EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32015D1478

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1478 a Comisiei din 19 august 2015 privind înființarea Sursei Europene de Spalație sub forma unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC Sursa Europeană de Spalație) (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 225, 28.8.2015, p. 16–48 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2015/1478/oj

28.8.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 225/16


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1478 A COMISIEI

din 19 august 2015

privind înființarea Sursei Europene de Spalație sub forma unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC Sursa Europeană de Spalație)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) (1), în special articolul 6 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Franceză, Republica Italiană, Ungaria, Regatul Norvegiei, Republica Polonă, Regatul Suediei și Confederația Elvețiană au solicitat Comisiei înființarea Sursei Europene de Spalație sub forma unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (denumit în continuare „ERIC Sursa Europeană de Spalație”). Regatul Belgiei, Regatul Spaniei, Regatul Țărilor de Jos și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și-au făcut cunoscută decizia de a participa la ERIC Sursa Europeană de Spalație, inițial în calitate de observatori.

(2)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009, Comisia a evaluat solicitarea și a concluzionat că aceasta îndeplinește cerințele stipulate în respectivul regulament.

(3)

Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Franceză, Republica Italiană, Ungaria, Regatul Norvegiei, Republica Polonă, Regatul Suediei și Confederația Elvețiană au convenit că Regatul Suediei va fi țara membră care va găzdui ERIC Sursa Europeană de Spalație.

(4)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 723/2009,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Se înființează Sursa Europeană de Spalație sub forma unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC Sursa Europeană de Spalație).

(2)   Statutul ERIC Sursa Europeană de Spalație este prezentat în anexă. Statutul este actualizat permanent și este pus la dispoziția publicului pe site-ul internet al ERIC Sursa Europeană de Spalație și la sediul său statutar.

(3)   Elementele esențiale ale statutului pentru a căror modificare este necesară aprobarea Comisiei în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009 sunt prevăzute la articolele 1, 2, 15-17, 20-22, 24, 26.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 19 august 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 206, 8.8.2009, p. 1.


ANEXĂ

STATUTUL ERIC SURSA EUROPEANĂ DE SPALAȚIE

PREAMBUL

Republica Cehă

Regatul Danemarcei

Republica Federală Germania

Republica Estonia

Republica Franceză

Republica Italiană

Ungaria

Regatul Norvegiei

Republica Polonă

Regatul Suediei

Confederația Elvețiană

denumite în continuare „membrii fondatori”, și:

Regatul Belgiei

Regatul Spaniei

Regatul Țărilor de Jos

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

denumite în continuare „observatorii fondatori”,

ÎN DORINȚA de a consolida și mai mult poziția Europei și a membrilor fondatori în cercetarea mondială și de a intensifica cooperarea științifică dincolo de granițele disciplinare și naționale;

AVÂND ÎN VEDERE concluziile trase în 2003 de Forumul strategic european pentru infrastructuri de cercetare (ESFRI), instituit de Consiliul miniștrilor cercetării din UE, conform cărora un dispozitiv de stație cu obiectiv unic și cu un impuls lung de 5 MW, format din 22 de instrumente constituie concepția tehnică optimă care va răspunde nevoilor comunității științifice europene în prima jumătate a acestui secol;

ȚINÂND CONT de Sursa europeană de neutroni ESS AB, de memorandumul de înțelegere semnat la 3 februarie 2011 (prelungit în 2012 și 2014) privind participarea la faza de actualizare a proiectării și de intenția de a participa la construirea și exploatarea Sursei Europene de Spalație (ESS);

RECUNOSCÂND faptul că înființarea ESS este un element cheie în eforturile europene de a dezvolta în continuare infrastructurile de cercetare de prim-plan la nivel mondial și că ESS este o instalație științifică multidisciplinară care deservește științele vieții, științele materialelor, energia și clima și sprijină viziunea din spatele recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru instalațiile de spalație de mare anvergură la nivel mondial;

PRECONIZÂND că alte state vor participa la activitățile realizate în comun în temeiul următorului statut,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

CAPITOLUL 1

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Denumire, sediu și limbă de lucru

(1)   Se înființează o infrastructură europeană de cercetare cu denumirea „Sursa Europeană de Spalație” (ESS).

(2)   Forma juridică a Sursei Europene de Spalație (ESS) este aceea de consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC), constituit în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 723/2009 și denumit „ERIC Sursa Europeană de Spalație” (denumită în continuare „organizația”).

(3)   Organizația are sediul său statutar în Lund, Suedia.

(4)   Limba de lucru a organizației este limba engleză.

Articolul 2

Sarcini și activități

(1)   Sarcina organizației este de a construi o sursă de neutroni lenți cu un grad ridicat de intensitate, astfel cum se descrie în Raportul proiectului tehnic al ESS, un rezumat bazat pe raportul din 22 aprilie 2013 al proiectului tehnic ESS, care este atașat ca anexa 1, la un cost care nu depășește 1 843 de milioane EUR la prețurile din ianuarie 2013 și în continuare de a exploata, a dezvolta și a dezafecta instalația. Costurile de construcție sunt prezentate într-un registru de costuri din data de 13 martie 2013, la prețurile din 2013, care acoperă cheltuielile generale. Acest registru de costuri este documentul de referință pentru contribuțiile membrilor în numerar și în natură.

(2)   În acest scop, organizația întreprinde și coordonează o varietate de activități, care cuprind, dar nu se limitează la următoarele:

(a)

contribuie la cercetarea de vârf, la dezvoltarea tehnologică, la inovare și la provocări societale, reprezentând astfel o valoare adăugată pentru dezvoltarea spațiului european de cercetare (ERA) și dincolo de acesta;

(b)

asigură deplina exploatare științifică a ESS și a seriei sale de instrumente;

(c)

acordă acces efectiv utilizatorilor în conformitate cu politica de acces prevăzută la articolul 17;

(d)

contribuie la diseminarea rezultatelor științifice;

(e)

permite utilizarea optimă a resurselor și a cunoștințelor de specialitate;

și orice alte acțiuni conexe necesare pentru realizarea sarcinii sale.

(3)   Organizația construiește și exploatează ESS în scopuri nelucrative. În vederea promovării inovării precum și a transferului de cunoștințe și tehnologii, pot fi întreprinse activități economice limitate, atât timp cât acestea nu pun în pericol activitățile principale. Venitul rezultat din aceste activități este utilizat în conformitate cu sarcina organizației.

(4)   Organizația întreprinde activități numai în scopuri pașnice.

CAPITOLUL 2

MEMBRI

Articolul 3

Membri și entități reprezentante

(1)   Următoarele entități pot deveni membri ai organizației sau observatori fără drept de vot:

(a)

statele membre ale UE;

(b)

țările asociate;

(c)

țări terțe, altele decât țările asociate;

(d)

organizațiile interguvernamentale.

Condițiile de acceptare a membrilor și a observatorilor sunt precizate la articolul 4.

(2)   Organizația dispune de un stat membru și de cel puțin alte două state membre sau țări asociate, în calitate de membri.

(3)   Statele membre sau țările asociate dețin în comun majoritatea drepturilor de vot din consiliu.

(4)   Orice membru sau observator poate fi reprezentat de una sau mai multe entități publice, inclusiv de entități private cu o misiune de serviciu public, la alegerea acestuia și numită în conformitate cu propriile sale reguli și proceduri.

(5)   Membrii și observatorii organizației și entitățile reprezentante ale acestora sunt enumerați în anexa 7. Anexa 7 este actualizată de președintele consiliului.

Articolul 4

Acceptarea membrilor și a observatorilor

(1)   Condițiile pentru acceptarea de noi membri sunt următoarele:

(a)

acceptarea de noi membri necesită aprobarea consiliului;

(b)

solicitanții trimit o solicitare scrisă președintelui consiliului;

(c)

solicitarea descrie modul în care solicitantul va contribui la îndeplinirea sarcinilor și activităților organizației descrise la articolul 2, precum și modul în care își va îndeplini obligațiile menționate la articolul 6;

(d)

noii membri care aderă la prezentul statut în termen de 12 luni după intrarea lui în vigoare pot să facă acest lucru în aceleași condiții ca și membrii fondatori;

(e)

condițiile de aderare a noilor membri fac obiectul unui acord între organizație și membrul aderent și sunt aprobate de consiliu;

(f)

noilor membri care devin membri ai organizației după un an de la data intrării în vigoare a prezentului statut li se cere să facă o contribuție specială la cheltuielile de capital ale organizației deja suportate, în plus față de contribuția lor obișnuită la viitoarele investiții de capital, la costurile de exploatare și la costurile de dezafectare.

(2)   Entitățile enumerate la articolul 3 alineatul (1) care doresc să facă o contribuție pentru organizație, dar nu sunt încă în situația de a deveni membri, pot solicita consiliului statutul de observator. Condițiile pentru acceptarea de observatori sunt următoarele:

(a)

în mod normal, observatorii sunt acceptați pentru o perioadă de trei ani; în cazuri excepționale, consiliul poate prelungi perioada statutului de observator;

(b)

solicitanții trimit o solicitare scrisă consiliului.

Solicitarea descrie modul în care solicitantul își va aduce contribuția la organizație și la activitățile sale descrise la articolul 2.

Articolul 5

Retragerea unui membru sau a unui observator/Revocarea calității de membru sau a statutului de observator

(1)   Un membru se poate retrage din organizație la sfârșitul unui an financiar, în urma unei solicitări adresate consiliului cu 3 ani înainte de retragere. Retragerea poate intra în vigoare cel mai devreme la 31 decembrie 2026.

(2)   Observatorii se pot retrage în orice moment, în urma unei solicitări în acest sens adresate consiliului cu șase luni înainte de retragere.

(3)   Condițiile și efectele retragerii unui membru din organizație, în special contribuția sa la costurile de construcție, funcționare și dezafectare ale ESS, precum și despăgubirile pentru pierderile suferite, sunt hotărâte de consiliu înainte ca retragerea unui membru să fie efectivă. Decizia respectivă precizează cota contribuției membrului în cauză la acoperirea costurilor de dezafectare.

(4)   Consiliul are competența de a revoca statutul de membru sau de observator al unei părți, în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

membrul sau observatorul în cauză se face vinovat de încălcarea gravă a uneia sau a mai multor obligații decurgând din prezentul statut;

(b)

membrul sau observatorul nu a pus capăt situației de încălcare a obligațiilor în termen de șase luni de la data la care a primit notificarea în scris privind încălcarea.

Înainte ca consiliul să ia o decizie de revocare a unui membru sau observator, membrului sau observatorului în cauză i se acordă posibilitatea de a contesta o astfel de decizie și de a-și prezenta apărarea în fața consiliului.

CAPITOLUL 3

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE MEMBRILOR ȘI ALE OBSERVATORILOR

Articolul 6

Membri

(1)   Printre drepturile membrilor se numără următoarele:

(a)

accesul la ESS pentru comunitatea sa științifică în condițiile specificate la articolul 17;

(b)

dreptul de a participa și de a vota la reuniunile consiliului. Cu toate acestea, un membru nu are drept de vot cu privire la revocarea calității sale de membru.

(2)   Membrii fondatori se angajează să efectueze următoarele contribuții, în numerar sau în natură, la costurile de construcție, inclusiv contribuțiile pentru faza de preconstrucție prevăzute în anexa 4 și contribuțiile în numerar pentru faza de preconstrucție și pentru faza de construcție prevăzute în anexa 5:

Republica Cehă

5,52 milioane EUR

Regatul Danemarcei

230 milioane EUR

Republica Federală Germania

202,5 milioane EUR

Republica Estonia

4,61 milioane EUR

Republica Franceză

147 milioane EUR

Republica Italiană

110,6 milioane EUR

Ungaria

17,6 milioane EUR

Regatul Norvegiei

46,07 milioane EUR

Republica Polonă

33,2 milioane EUR

Regatul Suediei

645 milioane EUR

Confederația Elvețiană

64,5 milioane EUR

Toate sumele se referă la prețurile din ianuarie 2013.

Contribuția altor membri decât membrii fondatori este în conformitate cu tabelul contribuțiilor membrilor care figurează în anexa 6.

Costurile de preconstrucție și de construcție cuprind cheltuielile totale (cu personalul, costuri, cheltuielile curente și cheltuielile de capital) pentru lucrările de construcție a ESS, astfel cum se specifică în anexa 2. O listă de contribuții în natură aprobate pentru faza de preconstrucție este atașată ca anexa 4. Un grafic care indică rata anuală estimată a cheltuielilor pentru construcție, exploatare și dezafectare este inclus în anexa 2.

Normele și principiile de bază ale contribuțiilor în natură sunt prevăzute în anexa 3.

(3)   Fiecare membru:

(a)

își plătește contribuția la costurile de construcție repartizate (sumele prevăzute și calendarul plăților) în bugetul anual stabilit în conformitate cu articolul 9 alineatul (10) litera (d);

(b)

contribuie la costurile de funcționare, astfel cum se prevede la articolul 18, precum și la costurile de dezafectare, astfel cum se prevede la articolul 19;

(c)

dacă este cazul, desemnează una sau mai multe entități care îl reprezintă, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (4), și conferă entității sale reprezentante autoritate deplină de vot în privința tuturor aspectelor ridicate în consiliu și incluse în ordinea de zi.

(4)   Orice resurse ale organizației, fie contribuții în numerar fie în natură, sunt utilizate doar pentru a promova sarcina organizației, în conformitate cu articolul 2.

Articolul 7

Observatori

(1)   Printre drepturile observatorilor se numără următoarele:

(a)

dreptul de a participa la consiliu, fără drept de vot;

(b)

dreptul de a permite comunității lor de cercetare să participe la evenimentele ESS, precum școli de vară, ateliere, conferințe și cursuri de formare, la tarife preferențiale, în măsura în care spațiul disponibil o permite.

(2)   Dacă este cazul, fiecare observator desemnează una sau mai multe entități care îl reprezintă, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (4).

CAPITOLUL 4

GUVERNANȚĂ

Articolul 8

Organele organizației

Elementele constitutive ale organizației sunt consiliul și directorul general.

Articolul 9

Consiliul

(1)   Consiliul este organul de conducere al organizației și este compus din maximum doi delegați din partea fiecărui membru al organizației. Delegații pot fi asistați de experți.

(2)   Delegații la consiliu sunt numiți și revocați conform principiilor stabilite de fiecare membru. Fiecare membru informează în scris și neîntârziat președintele consiliului cu privire la orice numire în funcție sau revocare a delegaților săi la consiliu.

(3)   Consiliul se întrunește cel puțin de două ori pe an și este responsabil, în conformitate cu dispozițiile prezentului statut, de conducerea și supravegherea în ansamblu a organizației cu privire la chestiuni științifice, tehnice și administrative. Consiliul poate emite instrucțiuni adresate directorului general.

(4)   Reuniunile consiliului sunt convocate de președintele consiliului. O reuniune a consiliului poate fi convocată și la cererea a cel puțin doi membri.

(5)   Consiliul alege un președinte și un vicepreședinte din cadrul delegațiilor membrilor. Vicepreședintele înlocuiește președintele în absența acestuia și în caz de conflict de interese. Odată aleși, președintele și vicepreședintele devin supra partes și nu mai fac parte din delegațiile lor. Președintele și vicepreședintele sunt aleși pentru un mandat de maximum doi ani. Realegerea este permisă o singură dată pentru un al doilea mandat, care nu poate depăși doi ani.

(6)   Consiliul decide cu privire la regulamentul său de procedură, sub rezerva dispozițiilor din prezentul statut.

(7)   Consiliul poate institui comisiile auxiliare care pot fi necesare pentru a îndeplini sarcina organizației. Consiliul stabilește mandatul acestor comisii.

(8)   Membrii personalului cu funcții superioare de conducere, astfel cum sunt definite de către consiliu, sunt numiți și pot fi revocați de către consiliu.

(9)   Următoarele aspecte necesită aprobarea consiliului prin vot unanim:

(a)

creșterea costurilor de construcție prevăzute la articolul 2 alineatul (1);

(b)

modificări ale contribuțiilor la costurile de construcție, funcționare și dezafectare;

(c)

propunerea de modificare a prezentului statut și a anexelor acestuia;

(d)

acordarea și revocarea statutului de membru sau de observator.

Orice modificare a statutului face obiectul dispozițiilor prevăzute la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 723/2009, astfel cum a fost modificat de către Consiliu la 2 decembrie 2013 [Regulamentul (UE) nr. 1261/2013 al Consiliului (1)].

(10)   Deciziile referitoare la următoarele aspecte necesită o majoritate calificată de voturi:

(a)

numirea directorului general, precum și suspendarea sau revocarea numirii sale în conformitate cu articolul 11;

(b)

alegerea președintelui și a vicepreședintelui;

(c)

programul științific pe termen mediu (cinci ani);

(d)

bugetele anuale, planurile bugetare cincinale și estimările financiare pe termen mediu (cinci ani);

(e)

adoptarea situației financiare anuale;

(f)

politica în domeniul alocării și accesului la timpul de fascicul;

(g)

normele financiare ale organizației;

(h)

lichidarea organizației;

(i)

modificările semnificative ale Raportului de proiectare tehnică a ESS și ale registrului de costuri menționat la articolul 2 alineatul (1), fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (9) literele (a) și (b);

(j)

numirea și concedierea personalului cu funcții superioare de conducere;

(k)

aprobarea mandatului și a funcționării Comitetului științific consultativ (SAC) și a Comitetului tehnic consultativ (TAC).

(11)   Toate celelalte decizii ale consiliului se iau cu majoritate simplă.

Articolul 10

Procedura de vot

(1)   Până la începutul etapei de exploatare, fiecare membru are dreptul la un număr de voturi corespunzător contribuției sale la costurile de preconstrucție și de construcție menționată la articolul 6 alineatul (2). Odată începută faza de exploatare, această repartizare a voturilor este revizuită de către consiliu, în funcție de contribuții. Alte revizuiri ar trebui să aibă loc cel puțin o dată la cinci ani.

(2)   O „majoritate simplă” înseamnă o majoritate de peste 50 % din voturile membrilor reprezentați la reuniune, fără ca mai mult de jumătate din numărul membrilor să voteze împotrivă.

(3)   O „majoritate calificată” înseamnă o majoritate de minimum 67 % din voturile membrilor reprezentați la reuniune, fără ca mai mult de jumătate din numărul membrilor să voteze împotrivă.

(4)   Un „vot unanim” înseamnă un vot de minimum 90 % din voturile membrilor reprezentați la reuniune și niciun vot nefavorabil.

(5)   Orice reuniune a consiliului întrunește cvorumul în cazul în care delegații a 67 % din ansamblul membrilor sunt reprezentați.

Articolul 11

Directorul general

(1)   În conformitate cu articolul 9 alineatul (10) litera (a), consiliul numește directorul general al organizației, potrivit unei proceduri adoptate de consiliu. Directorul general este reprezentantul legal al organizației. Directorul general realizează gestionarea curentă a organizației cu diligența necesară și în conformitate cu prezentul statut, cu instrucțiunile și rezoluțiile consiliului și cu cerințele legale aplicabile.

(2)   Directorul general întocmește și prezintă consiliului decizii strategice, tehnice, științifice, juridice, bugetare și administrative. Directorul general prezintă consiliului un raport anual de activitate și, o dată pe an, prezintă consiliului o situație financiară auditată.

(3)   În cazul în care postul de director general devine vacant, consiliul poate desemna o persoană ale cărei atribuții și responsabilități le stabilește pentru a înlocui directorul general.

(4)   În mod normal, mandatul de director general nu depășește cinci ani. Modificarea sau prelungirea contractelor de muncă sau a numirilor este supusă aprobării de către consiliu.

Articolul 12

Comitetul administrativ și financiar (AFC), Comitetul științific consultativ (SAC) și Comitetul tehnic consultativ (TAC)

(1)   Consiliul instituie un comitet administrativ și financiar (AFC) compus din cel mult doi reprezentanți numiți de fiecare membru. Președintele AFC este numit de către consiliu și va fi supra partes. Comitetul informează consiliul cu privire la toate aspectele administrative și juridice și de gestiune financiară. Mandatul acestui Comitet și regulamentul său de procedură trebuie să fie adoptate de consiliu și să fie incluse în Regulamentul financiar.

(2)   Consiliul instituie un Comitet științific consultativ (SAC) și un Comitet tehnic consultativ (TAC). Aceste comitete sunt formate din cercetători de excepție care nu sunt angajați de organizație sau nu au legături apropiate cu aceasta și oferă avize consiliului în domeniile științific (SAC) și tehnic (TAC) și cu privire la alte chestiuni de importanță deosebită pentru organizație.

Membrii SAC și TAC împreună cu președinții lor sunt numiți de consiliu, în conformitate cu normele de procedură. Mandatul și regulile de funcționare ale SAC și TAC sunt adoptate de către consiliu.

CAPITOLUL 5

RAPORTAREA CĂTRE COMISIE

Articolul 13

Raportarea către Comisie

(1)   Organizația întocmește un raport anual de activitate privind, în special, aspectele științifice, operaționale și financiare ale activităților sale. Raportul se aprobă de către consiliu și se transmite Comisiei, precum și autorităților publice relevante, în termen de șase luni de la sfârșitul exercițiului financiar respectiv. Raportul este pus la dispoziția publicului.

(2)   Organizația informează Comisia în privința oricăror împrejurări care amenință să pună în mod serios în pericol îndeplinirea sarcinilor organizației sau să împiedice organizația să îndeplinească cerințele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 723/2009.

CAPITOLUL 6

POLITICI

Articolul 14

Acorduri cu părți terțe

În cazurile în care consideră că acest lucru este util, organizația poate încheia acorduri cu orice persoană fizică sau juridică. Un astfel de acord menționează toate drepturile și obligațiile părților.

Articolul 15

Politica privind achizițiile și scutirea de taxe

(1)   Consiliul stabilește normele detaliate privind procedurile și criteriile de achiziții publice pe care organizația este obligată să le respecte. Această politică în materie de achiziții publice respectă principiile transparenței, proporționalității, recunoașterii reciproce, egalității de tratament și nediscriminării.

(2)   Scutirile de TVA, în temeiul articolelor 143 alineatul (1) litera (g) și 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (2) și în conformitate cu articolele 50 și 51 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului (3), se limitează la achizițiile efectuate de organizație și de membrii organizației care sunt destinate utilizării exclusive și oficiale de către organizație, cu condiția ca o astfel de achiziție să se efectueze numai pentru activități neeconomice ale organizației în conformitate cu activitățile sale. Scutirile de TVA se limitează la achizițiile care depășesc valoarea de 300 EUR. Scutirile de accize, în temeiul articolului 12 din Directiva 2008/118/CE a Consiliului (4), se limitează la achizițiile organizației care sunt destinate utilizării exclusive și oficiale de către organizație, cu condiția ca o astfel de achiziție să se efectueze numai pentru activități neeconomice ale organizației în conformitate cu activitățile sale și ca achiziția să depășească valoarea de 300 EUR.

Articolul 16

Răspunderea

(1)   Organizația răspunde de datoriile sale.

(2)   Răspunderea financiară a membrilor în ceea ce privește datoriile organizației în cauză este limitată la valoarea corespunzătoare contribuției anuale a fiecărui membru în parte, convenită în bugetul anual.

(3)   Organizația adoptă măsurile adecvate pentru acoperirea riscurilor specifice aferente construcției și funcționării ESS.

Articolul 17

Evaluarea științifică și politica privind accesul

(1)   Organizația asigură accesul efectiv al cercetătorilor de la nivel european și internațional, precum și altor utilizatori relevanți. Accesul la ESS se bazează pe o evaluare inter pares având drept criterii excelența științifică și fezabilitatea și se acordă pe baza unei politici privind accesul adoptate de consiliu. Politica privind accesul reflectă angajamentele de la articolul 2 alineatul (2) litera (a).

(2)   ESS este accesibil și altor persoane în afara membrilor. Un astfel de acces este oferit utilizatorilor europeni și internaționali și este disponibil pe baza politicii privind accesul adoptate de consiliu.

Articolul 18

Funcționarea

(1)   Membrii participă la costurile de funcționare ale organizației în mod proporțional cu gradul de utilizare a ESS de către aceștia. Principiile generale privind utilizarea structurii și repartiția contribuțiilor membrilor la costurile de funcționare sunt documentate în cadrul unei politici de sine stătătoare aprobate de consiliu.

(2)   Consiliul creează condițiile necesare pentru a evita un dezechilibru semnificativ și de durată între utilizarea structurii ESS de către comunitatea științifică a unui membru și contribuția membrului respectiv la organizație.

Articolul 19

Dezafectarea

Membrii se angajează să efectueze dezmembrarea tuturor instalațiilor tehnice și clădirilor organizației, astfel cum se specifică în anexa 1. Membrii participă la costurile de dezafectare corespunzătoare. Acest cost nu depășește o valoare echivalentă cu trei bugete de funcționare anuale, pe baza mediei costurilor de exploatare din ultimii cinci ani. Costurile care depășesc această valoare sunt sub responsabilitatea statului gazdă al organizației.

Consiliul elaborează și adoptă o politică de dezafectare care conține o descriere coerentă și cuprinzătoare a procedurii de dezafectare.

Articolul 20

Politica în materie de diseminare

(1)   Organizația joacă rolul de facilitator al cercetării și, ca regulă generală, încurajează un acces cât mai liber la datele de cercetare. Independent de acest principiu, organizația promovează cercetarea de înaltă calitate și sprijină o cultură a bunelor practici prin activități de formare.

(2)   În general, organizația încurajează cercetătorii să pună rezultatele propriilor cercetări la dispoziția publicului și solicită cercetătorilor din țările membre să facă publice rezultatele în numele organizației.

(3)   Politica în materie de diseminare descrie diversele grupuri țintă, iar, pentru a atinge diversele categorii de public țintă, organizația poate recurge la mai multe canale precum portalurile internet, buletinele informative, atelierele, prezența la conferințe, articole în reviste și cotidiene.

Articolul 21

Politica privind drepturile de proprietate intelectuală și politica în materie de date

(1)   Termenul „proprietate intelectuală” se înțelege conform articolului 2 din Convenția de instituire a Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, semnată la 14 iulie 1967.

(2)   Organizația este proprietarul tuturor drepturilor de proprietate intelectuală care rezultă din instituirea și funcționarea ESS, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, proprietatea intelectuală produsă de personalul angajat de către organizație, cu excepția celor care fac obiectul acordurilor contractuale separate sau în cazul în care legislația obligatorie sau prezentul statut prevede altfel.

(3)   În general este preferat accesul liber pentru datele colectate ca urmare a utilizării structurii ESS și, în măsura în care este posibil în cazul software-ului și al programelor pentru calculator create de organizație, vor fi luate în considerare principiile de sursă deschisă.

(4)   Organizația își adoptă propria politică privind datele și drepturile de proprietate intelectuală.

Articolul 22

Invenții

Organizația este supusă legislației și reglementărilor în vigoare privind invențiile și adoptă propria sa politică privind invențiile.

CAPITOLUL 7

ASPECTE FINANCIARE

Articolul 23

Exercițiul financiar

Exercițiul financiar al organizației începe în fiecare an la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

Primul an de activitate este un exercițiu financiar scurt care începe de la data intrării în vigoare a deciziei de punere în aplicare a Comisiei privind înființarea organizației și se sfârșește la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Articolul 24

Audit și reguli financiare

(1)   Directorul general prezintă Comitetului administrativ și financiar (AFC) documentele bugetare, astfel cum sunt detaliate în Regulamentul financiar, care vor fi revizuite și, ulterior, prezentate consiliului cu comentarii și recomandări ale AFC.

(2)   Consiliul numește auditori externi pentru un mandat de patru ani care poate fi reînnoit. Auditorii îndeplinesc funcțiile care sunt prevăzute în Regulamentul financiar.

(3)   Directorul general pune la dispoziția auditorilor informațiile și asistența de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile.

(4)   Conturile organizației sunt însoțite de un raport privind gestiunea bugetară și financiară în exercițiul financiar.

(5)   Regulamentul financiar stabilește toate celelalte dispoziții referitoare la bugetul organizației, standardele de contabilitate și finanțe, inclusiv normele în materie de elaborare, depunere, auditare și publicare a conturilor.

CAPITOLUL 8

DURATĂ, LICHIDARE, LITIGII, DISPOZIȚII PRIVIND ÎNFIINȚAREA

Articolul 25

Durată

Organizația se înființează pentru o perioadă nedeterminată.

Articolul 26

Lichidare

(1)   Lichidarea organizației este decisă de consiliu în conformitate cu articolul 9 alineatul (10) litera (h).

(2)   Fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 10 zile de la adoptarea deciziei de lichidare, organizația informează Comisia Europeană în privința deciziei.

(3)   Activele rămase după plata datoriilor organizației se distribuie între membri, proporțional cu contribuțiile lor anuale cumulate la organizație. În conformitate cu articolul 16 alineatul (2), pasivele rămase după includerea activelor organizației se repartizează între membri proporțional cu contribuțiile lor anuale la organizație și se limitează la valoarea corespunzătoare contribuției anuale a fiecărui membru în parte, convenită în bugetul anual.

(4)   Fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, în termen de 10 zile de la finalizarea procedurii de lichidare, organizația informează Comisia Europeană în această privință.

(5)   Organizația își încetează existența la data publicării de către Comisia Europeană a anunțului corespunzător în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 27

Legea aplicabilă

Înființarea și funcționarea internă a organizației sunt reglementate prin:

(a)

dreptul Uniunii și, în special, Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC);

(b)

legislația statului în care se află sediul statutar al organizației în domenii care nu sunt reglementate sau sunt reglementate numai parțial de actele menționate la litera (a);

(c)

prezentul statut și de normele sale de aplicare.

Articolul 28

Ocuparea forței de muncă

(1)   Organizația aplică politica egalității de șanse la recrutare. Contractul de muncă este reglementat de legislația țării în care angajatul își desfășoară în mod obișnuit activitatea în executarea contractului.

(2)   Sub rezerva cerințelor legislației naționale, fiecare parte contractantă facilitează în jurisdicția sa deplasarea și șederea cetățenilor din țările membre care participă la activitățile organizației, precum și a membrilor familiilor acestor cetățeni.

Articolul 29

Litigii

(1)   Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în litigiile dintre membri cu privire la organizație, sau dintre membri și organizație, precum și în orice alte litigii la care Uniunea este parte.

(2)   Legislația Uniunii cu privire la competență se aplică litigiilor dintre organizație și terți. În cazurile nereglementate de legislația Uniunii, instanța competentă pentru soluționarea litigiului este determinată de legislația statului în care se află sediul social al organizației.

Articolul 30

Disponibilitatea statutului

Statutul este disponibil publicului pe site-ul internet al ESS și la sediul statutar.

Articolul 31

Dispoziții privind înființarea

(1)   Țara gazdă convoacă o reuniune constitutivă a consiliului cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 45 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a deciziei Comisiei de înființare a organizației.

(2)   Statul gazdă informează membrii fondatori în privința acțiunilor juridice urgente care trebuie întreprinse în numele organizației înainte de desfășurarea reuniunii constitutive. Cu excepția cazului în care se primesc obiecții de la un membru fondator în termen de 5 zile de la notificare, acțiunea juridică este întreprinsă de o persoană autorizată în mod corespunzător de către statul gazdă.

CAPITOLUL 9

ANEXE ȘI LIMBI

Articolul 32

Anexe

La prezentul statut sunt atașate următoarele anexe:

1.

Sfera de activitate științifică și tehnică a ESS

2.

Costul estimat și calendar

3.

Norme și principii fundamentale pentru contribuțiile în natură

4.

Lista contribuțiilor în natură aprobate pentru faza de preconstrucție

5.

Lista contribuțiilor în numerar deja primite pentru faza de preconstrucție și faza de construcție (până în iunie 2015 inclusiv)

6.

Tabel de contribuții

7.

Membri, observatori și entități reprezentante

Articolul 33

Limbi

Toate versiunile prezentului statut în limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt considerate autentice. Nicio versiune lingvistică nu prevalează asupra celorlalte.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1261/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 723/2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) (JO L 326, 6.12.2013, p. 1).

(2)  Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 77, 23.3.2011, p. 1).

(4)  Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE (JO L 9, 14.1.2009, p. 12).


ANEXA 1

SFERA DE ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ ȘI TEHNICĂ A ESS

1.   SCOPUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE AL PREZENTEI ANEXE

Scopul prezentei anexe a statutului ERIC Sursa Europeană de Spalație este de a stabili un cadru în ceea ce privește sfera de activitate științifică și tehnică pentru instalația ESS. Aceasta se bazează pe raportul proiectului tehnic (TDR) prezentat Comitetului director al ESS în cadrul reuniunii sale din februarie 2013. TDR este un document de furnizat prevăzut de memorandumul de înțelegere pentru faza de preconstrucție a ESS și este rezultatul unor activități de colaborare care implică organizații de cercetare din întreaga Europă și dincolo de granițele acesteia. Anexa oferă, de asemenea, contextul proiectului și descrie perspectiva internațională al instalației. Un rezumat al costurilor estimate și al calendarului asociat este descris în anexa 2.

2.   CONTEXT

ESS reprezintă o nouă infrastructură științifică internațională, ce urmează a fi construită în Lund, cu activitățile de gestionare a datelor situate la Copenhaga. Aceasta va fi o instalație științifică multidisciplinară care va deservi științele vieții, chimia, fizica, știința materialelor, precum și științele din domeniul energiei și al schimbărilor climatice. Ea susține viziunea din spatele recomandărilor formulate de Megascience Forum al OCDE din 1999 pentru instalațiile de neutroni la scară largă din întreaga lume.

Construcția sursei de spalație ESS pentru știința materialelor este un element cheie în eforturile Europei de a dezvolta ansamblul marilor sale infrastructuri de cercetare de prim rang la nivel mondial. În 2002, printr-un efort la nivel paneuropean a fost elaborat un raport tehnic care prezintă un model conceptual însoțit de o justificare științifică. În 2003, Forumul strategic european pentru infrastructuri de cercetare (ESFRI), instituit de ministerele de cercetare ale statelor membre și ale țărilor asociate, a concluzionat că un dispozitiv de stație cu obiectiv unic și impuls lung de 5 MW, compus, în mod teoretic, din 22 de instrumente „publice” forma concepția tehnică de referință optimă pentru ESS, care ar răspunde nevoilor comunității științifice europene în al doilea sfert de secol.

Prin construirea instalației ESS, cu performanțe de sursă fără precedent care utilizează noua tehnologie a impulsurilor lungi și prin exploatarea acesteia în conformitate cu practica de excelență științifică și ca parte a rețelei europene de surse, Europa își va păstra poziția de lider mondial al activităților de cercetare care acoperă domenii științifice vaste care necesită metode de dispersie a neutronilor.

3.   OBIECTIVE FUNDAMENTALE

Obiectivele fundamentale ale instalației ESS sunt de a oferi științei europene oportunități de cercetare care se numără printre cele mai avansate din lume în materie de dispersie a neutronilor, într-un efort de a atinge excelența în domeniul științific și cel mai mare nivel de performanță în ceea ce privește rezultatele științifice. Instalația este în întregime proiectată pentru a îndeplini aceste obiective și pentru a satisface cererea europeană pentru o capacitate de cercetare sporită, unică și de nivel foarte înalt. Prin îndeplinirea acestor obiective, ESS va furniza noi cunoștințe care nu pot fi obținute cu alte instalații sau metode, va consolida impactul societal al științei și va favoriza inovarea în Europa.

4.   SFERA DE ACTIVITATE ȘTIINȚIFICĂ

ESS va avea capacitatea unică de a studia o gamă largă de structuri și de scări temporale, datorită impulsurilor sale de neutroni de mare intensitate. ESS va produce fascicule de neutroni de o luminozitate fără precedent, astfel încât să supună eșantioanele la o intensitate a fasciculului superioară tuturor celorlalte surse de neutroni existente. Luminozitatea puternică va face posibilă efectuarea multor analize care nu pot fi realizate în prezent, permițând măsurarea unor eșantioane mai mici în medii cu constrângeri mai severe, extinderea utilizării neutronilor polarizați, detectarea semnalelor mai slabe și realizarea de măsurători cinematice rapide în timp real. Fasciculele de neutroni luminoși vor fi produse într-o structură temporală unică, caracterizată prin impulsuri de neutroni lungi de joasă frecvență. Această structură temporală permite utilizarea eficientă a neutronilor cu lungimi mari de undă. Mulțumită tehnologiilor avansate privind neutronii, care vor exploata această structură, instrumentele ESS vor beneficia de o gamă dinamică mai largă, în special prin utilizarea de fascicule bispectrale, de rezoluții modulabile, după caz, într-o gamă foarte largă, ceea ce va extinde în mod semnificativ posibilitățile științifice. Metodele de vârf de gestionare a datelor și de analiză vor consolida și mai mult capacitatea și potențialul ESS.

Sursa de spalație va permite unei game de instrumente de cercetare să utilizeze fasciculele de neutroni. Având în vedere argumentele științifice stabilite în 2002 și obiectivele științifice identificate pentru ESS, TDR prezintă o gamă de instrumente de referință.

5.   SFERA DE ACTIVITATE TEHNICĂ

Figura 1 de mai jos prezintă structura de bază a sitului la nord-est de orașul Lund, în Suedia. Principalele componente ale instalației ESS sunt acceleratorul, stația țintă, gama de instrumente, precum și infrastructura și clădirile asociate.

În accelerator, protonii sunt accelerați pentru a se ajunge la o energie corespunzătoare pentru a produce în mod eficient o reacție de spalație. Acceleratorul ESS este conceput pentru a avea o putere ridicată și o mare fiabilitate și utilizează în principal cavități supraconductoare.

Stația țintă va converti fasciculul de protoni provenind de la accelerator, prin procesul de spalație, în mai multe fascicule intense de neutroni lenți dirijate către instrumentele în care se efectuează cercetările. Tehnologia aleasă pentru țintă este cea a unei roți care se rotește în fasciculul de protoni. Un ansamblu moderator-reflector care înconjoară ținta transformă neutronii rapizi produși în cursul procesului de spalație în neutroni lenți. Acești neutroni lenți sunt dirijați către instrumente.

În instrumente, neutronii sunt utilizați pentru a studia proprietățile materialelor în întreaga lor diversitate și complexitate. Tehnica impulsului lung permite adaptarea fasciculelor de neutroni în funcție de fiecare instrument și experiență specifică.

Figura 1

Structura de bază a instalației ESS

Image

Structura de bază a instalației ESS cuprinde tunelul acceleratorului (portocaliu), galeria RF (roz), clădirea stației-țintă (roșu), sălile experimentale 1 și 2 (albastru) și 3 (verde). Sunt prezentate, de asemenea, perimetrul sitului (linia întreruptă), autostrada E 22 (gri închis) și o posibilă amenajare de drumuri și clădiri de serviciu (gri deschis). Originea țintei de spalație este situată la latitudinea de 55,7344° și la longitudinea de 13,2482° (WGS84).

Centrul informatic și de gestionare a datelor de la Copenhaga (DMSC) oferă sprijin și servicii de gestionare și de analiză științifică a datelor. DMSC este, de asemenea, responsabil pentru conservarea datelor produse de gama de instrumente ale ESS, precum și de furnizarea de servicii pentru achiziționarea, tratarea și analizarea datelor și facilitarea simulărilor de experimente. DMSC face parte integrantă din organizarea ESS. DMSC va fi o instalație de clasă mondială accesibilă utilizatorilor care sprijină și colaborează cu o gamă largă de experți științifici și tehnologici din cadrul universităților, institutelor și industriei.

Figura 2

Funcționalitățile DMSC al ESS

Centrul de gestionare a datelor și de software (ESS DMSC)

Controlul instrumentelor și software

Colectarea datelor

Asistență informatică pentru simularea Monte-Carlo

Analiza și vizualizarea datelor

Portalul utilizatorilor

Software pentru controlul instrumentelor

Acces la distanță la experiențe

Afișaj în timp real al datelor pretratate destinate utilizatorului în timpul experienței

Asistență operațională la sediul instalației (ESS Lund)

Transportul datelor brute către serverele principale pentru stocare

Pretratarea datelor brute pentru a le converti într-un format exploatabil

Portal internet și mobil accesibil utilizatorilor conform regulilor Uniunii

Elaborarea unui program de modelizare Monte-Carlo și asistența acordată de acesta instrumentelor neutronice

Asistență pentru modelizarea aspectelor specifice pentru instrumentele sau eșantioanele destinate analizei datelor

Asistență operațională la sediul instalației (ESS Lund)

Elaborarea și asistența pentru un program de analiză și vizualizare a datelor

Furnizarea de soluții-pasarelă pentru modelizarea datelor neutronice cu ajutorul unui program avansat de modelizare fizică și teoretică

Accesul la o capacitate de calcul de înaltă performanță

Asistență operațională la sediul instalației (ESS-Lund)

Furnizarea și asistența acordate unui portal internet destinat prezentării și examinării propunerilor utilizatorilor

Furnizarea de unelte internet pentru utilizatori pentru accesul la propriile date și asistență pentru aceste unelte

Asistență operațională la sediul instalației (ESS-Lund)

În plus față de aceste elemente există o infrastructură de servicii, laboratoare și ateliere, birouri și amenajări pentru utilizatori și pentru personal.

6.   OBIECTIVE DE PERFORMANȚĂ ȘI DE CONCEPȚIE

Atunci când va fi pe deplin funcțională, instalația ESS va oferi capacități științifice unice, de prim rang mondial, în calitate de sursă de spalație. Proiectarea de neutroni în impulsuri lungi de câteva milisecunde (valoare nominală de 2,86 ms) cu frecvență joasă (valoare nominală de 14 Hz) către gama de instrumente va permite o utilizare eficientă a fasciculelor de neutroni termici și reci de mare intensitate.

Obiectivul este ca ESS să dispună de 22 de instrumente atunci când activitățile sale vor intra în faza de exploatare în regim stabil.

Puterea nominală a fasciculului de protoni va fi de 5 MW și performanța va fi optimizată în conformitate cu obiectivele științifice fundamentale. În comparație cu ILL (în 2013), instrumente de dispersie a neutronilor ale ESS vor atinge o sensibilitate de până la 100 de ori mai mare pentru detectarea semnalelor slabe. În comparație cu SNS și J-PARC (în 2013), ESS va produce fascicule de o intensitate până la 30 de ori mai mare în cursul experiențelor, cu aceeași rezoluție pentru neutronii termici și reci.

Instalația ESS va fi concepută astfel încât să fie foarte fiabilă cu un obiectiv de disponibilitate de 95 % pe parcursul perioadelor sale operaționale anuale de peste 4 000 de ore, atunci când va fi pe deplin funcțională.

Pentru a-și menține capacitățile de prim rang mondial, în concepția acesteia va fi prevăzută o marjă de evoluție tehnică rezonabilă pentru a nu împiedica viitoarele îmbunătățiri și actualizări.

Instalația ESS va dispune de infrastructuri științifice și informatice de vârf, concepute pentru a exploata pe deplin sursa de neutroni, oferind servicii științifice coerente care fac ca tehnicile privind neutronii să fie mai accesibile, mai puternice și mai eficace într-o gamă largă de discipline științifice.

Pentru planificarea și calcularea costurilor pe toată durata ciclului de viață se prevede, teoretic, ca ESS să fie dezafectată în 2065 și terenul să fie reabilitat pentru alte utilizări în funcție de împrejurimile acestuia.

Instalația ESS va fi proiectată pentru protecția persoanelor, a populației și a mediului împotriva efectelor nocive în timpul construirii, exploatării și dezafectării. Ea va fi concepută pentru a facilita utilizarea energiei din surse regenerabile, a reduce la minimum consumul de energie și a recicla o parte importantă din propria căldură reziduală.


ANEXA 2

COSTUL ESTIMAT ȘI CALENDARUL

1.   INTRODUCERE

Scopul prezentului document, anexa 2 la statut, este de a descrie estimările costurilor generale, bugetul și calendarul planificat pentru proiectul ESS. El este o sinteză în linii mari a datelor fundamentale pentru execuție stabilite în primăvara anului 2014, pe baza TDR și a documentelor asociate prezentate Comitetului director al ESS în 2012 și în conformitate cu sfera de activitate tehnică și științifică, prezentată pe scurt în anexa 1. Toate cifrele legate de costuri din acest document sunt exprimate pe baza prețurilor din ianuarie 2013.

2.   COSTUL PROIECTULUI

Calculul prețurilor și planificarea ESS au fost făcute într-o abordare bazată pe ciclul de viață și, ca atare, cuprind toate fazele duratei de viață a instalației. Fazele incluse în calculul prețurilor și în planificare sunt fazele de preconstrucție, construcție, exploatare (cuprinzând faza de exploatare inițială și faza de exploatare în regim stabil) și de dezafectare. Totalul costurilor ciclului de viață este prezentat în figura 1 de mai jos.

Figura 1

Costurile ciclului de viață al ESS în milioane EUR

Image

Costurile pentru faza de preconstrucție includ actualizarea concepției instalației. Costurile de preconstrucție se ridică până la 80 de milioane EUR și includ atât contribuțiile în numerar, cât și contribuțiile în natură.

Bugetul construcției este de 1 843 milioane EUR și include costurile de capital de la începutul fazei de construcție, la 1 ianuarie 2013, până la începutul exploatării în regim stabil în 2026. Bugetul construcției include investițiile de capital pentru 16 instrumente.

În perioada 2019-2025 va exista o fază de exploatare inițială în paralel cu faza de construcție. Costul fazei de exploatare inițială se ridică la 810 milioane EUR și include bugetele pentru exploatarea ansamblului instalației și pentru îndeplinirea obiectivului TDR, și anume o gamă de 22 de instrumente. Defalcarea bugetului la nivelul proiectului de construcție este prezentată în figura 2. Aceasta include atât contribuțiile în numerar, cât și contribuțiile în natură.

Figura 2

Defalcarea bugetului pentru faza de construcție. Bugetul pentru DMSC, 32 de milioane EUR, este inclus în bugetul sistemelor de dispersie de neutroni (NSS)

Image

Faza de exploatare inițială începe cu producția, distribuirea și detectarea primilor neutroni. Bugetul include costurile aferente operațiunilor de pornire a mașinilor, sporirii puterii fasciculului, lansării programului de utilizare, primelor piese de schimb și principalei contribuții la construirea celor 6 instrumente rămase pentru a completa o gama de bază de 22 de instrumente. Bugetul fazei de exploatare inițială este planificat să se încheie în 2025, pentru asigurarea unei tranziții armonioase la bugetul pentru faza de exploatare în regim stabil.

Bugetul fazei de exploatare în regim stabil va începe în 2026 și va continua până în 2065 și va cuprinde toate costurile prevăzute pentru o exploatare durabilă, în conformitate cu anexa 1. Acesta include o mică contribuție pentru completarea gamei de instrumente în primii ani și pentru menținerea competitivității acesteia pe parcursul operațiunilor în regim stabil. Bugetul pentru exploatarea în regim stabil este de 140 de milioane EUR/an.

Figura 3

Defalcarea bugetului pentru faza de exploatare. Bugetul pentru gestionarea instalației este inclus în bugetul administrativ (Admin)

Image

În conformitate cu abordarea bazată pe ciclul de viață, este prevăzut ca, după faza de exploatare, ESS să fie dezafectată și terenul reabilitat pentru alte utilizări. Costurile aferente sunt incluse în bugetul pentru dezafectare, ridicându-se la 177 de milioane EUR.

3.   CALENDARUL PROIECTULUI

Marile linii ale calendarului pentru fazele de preconstrucție, de construcție, de exploatare inițială și de exploatare în regim stabil sunt prezentate în figura 4 de mai jos. Calendarul este strict din punct de vedere tehnic, în sensul că resursele (umane și financiare) nu trebuie să fie amânate.

Figura 4

Principalele jaloane ale fazelor de construcție și de exploatare inițială ale ESS

Image

4.   PROFILUL BUGETAR.

Bugetul pentru faza de construcție (2013-2025), exploatare inițială (2019-2025), împreună cu primul an de exploatare în regim stabil (2026-) este ilustrat în figura 5 de mai jos. Acesta include atât contribuțiile în numerar, cât și contribuțiile în natură. Profilul de cheltuieli planificate se bazează pe cele mai bune estimări ținând seama de un calendar care este supus unor constrângeri de ordin tehnic.

Figura 5

Profilul bugetar pentru faza de construcție, exploatare inițială și exploatare în regim stabil

Image

5.   PROFILUL PERSONALULUI

Efectivul total al personalului în timpul exploatării în regim stabil este de 494 de persoane. Profilul personalului planificat pentru exploatarea în regim stabil, exprimat în echivalent normă întreagă (ENI), este prezentat în figura 6 de mai jos.

Figura 6

Profilul personalului planificat pentru exploatarea în regim stabil

Image

Figura 6 de mai sus include personalul pentru DMSC cu un nivel de personal planificat pentru exploatarea în regim stabil de 60-65 ENI. Efectivul personalului din cadrul DMSC al ESS va crește în mod treptat.


ANEXA 3

NORME ȘI PRINCIPII FUNDAMENTALE PENTRU CONTRIBUȚIILE ÎN NATURĂ

1.

O contribuție în natură reprezintă un aport care nu este în numerar furnizat organizației de către un membru și se poate referi la următoarele elemente:

componentele tehnice pentru instalația ESS, precum și personalul necesar pentru a efectua testarea, instalarea și/sau integrarea unor astfel de componente;

activitatea de cercetare și dezvoltare, precum și personalul necesar pentru a efectua aceste activități;

personalul pus la dispoziție pentru sarcini specifice în timpul fazei de construcție; sau

alte produse sau servicii relevante pentru finalizarea instalației ESS.

2.

Contribuțiile în natură adecvate și valoarea acestora sunt identificate și specificate de organizație cu referire la descrierile proiectului ESS incluse în planul programului, care va fi pus la dispoziția tuturor membrilor. Identificarea contribuțiilor în natură adecvate ar trebui să facă obiectul unor revizuiri și recomandări ale Comitetului științific consultativ sau ale Comitetului tehnic consultativ către consiliu.

3.

Fiecare contribuție în natură face obiectul unui contract scris între organizație și organismul care furnizează contribuția în natură. Contractul de contribuție în natură ar trebui să acopere, cel puțin și atunci când este cazul, următoarele aspecte:

descrierea și specificațiile tehnice cuprinzând cerințele privind interfața și integrarea;

planul proiectului, inclusiv calendarul, elementele care trebuie livrate și jaloanele;

valoarea totală atribuită;

condițiile de livrare și de transport;

rezultatele controlului calității și ale testării performanțelor înainte de recepție și punere în funcțiune;

documentație; manualul de utilizare, lista pieselor, manualul de întreținere, inclusiv lista pieselor de schimb;

formarea operatorilor;

sistemele de control tehnic și financiar;

numirea personalului responsabil;

rolurile și responsabilitățile organizației și ale organismului furnizor;

asigurări;

proprietatea cunoștințelor preexistente și a celor noi;

utilizarea și diseminarea cunoștințelor noi;

licențe și drepturi;

dreptul de acces;

transferul de proprietate;

proceduri de raportare;

domeniul de aplicare și conținutul evaluării oficiale efectuate la livrarea contribuției în natură;

evaluarea și gestionarea riscurilor.

4.

Un comitet de examinare a contribuțiilor în natură (IKRC) este instituit de către consiliu, cu scopul evaluării propunerilor de contribuții în natură. Consiliul aprobă toate contractele de contribuții în natură pe baza recomandării din partea IKRC. După această aprobare, membrului i se creditează valoarea contribuției în natură, ca parte a contribuției sale totale la ESS.

5.

Dispozițiile interne privind contribuțiile în natură sunt reglementate de către consiliu.

6.

Valoarea menționată în registrul de costuri al organizației definește valoarea totală a unei contribuții în natură. Valorile care figurează în registrul de costuri al organizației sunt exprimate, în absența unor acorduri contrare, la nivelul prețurilor indicate în statut și anexe. Responsabilitatea integrală a contribuției, inclusiv a costului acesteia, îi revine organismului furnizor. Moneda euro este unitatea monetară standard pentru toate contribuțiile în natură. Orice expunere la riscul schimbului valutar este suportată de organismul furnizor.


ANEXA 4

LISTA CONTRIBUȚIILOR ÎN NATURĂ APROBATE PENTRU FAZA DE PRECONSTRUCȚIE

Image

No.

ESS Project

ESS WU Name

Contract Partner

Country

TOTAL (mii EUR)

1

Accelerator

B1 Superconducting Linac is for DESY

DESY

DE

971,4

2

Accelerator

Backup Study for ESS Proton Source

ESS-Bilbao

ES

477,08

3

Accelerator

Normal conducting linac

INFN

IT

3 725

4

DMSC

SD014DE – HDRI Communication Platform

HZG

DE

470,2

5

DMSC

Design update for the ESS Data Management and Software Centre (DMSC)

UCPH

DK

402,4

6

DMSC

Cluster Interim DMSC

UCPH

DK

1 205,9

7

DMSC

MANTID cooperation

UCPH

DK

123,9

8

Instrument

CAMEA

DTU

DK

480,5

9

Instrument

SD017DC/b DK Horizontal Focusing Reflectometer

DTU

DK

79,5

10

Instrument

Compact SANS

DTU

DK

82,1

11

Neutron Technologies

Neutron Optics

DTU

DK

80,2

12

Instrument

Hybrid Diffractometer

DTU

DK

168,9

13

Instrument

SD001DE/b Bispectral Chopper Spectroscopy

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

393,7

14

Instrument

SD001DE/a Cold Chopper Spectroscopy

TUM

DE

258,7

15

Instrument

SD002DE/a High Resolution NSE

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

318,8

16

Instrument

SD0002DE/b Wide Angle NSE

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

67,6

17

Instrument

SD003DE/a Reflectometer for Liquid Surfaces and Soft Matter

HZB

DE

533,6

18

Instrument

SD004DE/ab Conventional SANS

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

112,1

19

Instrument

SD004DE/C Small Sample SANS

HZG

DE

617,9

20

Instrument

SD005DE/a Bi-spectral Powder Diffractometer

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

272,7

21

Instrument

SD005DE/b Engineering Diffraction

HZG

DE

903,7

22

Instrument

SD006DE Multi Purpose High Resolution Imaging

HZB

DE

758,0

23

Instrument

SD007DE/b Alternative NSE and Add-ons

TUM

DE

635,9

24

Instrument

SD007DE/c Focusing Optics for Spectroscopy

TUM

DE

137,1

25

Instrument

SD007DE/a Phase Space Transformers

HZB

DE

65,1

26

Instrument

SD008DE Multi Purpose Extreme Environment Diffraction

HZB

DE

389,3

27

Neutron Technologies

SD009DE – Choppers

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

828,5

28

Neutron Technologies

SD010DE – Detectors

TUM

DE

4 785,8

29

Neutron Technologies

SD011DE – Polarizers (3HE)

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

417,4

30

Neutron Technologies

SD012DE ESS Specific Sample Environment

HZG

DE

179,0

31

Instrument

SD013DE Test Beam Line

HZB

DE

1 456,4

32

Instrument

SD003DE/b Reflectometer for Magnetic Layers

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

309,0

33

Instrument

SD033CZ Complex Environment Engineering Diffractometer

Institute of Physics ASCR

CZ

1 759,0

34

Instrument

Simulation of Neutron Instruments

KU

DK

938,8

35

Neutron Technologies

Detector Testing Facility

IFE

NO

1 785,6

36

Neutron Technologies

Detectors

CNR

IT

510,2

37

Target

Waste Disposal, Emissions, Dismantling and Decommissioning

KIT

DE

19,2

38

Target

Target Performance Modelling and Optimization

KIT

DE

95,9

39

Target

Material Properties

KIT

DE

9,6

40

Target

Rotating Tungsten Helium Cooled Target Concept – Replaceable System

KIT

DE

322,8

41

Target

Rotating Tungsten Helium Cooled Target Concept – Permanent System

KIT

DE

76,7

42

Target

Liquid Metal Target

KIT

DE

1 152,8

43

Target

Premoderator, Moderator and Reflector Engineering Design

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

1 512,5

44

Target

Shielded Target Monolith System and Beam Extraction

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

845,6

45

Target

Liquid Metal Target

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

163,9

46

Target

Liquid Metal Target

Paul Scherrer Institute

CH

221,5

47

Target

Rotating Tungsten Helium Cooled Target Concept – Permanent System

Forschungszentrum Jülich GmbH

DE

959,9

48

Instrument

SD015DE – Simulation Code Development, Help Desk

HZB

DE

472,9

49

Instrument

SD054NL ULTRA SANS USING NEUTRON SPIN-ECHO MODULATION

Delft University of Technology

NL

208,54

50

Instrument

SD055NL OPTIMISING THE BENEFITS OF SPIN-ECHO LABELLING

Delft University of Technology

NL

135,21

51

Instrument

SD056NL SPIN-ECHO MODULATION IMAGING ADD-ON

Delft University of Technology

NL

247,58

52

Instrument

SD057NL LARMOR LABELLING IN DIFFRACTION

Delft University of Technology

NL

135,21

53

Target

THE ESS WATER TASK FORCE

ESS-Bilbao

ES

189,2

54

Instrument

SD016DC_DK CAMEA

DTU

DK

43,5

55

Instrument

SD018DC_DK COMPACT SANS

DTU

DK

51,2

56

Neutron Technologies

SD020DC_DK NEUTRON OPTICS

DTU

DK

54,0

57

Target

THE ESS TARGET STATION CONCEPT SELECTION (TSCS)

ESS-Bilbao

ES

264,9

58

Target

TARGET TEST STAND

ESS-Bilbao

ES

1 390,75

59

Accelerator

Backup Study for ESS Low Energy Beam Transport

ESS-Bilbao

ES

445,5

60

Accelerator

Backup Study for ESS Radio Frequency Quadrupole

ESS-Bilbao

ES

829,6

61

Accelerator

Backup Study for ESS Drift Tube Linac

ESS-Bilbao

ES

386,77

62

Accelerator

Backup Study for ESS Spoke Superconducting Linac

ESS-Bilbao

ES

296,1

63

Accelerator

Advance Welding Facility

ESS-Bilbao

ES

185,11

64

Instrument

SD067IT – Vibrational Spectroscopy Instrument

Elettra-Sincrotrone Trieste

IT

399,5

65

Instrument

SD067IT – Time Focussing Crystal-Chopper Spectrometer (Tempus Fugit)

Elettra-Sincrotrone Trieste

IT

528,0

66

Accelerator

HEBT, NC Magnets and Power Supplies

DTU

DK

1 201,9

67

Accelerator

Normal conducting linac MEBT

ESS-Bilbao

ES

138,5

68

Accelerator

Normal conducting linac

INFN

IT

1 023,1

69

DMSC

SD029CH ESS Data Aquisition & Software

Paul Scherrer Institute

CH

48,0

70

Instrument

SD016DC_CH TOF-TAS CAMEA

Paul Scherrer Institute

CH

481,0

71

Instrument

SD017DC_CH_a Vertical Focusing Reflectometer

Paul Scherrer Institute

CH

462,0

72

Instrument

SD018DC_CH Compact SANS

Paul Scherrer Institute

CH

287,0

73

Instrument

SD019DC_CH Hybrid Diffractometer

Paul Scherrer Institute

CH

305,0

74

Instrument

SD029CH Multi Purpose High Resolution Imaging

Paul Scherrer Institute

CH

238,5

75

Instrument

SD020DC_CH Neutron Optics

Paul Scherrer Institute

CH

407,5

76

Target

Hot Cell, Handling of Used Resources

Centrum výzkumu Řež s.r.o.

CZ

189,0

77

Target

Study of target radionuclide chemistry and target radio toxicity

DTU

DK

123,8

78

Target

Optimization of beam extraction

DTU

DK

206,4

79

Target

Hot Cell, Handling of Used Resources

ESS-Bilbao

ES

75,7

80

Target

Assessment of radioactive inventory after final shut-down

ESS-Bilbao

ES

47,3

81

Target

Target Performance Modelling and Optimization

ESS-Bilbao

ES

293,3

82

Target

Optimization of beam extraction

Paul Scherrer Institute

CH

547,5

83

Target

Material Properties

Paul Scherrer Institute

CH

249,5

 

 

 

 

 

44 669,8


ANEXA 5

LISTA CONTRIBUȚIILOR ÎN NUMERAR DEJA PRIMITE PENTRU FAZA DE PRECONSTRUCȚIE ȘI FAZA DE CONSTRUCȚIE (PÂNĂ ÎN IUNIE 2015 INCLUSIV)

Republica Cehă

2,7 milioane EUR

Regatul Danemarcei

7,6 milioane EUR

Regatul Suediei (1)

192,8 milioane EUR


(1)  Suma calculată de la 1 ianuarie 2013.


ANEXA 6

TABEL DE CONTRIBUȚII

Următoarele țări și-au asumat angajamentul de a efectua următoarele contribuții, în numerar sau în natură, pentru costurile de construcție (inclusiv costurile de preconstrucție) a ESS (toate valorile se referă la prețurile din ianuarie 2013):


ANEXA 7

MEMBRI, OBSERVATORI ȘI ENTITĂȚI REPREZENTANTE

MEMBRI

Țara sau organizația interguvernamentală

Entitatea reprezentantă

(de exemplu, minister, consiliu de cercetare)

Republica Cehă

Ministerul Educației, Tineretului și Sportului (MEYS)

Regatul Danemarcei

 

Republica Federală Germania

 

Republica Estonia

 

Republica Franceză

Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) și Commissariat à l'Energie Atomique et aux Energies Alternatives (CEA)

Republica Italiană

Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (INFN)

Ungaria

 

Regatul Norvegiei

Consiliul de cercetare al Norvegiei

Republica Polonă

Ministerul Științelor și Învățământului Superior

Regatul Suediei

 

Confederația Elvețiană

 


OBSERVATORI

Țara sau organizația interguvernamentală

Entitatea reprezentantă

(de exemplu, minister, consiliu de cercetare)

Regatul Belgiei

Studiecentrum voor Kernenergie (SCK)

Regatul Spaniei

 

Regatul Țărilor de Jos

 

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

 


Top