte țări din Balcanii de Vest care doresc să se integreze în UE să continue reformele politice, economice și legislative necesare și să consolideze pacea, stabilitatea și coabitarea în armonie în regiune, pe baza unor relații de bună vecinătate; întrucât UE ar trebui să crească perspectivele de aderare ale țărilor vecine Croației care aparțin Procesului de la Salonic,

1.

felicită Croația pentru progresele substanțiale realizate în îndeplinirea criteriilor necesare pentru finalizarea negocierilor de aderare; solicită Croației să continue cu fermitate reformele necesare pentru a putea să îndeplinească ultimele criterii și să finalizeze negocierile; solicită Comisiei să utilizeze toate capacitățile de care dispune pentru a sprijini eforturile Croației de îndeplinire a criteriilor;

2.

salută intenția Președinției ungare de a finaliza negocierile în prima jumătate a anului 2011, dacă sunt îndeplinite toate obiectivele și respectate toate criteriile;

3.

este ferm convins că o aderare rapidă a Croației presupune atât o dimensiune europeană, cât și una regională și ar încuraja și mai mult celelalte țări din Balcanii de Vest să demareze și să realizeze cu convingere reformele necesare pentru aderare;

4.

este în continuare preocupat de faptul că, așa cum arată ultimul Eurobarometru, majoritatea cetățenilor croați consideră că aderarea țării lor la UE nu ar fi benefică; încurajează autoritățile croate și societatea civilă să își intensifice, cu ajutorul Comisiei, acțiunile destinate să îi convingă pe croați că fac parte din proiectul european; solicită guvernului croat să acorde mai mult sprijin organizațiilor societății civile care urmăresc promovarea statutului de membru al țării lor și să coopteze mai eficient acești actori nestatali în procesul de aderare; consideră că este esențial ca cetățenii să dispună de informații clare și concrete cu privire la implicațiile aderării Croației la UE;

5.

salută faptul că în iunie 2010 parlamentul croat a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, modificări substanțiale ale constituției necesare în vederea aderării la UE; consideră că modificările constituționale adoptate vor deschide calea pentru adoptarea celorlalte dispoziții legislative necesare; regretă faptul că parlamentul și guvernul au ratat ocazia de a integra în Constituție o mai bună protecție a grupurilor minoritare, cum ar fi LGBT, precum și principiul sustenabilității ecologice;

6.

subliniază faptul că, deși s-au luat măsuri suplimentare pentru consolidarea administrației publice, se înregistrează în continuare deficiențe majore în procedurile administrative, iar capacitățile administrative sunt în continuare insuficiente, în special având în vedere complexitatea reformei administrației publice; invită guvernul croat să reducă întârzierile considerabile înregistrate în procesul de descentralizare și prin elaborarea și aplicarea unei strategii de descentralizare și prin adoptarea de noi măsuri pentru depolitizarea administrației publice și creșterea nivelului de profesionalism și etică în cadrul acesteia; consideră că finalizarea unei strategii clare de promovare pe bază de merit și a revizuirii politicii de remunerare sunt esențiale în această privință;

7.

observă că există informații conform cărora corupția este larg răspândită în Croația și constituie încă o problemă generală gravă; salută eforturile depuse de guvernul croat pentru a lua o poziție dură împotriva tuturor formelor de corupție; subliniază faptul că guvernul acordă o atenție specială cadrului legal și instituțional în lupta împotriva corupției, inclusiv investigațiilor, urmăririi penale și cooperării între agenții și pe plan internațional; ia act de cazurile anticorupție la nivel înalt aflate în curs, care implică un fost prim-ministru, doi foști miniștri, funcționari publici de rang înalt și numeroși manageri generali ai unor societăți de stat; se așteaptă la procese juste și transparente și reamintește autorităților croate importanța protejării de orice interferență politică a procesului de anchetare în cazuri de corupție; salută crearea unor departamente speciale de combatere a corupției și a crimei organizate în cele mai mari patru instanțe ale țării, în cadrul cărora judecătorii sunt evaluați și beneficiază de formare profesională suplimentară; solicită OLAF să coopereze îndeaproape cu autoritățile croate pentru a aduce la lumină eventuala corupție secundară, care ar putea fi generată în cadrul instituțiilor UE;

8.

ia act de faptul că, deși combaterea corupției continuă să fie una dintre principalele priorități ale guvernului, cazurile de corupție aduse în fața instanțelor nu sunt numeroase, majoritatea rămânând în faza de urmărire penală/anchetă; solicită autorităților croate să consolideze în continuare capacitățile administrative ale organelor anticorupție, în special ale Oficiului pentru combaterea corupției și a crimei organizate (USKOK) și să promoveze și mai mult o cultură a răspunderii politice; ia act de eforturile autorităților croate de a preveni corupția prin instruirea judecătorilor și a altor funcționari publici și prin informarea întregii societăți; subliniază că trebuie făcut mai mult în această privință, în special prin creșterea transparenței cheltuielilor publice; salută eforturile guvernului de a elimina deficiențele în domeniul finanțării activităților politice și a campaniilor electorale;

9.

salută eforturile substanțiale de reformă a sistemului judiciar, pentru a-l face independent și imparțial, eforturi concretizate în principal prin adoptarea unui plan de acțiune revizuit de reformare a sistemului judiciar; salută progresele realizate în ceea ce privește reducerea în continuare a cauzelor nesoluționate, în special a celor în care procedurile durează peste trei ani, raționalizarea sistemului judiciar prin crearea de instanțe mai mari, de instanțe districtuale și comerciale, precum și prin măsurile luate pentru specializarea judecătorilor; ia act de rezultatele pozitive, inclusiv în ceea ce privește Consiliul judiciar de stat, independența Academiei judiciare și crearea școlii pentru ofițeri judiciari, obținute în legătură cu asigurarea independenței numirilor în justiție, ameliorarea evoluției carierei profesionale și a răspunderii disciplinare a judecătorilor principali, precum și cu adoptarea unor măsuri generale de protecție pentru asigurarea unei mai mari independențe a sistemului judiciar;

10.

subliniază faptul că, deși instanțele au redus numărul de cauze nesoluționate care așteaptă un proces, statul de drept și încrederea cetățenilor în justiție suferă în continuare din cauza numărului ridicat de cauze pe rol și a duratei excesive a procedurilor; remarcă cu regret faptul că, deși există un număr mare de judecători, personalul de sprijin în cadrul instanțelor este insuficient și, prin urmare, solicită autorităților croate să soluționeze această discrepanță; subliniază că executarea hotărârilor judecătorești rămâne o problemă;

11.

ia act de faptul că Comisia nu a remarcat progrese suficiente în materie de infrastructură și echipare a instanțelor judecătorești, în principal din cauza lipsei unor finanțări adecvate; se așteaptă ca sistemul să fie funcțional cât mai curând, pentru a combate întârzierea cauzelor în Croația și să fie asigurată o justiție fără întârzieri, eficientă și promptă; încurajează autoritățile croate să continue să îmbunătățească independența, eficiența și resursele sistemului judiciar; solicită Comisiei să se asigure că reformele administrației publice și sistemului judiciar sunt implementate cu succes înaintea aderării Croației la Uniune; solicită Comisiei să evalueze impactul și rezultatele obținute în urma alocării de fonduri UE în reforma sistemului judiciar și în lupta împotriva corupției;

12.

ia act de declarația făcută la 6 decembrie 2010 de procurorul TPII în fața Consiliului de Securitate al ONU (CSONU); salută atitudinea în general cooperantă a autorităților croate față de solicitările de asistență ale procurorului, precum și faptul că se răspunde în mod adecvat acestor solicitări și se oferă acces la martori și la probe; solicită guvernului croat, cu toate acestea, să intensifice anchetele administrative cu privire la documentele militare solicitate și să clarifice incoerențele încă persistente din rapoartele adresate biroului procurorului, care au fost menționate în ultimele declarații pe care procurorul le-a adresat CSONU;

13.

salută eforturile depuse de Forța de reacție inter-servicii a Croației pentru a furniza informații complete privind locul unde se află documentele solicitate; pe de altă parte, solicită Consiliului să ia notă de poziția Camerei de primă instanță a TPII, în special de faptul că nu s-a putut stabili cu suficientă certitudine dacă registrele de artilerie solicitate mai există;

14.

constată cu satisfacție că Croația rămâne activă în judecarea din proprie inițiativă a crimelor de război și că procurorii au continuat să examineze cazuri pendinte de crime de război și condamnări în contumacie și să aplice măsuri standard pentru asigurarea uniformității practicilor, indiferent de originea etnică a acuzatului; subliniază, însă, că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în desfășurarea proceselor pentru crime de război, în vederea garantării unor procese pe deplin obiective și imparțiale, a combaterii impunității și a ameliorării protecției martorilor; încurajează autoritățile croate să intensifice în continuare dialogul și cooperarea cu țările vecine în acest domeniu; felicită guvernul croat pentru programul său de eliminare a minelor terestre rămase de la ostilitățile din anii '90 și solicită autorităților să continue acest program, acordând o atenție specială zonelor celor mai grav afectate din estul țării;

15.

subliniază că, pentru înlăturarea deficiențelor rămase privind anchetarea la nivel național a crimelor de război, este nevoie de judecarea rapidă a acestora; solicită actualizarea Codului penal în conformitate cu cele mai exigente standarde ale dreptului internațional, îndeosebi cât privește definirea crimelor împotriva umanității, a dispozițiilor relative la responsabilitatea ordinelor date și a celor privind crimele de război de natură sexuală; solicită, pe lângă acestea, îmbunătățirea măsurilor de protecție a martorilor;

16.

salută progresele generale în materie de întoarcere a refugiaților și constată cu satisfacție că ostilitatea față de reîntoarcerea sârbilor a scăzut în cea mai mare parte a țării; observă, cu toate acestea, că există încă probleme legate de refugiați și de persoanele care se întorc și solicită, prin urmare, autorităților croate să faciliteze reintegrarea celor care revin prin eliminarea obstacolelor pe care le întâmpină în a obține permisul de reședință permanentă, prin finanțarea adecvată și accelerarea programului de reconstrucție a locuințelor și prin lansarea unor proiecte de redresare economică și socială; solicită autorităților croate să abordeze cu fermitate cererile restante, să acorde prioritate considerării căilor de atac, să continue eforturile de revitalizare a economiei din zonele defavorizate afectate de război, să amelioreze viabilitatea întoarcerilor și să încurajeze și pe viitor reconcilierea interetnică într-un climat de toleranță etnică și de acceptare a diversității etnice și culturale;

17.

constată că libertatea de expresie, inclusiv libertatea și pluralismul media, sunt prevăzute în legislația croată, acestea fiind în general respectate în această țară; solicită, cu toate acestea, autorităților croate, să ia măsuri suplimentare pentru a asigura independența trusturilor media și să creeze condiții pentru profesionalismul acestora, precum și să continue să-și demonstreze angajamentul pentru a asigura lipsa de interferență politică în sectorul media și a garanta independența organelor de reglementare; încurajează autoritățile croate să continue investigarea fermă a cazurilor de intimidări și presiuni politice asupra jurnaliștilor, precum și cele de influență comercială, și să amelioreze anchetarea cazurilor jurnaliștilor amenințați care se ocupă de fenomene de corupție, crimă organizată și alte activități contrare legii; în această privință, salută hotărârea Tribunalului Zagreb în cazul uciderii unui redactor de la o publicație săptămânală;

18.

observă, de asemenea, că societatea de radiodifuziune publică HRT (Radio-televiziunea croată) continuă să se confrunte cu dificultăți serioase de administrare, în urma câtorva încercări nereușite ale consiliului pentru programe al HRT de a alege un nou director, ceea ce afectează funcționarea acestei societăți; salută intrarea în vigoare a noii legi privind radioul și televiziunea și se așteaptă ca structura de conducere a HRT să fie depolitizată și să se asigure independența editorială;

19.

salută progresele relative realizate în domeniul drepturilor femeilor și al egalității de gen; constată că aproximativ 25 % dintre locurile din parlament, precum și aproape jumătate din pozițiile administrative din sectorul public, sunt ocupate de femei, ceea ce demonstrează un progres în direcția egalității de gen; subliniază că, deși rata angajărilor în funcție de gen este un aspect pozitiv al economiei croate, procentul femeilor care ocupă funcții de conducere în întreprinderi rămâne scăzut, iar diferențele de salarizare între genuri persistă; solicită, de aceea, promovarea mai activă a femeilor în organismele economice și politice de decizie și implementarea rapidă a legii privind egalitatea de gen, inclusiv a principiului egalității remunerației; consideră că protecția socială a femeilor este actualmente avansată în raport cu țările vecine Croației; solicită autorităților croate să acorde mai multă atenție luptei împotriva violenței domestice;

20.

salută faptul că Croația a fost una dintre primele țări care au aderat la Convenția internațională privind drepturile persoanelor cu dizabilități; încurajează autoritățile croate să implementeze măsurile existente și să adopte planuri noi, concrete și transparente, de reformă a instituționalizării și a capacității juridice, precum și să soluționeze problema numărului tot mai mare de persoane cu dizabilități mentale care, în loc să fie integrate în comunitate, sunt nevoite să locuiască în instituții supraaglomerate, astfel încât să se poată garanta pe deplin drepturile omului în cazul persoanelor cu dizabilități; din moment ce această convenție recunoaște explicit dreptul fundamental al persoanelor cu dizabilități de a trăi în comunitate, recomandă autorităților croate să realizeze reforme care să concorde cu această dispoziție, oferind modalități alternative de îngrijire; încurajează Croația să îmbunătățească în continuare punerea în aplicare a dispozițiilor legale relevante privind accesul în clădiri pentru persoanele cu handicap;

21.

ia act de progresele remarcabile în privința respectării drepturilor minorităților, acordându-se o mai mare importanță problemelor minorităților în contextul ameliorării relațiilor din regiune; salută consolidarea dispozițiilor constituționale referitoare la minorități și faptul că, în pofida măsurilor financiare de austeritate, nivelul fondurilor disponibile pentru organizațiile minorităților au fost doar marginal reduse; cu toate acestea, subliniază necesitatea luării unor măsuri adecvate pentru a proteja minoritatea romă;

22.

subliniază importanța dialogului cu societatea civilă și atrage atenția asupra rolului important al organizațiilor societății civile în definirea priorităților politice; recunoaște eforturile depuse de guvernul croat pentru consultarea societății civile; invită autoritățile să ia măsuri suplimentare pentru oficializarea și intensificarea participării actorilor din societatea civilă la procesele de elaborare a politicilor și la monitorizarea activităților autorităților; subliniază rolul esențial al societății civile în consolidarea cooperării regionale în domeniul social și în cel politic;

23.

salută progresele realizate în privința sistemului penitenciar, în special începerea construcției unor noi centre penitenciare, precum și implementarea unui nou sistem de eliberare condiționată; observă, cu toate acestea, că, datorită problemei aglomerării, nu sunt satisfăcute necesitățile deținuților în materie de îngrijiri medicale, igienă, spațiu, aer proaspăt și acces la oportunități de muncă;

24.

salută îmbunătățirile realizate de autoritățile competente în privința urmăririlor penale pentru așa-numitele crime bazate pe ură; solicită autorităților să facă încă un pas înainte și să stabilească o clasificare și o definiție adecvată a crimelor bazate pe ură, în special în privința celor motivate de orientarea sexuală, mediul cultural sau apartenența etnică a victimei;

25.

salută progresele realizate în implementarea legislației privind crimele bazate pe ură; observă, cu toate acestea, că autoritățile trebuie să abordeze mai hotărât cazurile de amenințări rasiste și intoleranță față de minoritățile sexuale;

26.

constată că, deși declinul economic a încetinit, economia croată continuă să se contracte, înregistrându-se o scădere a PIB-ului real; salută planurile de relansare economică, dar solicită totuși guvernului să își concretizeze recomandările în politici viguroase;

27.

invită guvernul croat să remedieze deficiențele structurale ale economiei și să își reducă rolul de redistribuire prin reforme structurale destinate să stimuleze competitivitatea; subliniază că este necesară o raționalizare a sectorului public și că se impun o consolidare fiscală și reforme suplimentare în vederea reducerii cheltuielilor publice; constată că este nevoie de eforturi solide pentru a reforma sectorul sănătății, sistemele sociale și politicile privind ajutorul de stat din Croația, pentru a se obține eficiență în raport cu costurile și a se ajunge la un nivel constant de cheltuieli publice în cadrul unei politici fiscale riguroase;

28.

solicită guvernului croat să abordeze problema ratei foarte scăzute a ocupării forței de muncă, să depună eforturi suplimentare pentru a crește participarea pe piața muncii, soluționând problema rigidității reglementării privind piața muncii și a obstacolelor din calea participării lucrătorilor pe această piață și apelând la instrumente ca învățământul profesional, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții;

29.

ia act cu satisfacție de faptul că Croația și-a îmbunătățit în continuare capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din statutul de stat membru al UE, înregistrând un nivel bun de aliniere la acquis-ul comunitar în majoritatea sectoarelor; încurajează totuși autoritățile croate să acorde o atenție specială capacităților administrative necesare pentru a asigura punerea sa în aplicare corespunzătoare, astfel încât Croația să poată beneficia de toate avantajele aderării la UE;

30.

ia act de procedura de licitație lansată în mai 2010 pentru șantierele navele aflate în dificultate; invită guvernul croat să finalizeze în cel mai scurt timp procesul de restructurare a acestui sector pentru a îndeplini un criteriu important pentru negocierile de aderare, de care depinde încheierea provizorie a capitolului referitor la concurență;

31.

salută eforturile substanțiale de consolidare a capacităților administrative și instituționale, precum și de întărire a sistemului general de management al asistenței de preaderare, în vederea pregătirii adecvate a implementării politicilor de coeziune și rurală înainte de aderarea Croației la UE;

32.

îndeamnă guvernul croat să amelioreze coordonarea instituțiilor administrative centrale responsabile de gestionarea mediului, în special a celor din domeniul planificării teritoriale, al managementului deșeurilor, apelor și calității aerului, astfel încât acestea să poată asigura buna conservare a unui mediu unic și a unui nivel ridicat de biodiversitate; solicită guvernului în special să realizeze, ca primă măsură și în regim de urgență, o evaluare detaliată a actualei arhitecturi administrative în domeniul elaborării politicilor și al managementului de mediu;

33.

constată cu satisfacție că poziția geografică a Croației și cele trei coridoare europene de transport care traversează țara asigură un acces avantajos din punct de vedere economic la piețele Europei Centrale pentru transporturile de mărfuri destinate sau provenite din Orient și din Extremul Orient și subliniază necesitatea dezvoltării integrate a conexiunilor portuare, feroviare și rutiere către coridoarele europene, necesare pentru a asigura atractivitatea țării pentru serviciile de transport;

34.

ia act de faptul că Croația a realizat progrese semnificative în alinierea politicii sale, a legislației și reglementărilor la acquis-ul din domeniul comunicațiilor electronice și al tehnologiilor informației și încurajează autoritățile croate să promoveze accesul la internet pe scară cât mai largă; salută faptul că trecerea la televiziunea digitală s-a realizat cu succes; cu toate acestea, regretă că, în ciuda reglementărilor în vigoare, competiția și piața rețelei fixe de bandă largă rămâne încă limitată;

35.

constată că agricultura se confruntă în continuare cu probleme structurale și că exploatațiile agricole private continuă să funcționeze pe terenuri mici, fragmentate, având doar o capacitate limitată de a realiza economii de scară;

36.

salută participarea Croației la operațiunile și misiunile politicii comune de securitate și apărare (PCSA), în special la operațiunea militară UE NAVFOR Atalanta și la misiunile civile UE EUPOL Afganistan și EULEX Kosovo, precum și contribuția Croației la grupările tactice UE prin participarea activă la Gruparea tactică nordică și la cea condusă de Germania; în plus, constată cu satisfacție alinierea sistematică și regulată a Croației la declarațiile și pozițiile comune din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) ori de câte ori a fost invitată să le adopte, atât la Bruxelles, cât și la nivelul organizațiilor internaționale;

37.

încurajează Croația să își continue eforturile de a menține relații bune cu țările vecine și de a juca în continuare un rol important și proactiv de sprijinire a cooperării regionale la toate nivelurile; felicită Președintele Croației pentru respectul profund manifestat, cu ocazia vizitei sale oficiale la Sarajevo, în aprilie 2010, față de bosniacii victime ale crimelor de război; consideră că această inițiativă și acest gest constituie un angajament din partea Croației pentru a soluționa diferendele istorice cu vecinii săi într-un mod just, sincer și demn; salută, de asemenea, declarația comună a președintelui și prim-ministrului croat privind susținerea integrității teritoriale și a suveranității Bosniei și Herțegovinei și a aderării acesteia la UE și NATO; constată că progresele înregistrate în cooperarea regională sunt neuniforme și, prin urmare, invită guvernul croat și guvernele țărilor vecine să își intensifice dialogul în vederea reconcilierii locuitorilor din regiune și să găsească soluții definitive și reciproc acceptabile pentru toate problemele bilaterale rămase nesoluționate, în special în privința acordurilor finale privind frontierele de stat, persoanele dispărute, restituirea proprietăților, întoarcerea refugiaților, precum și extrădările în cazurile de crime de război și de crime împotriva umanității;

38.

salută intrarea în vigoare a acordului de arbitraj dintre Croația și Slovenia privind chestiunea frontierelor, la 29 noiembrie 2010; consideră că soluționarea diferendului de lungă durată asupra frontierelor dintre țările vecine este un semnal important adresat întregii regiuni, pentru încurajarea unei culturi a dialogului și a compromisului; reamintește dispozițiile articolului 10 din acordul de arbitraj, conform cărora ambele părți trebuie să se abțină de la orice acțiune sau declarație care ar putea agrava diferendul sau pune în pericol lucrările tribunalului de arbitraj;

39.

solicită avansarea în direcția soluționării litigiilor bilaterale cu țările vecine, cum ar fi problema frontierelor cu Serbia, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, astfel încât aceste litigii să nu devină un obstacol în calea viitoarelor extinderi ale UE după aderarea Croației;

40.

felicită Croația și Slovenia pentru ambiția și eforturile de a consolida reconcilierea popoarelor lor, într-o atmosferă de încredere reciprocă; salută vizita președintelui sârb Tadić, alături de președintele croat, la Vukovar, unde președintele Serbiei și-a exprimat regretul și a prezentat scuze pentru crimele comise la Ovčara, lângă Vukovar, precum și angajamentul comun de a afla ce s-a întâmplat cu persoanele dispărute și de a găsi soluții la problemele refugiaților și repatriaților, care constituie un pas important spre reconciliere; salută faptul că Președintele croat Josipović și-a exprimat regretul pentru sârbii care au fost victime ale războiului în Croația; salută semnarea, la 29 iunie 2010, a acordului de extrădare dintre Croația și Serbia a persoanelor suspectate sau condamnate pentru infracțiuni legate de crima organizată și de corupție, precum și încheierea acordului de extrădare dintre Republica Croația și Muntenegru, la 1 octombrie 2010, ca un pas semnificativ către consolidarea eficienței luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și către reducerea impunității în regiune;

41.

salută inițiativa regională denumită „Procesul Brdo”, lansată de Croația și Slovenia în martie 2010, și în special acordul dintre Croația, Slovenia și Serbia cu privire la înființarea unei companii comune de transport feroviar de mărfuri destinată să îmbunătățească transporturile de mărfuri dinspre și înspre Europa de Vest, Turcia și Grecia care tranzitează aceste trei țări; consideră că, astfel, costurile de transport vor fi reduse semnificativ, timpul de transport va fi scurtat datorită simplificării controalelor vamale și la frontieră și, în același timp, este subliniat angajamentul de a concretiza eforturile de reconciliere în măsuri practice de interes economic pentru toate părțile;

42.

consideră că dezvoltarea economică a regiunii ar putea fi accelerată printr-o cooperare strânsă între Croația și Serbia în cadrul Strategiei privind regiunea Dunării, ceea ce ar crea ocazia de a strânge legăturile acestor țări cu UE prin diferite forme de cooperare în domeniul transportului, al mediului și al dezvoltării economice în cadrul macroregiunii Dunării;

43.

subliniază necesitatea unor reglementări adecvate și a realizării corespunzătoare a lucrărilor de construcții pe cursul Dunării, conforme celor mai recente standarde tehnice de protecție a mediului; solicită în acest sens respectarea cerințelor de mediu pentru această regiune unică în Europa, precum și a dispozițiilor UE pentru acordarea de autorizații, încă din stadiul de proiect; consideră că aceste principii trebuie să fie aplicabile în cazul oricăror lucrări de sistematizare a cursurilor altor fluvii;

44.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernului și parlamentului Croației.