—

Comisia nu a oferit reclamantei posibilitatea adecvată de a adopta o poziție cu privire la dovezile prezentate de stat;

—

Comisia a privat reclamanta de dreptul de a prezenta observații cu privire la anumite documente și concluzii esențiale pe baza cărora Comisia a adoptat decizia atacată;

—

nu poate fi exclusă posibilitatea ca aceste omisiuni să fi afectat soluția acestei cauze.

—

Concluzia Comisiei potrivit căreia a existat un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE se bazează numai pe criteriul „comparației punct cu punct”;

—

Comisia a efectuat aprecierea sa potrivit criteriului investitorului privat după ce decisese deja că exista un avantaj în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE;

—

criteriul „comparației punct cu punct” al Comisiei este eronat din punct de vedere juridic;

—

Comisia a săvârșit erori vădite de apreciere atunci când a aplicat criteriul său de apreciere al „comparației punct cu punct”, în special neluând în considerare informații relevante care erau disponibile acesteia la momentul la care a adoptat decizia atacată.

—

Comisia nu a aplicat criteriul investitorului privat ca parte integrantă a aprecierii sale în temeiul articolului 107 alineatul (1) TFUE, cu încălcarea jurisprudenței relevante;

—

Comisia nu a luat în considerare anumite informații relevante, care erau disponibile la momentul adoptării deciziei atacate și pe care un proprietar privat normal de prudent și de diligent într-o situație cât se poate de apropiată de cea a statului nu le-ar fi ignorat a priori.

—

Comisia a săvârșit o eroare de fapt atunci când a constatat că fondurile publice au beneficiat numai investitorilor.

—

Concluziile Comisiei privind supracompensarea pentru perioada septembrie 2005-octombrie 2007 sunt viciate de erori fundamentale de apreciere;

—

Comisia nu a luat în considerare anumite informații relevante care erau disponibile acesteia la momentul deciziei atacate.