(a)

notificarea adresată de Regatul Unit în temeiul articolului 50 TUE;

(b)

incertitudinea în ceea ce privește acordurile care vor fi încheiate între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru a reglementa raporturile dintre acestea după retragerea Regatului Unit din Uniune și

(c)

incertitudinea subsecventă în ceea ce privește măsura în care pârâtul va putea beneficia, în practică, de drepturile acordate în temeiul tratatelor, al cartei sau al legislației relevante, în cazul în care acesta ar fi predat Regatului Unit și ar rămâne în continuare în detenție după retragerea Regatului Unit din Uniune,

1)

Este un stat membru solicitat obligat de dreptul Uniunii Europene să refuze predarea în Regatul Unit a unei persoane care face obiectul unui mandat european de arestare, a cărei predare ar fi de altfel obligatorie în temeiul legislației naționale a acestui stat membru,

2)

În cazul în care răspunsul la prima întrebare este cel prezentat la punctul (ii), care sunt criteriile sau elementele pe care o instanță din statul membru solicitat trebuie să le evalueze pentru a stabili dacă predarea este interzisă?

3)

În contextul celei de a doua întrebări, instanța din statul membru solicitat este obligată să amâne pronunțarea deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare pentru a aștepta mai multe precizări în ceea ce privește regimul juridic relevant care va fi pus în aplicare după retragerea din Uniune a statului membru solicitant în cauză

4)

În cazul în care răspunsul la a treia întrebare este cel prezentat la punctul (ii), care sunt criteriile sau elementele pe care o instanță din statul membru solicitat trebuie să le evalueze pentru a stabili dacă este obligată să amâne pronunțarea deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare?