1)

Clauza 2 punctele 4 și 6 din Acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului, care figurează în anexa la Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de UNICE, CEEP și CES (1), trebuie interpretată în sensul că se opune aplicării, în privința unui salariat aflat în concediu parțial pentru creșterea copilului, la momentul concedierii sale, a unei dispoziții de drept intern precum articolul L. 3123-13 din Codul muncii, aplicabil la acea dată, potrivit căruia „[i]ndemnizația de concediere și indemnizația de pensionare a salariatului care a fost angajat cu normă întreagă și cu fracțiune de normă în aceeași întreprindere sunt calculate proporțional cu perioadele de încadrare în muncă efectuate potrivit uneia sau alteia dintre aceste două modalități începând de la angajarea sa în întreprindere”?

2)

Clauza 2 punctele 4 și 6 din Acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului, care figurează în anexa la Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului încheiat de UNICE, CEEP și CES, trebuie interpretată în sensul că se opune aplicării, în privința unui salariat aflat în concediu parțial pentru creșterea copilului, la momentul concedierii sale, a unei dispoziții de drept intern precum articolul R. 1233-32 din Codul muncii, potrivit căruia în perioada concediului de reorientare profesională care depășește durata preavizului, salariatul beneficiază de o remunerație lunară în sarcina angajatorului, al cărei cuantum este egal cu cel puțin 65 % din remunerația sa lunară brută medie supusă contribuțiilor menționate la articolul L. 5422-9 pentru cele douăsprezece luni anterioare notificării concedierii?

3)

În ipoteza în care va fi dat un răspuns afirmativ la una dintre cele două întrebări anterioare, articolul 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune unor dispoziții de drept intern precum cele ale articolului L. 3123-13 din Codul muncii, aplicabil la acea dată, și ale articolului R. 1233-32 din același cod, în măsura în care un număr considerabil mai mare de femei decât de bărbați optează pentru a beneficia de un concediu parțial pentru creșterea copilului, iar discriminarea indirectă care rezultă astfel în ceea ce privește perceperea unei indemnizații de concediere și a unei alocații pentru concediul de reorientare profesională reduse în raport cu salariații care nu au luat un concediu parțial pentru creșterea copilului nu este justificată de elemente obiective străine de orice discriminare?