52022IR6083

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022IR6083 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022IR6083

Help

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Mecanismul transfrontalier european 2.0

COR 2022/06083

JO C, C/2023/1326, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1326/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1326/oj

HTML

PDF - authentic OJ

e-signature

How to verify the authenticity of the Official Journal

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

Seria C

C/2023/1326

22.12.2023

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Mecanismul transfrontalier european 2.0

(C/2023/1326)

Raportoare:

Magali ALTOUNIAN (FR-RE)

Membră a Consiliului Regional Provence-Alpi-Coasta de Azur

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR (CoR)

Obstacolele frontaliere limitează dezvoltarea regiunilor de frontieră și bunăstarea locuitorilor acestora

reamintește că studiile anterioare efectuate de Comisia Europeană arată pierderea considerabilă a potențialului de creștere în regiunile frontaliere ale UE, care reprezintă o consecință directă a obstacolelor juridice și administrative. Acestea creează sarcini administrative considerabile, împiedicând activitățile transfrontaliere ale cetățenilor, ale comunităților și ale întreprinderilor.- Acest lucru este cu atât mai important cu cât o parte semnificativă a populației UE – aproximativ 30 %, conform anumitor estimări – trăiește în regiunile de frontieră (1);

subliniază că aceleași obstacole împiedică autoritățile locale și regionale și entitățile transfrontaliere să colaboreze cu privire la proiecte comune, cum ar fi serviciile publice transfrontaliere (2). Experiența a arătat că proiectele transfrontaliere mai complexe, în special cele legate de infrastructură, necesită mult mai multe fonduri și mult mai mult timp decât proiectele similare desfășurate pe teritoriul unui singur stat membru;

subliniază că aceste obstacole întâmpinate la frontiere contravin ideii de unitate europeană. După 70 de ani de integrare, astfel de bariere nu ar trebui să existe și, în orice caz, nu ar trebui create bariere noi, cum se întâmplă, din păcate, în continuare. Articolul 174 din TFUE privind coeziunea economică, socială și teritorială prevede că trebuie acordată o atenție deosebită regiunilor transfrontaliere. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să ia măsuri pentru a elimina sau cel puțin a reduce aceste bariere, pentru a realiza piața unică europeană, pentru a genera locuri de muncă și creștere economică și pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. Regiunile transfrontaliere se află în centrul priorităților în materie de integrare europeană și coeziune teritorială;

constată că cetățenii și întreprinderile din regiunile de frontieră se confruntă, zilnic, cu probleme care nu pot fi imaginate în alte părți ale Europei și, adesea, nu sunt înțelese pe deplin de capitalele statelor membre, și care îi pun pe cetățenii din aceste regiuni într-o poziție discriminatorie față de ceilalți cetățeni ai UE. Locuitorii regiunilor de frontieră trebuie să aibă acces egal la locuri de muncă, bunuri, servicii și relații care se găsesc de cealaltă parte a frontierei, trăind cu un „orizont de 360o”, ca și locuitorii celorlalte regiuni;

reamintește că pandemia de COVID-19 a evidențiat și mai mult această problemă. În regiunile transfrontaliere, în care rezidenții traversează zilnic frontierele pentru a munci, a face cumpărături, a avea acces la servicii sau a întâlni rude, închiderea bruscă a frontierelor a fost deosebit de apăsătoare și problematică. Unele regiuni de frontieră au trebuit să facă față unei prăbușiri aproape totale a sistemelor lor de sănătate, dar nu au putut beneficia de asistență transfrontalieră, deoarece, în absența unei coordonări transfrontaliere sau europene, legislația națională nu permitea pacienților, personalului medical și serviciilor de urgență să treacă frontierele;

atrage atenția asupra numeroaselor exemple de analize ale barierelor frontaliere efectuate de Comisia Europeană și de Asociația regiunilor frontaliere europene în cadrul programului de „soluții B”, de la revizuirea transfrontalieră din 2015. Acestea au evidențiat în mod repetat obstacolele la frontiere și existența unor soluții bazate, după caz, pe dispoziții ad-hoc și modificări normative sau legislative, demonstrând necesitatea instituirii unor forumuri care să le permită autorităților locale și regionale să soluționeze obstacolele transfrontaliere, cu sprijinul statelor membre. Astfel de instrumente de guvernanță transfrontalieră există deja sau trebuie să devină operaționale [Consiliul nordic; Comisiile pentru cooperarea transfrontalieră la frontierele dintre Franța și Germania (Tratatul de la Aachen), dintre Franța și Italia (Tratatul de la Quirinal), și dintre Franța și Spania (Tratatul de la Barcelona)];

subliniază că este inacceptabil că, în Uniunea Europeană de astăzi, nu toate regiunile frontaliere dispun de instrumente de guvernanță transfrontalieră pentru a raporta în mod eficient obstacolele juridice și administrative guvernelor statelor lor membre sau instituțiilor UE; astfel, ele se află într-un impas care limitează dezvoltarea lor economică, socială și teritorială durabilă, care reprezintă baza pentru prosperitatea și bunăstarea populației. Fiecare frontieră ar trebui să aibă la dispoziție astfel de instrumente de guvernanță transfrontalieră;

subliniază că instituirea unui instrument legislativ la nivelul Uniunii pentru a aborda obstacolele transfrontaliere, combinat cu instrumentele existente, ar contribui la finalizarea pieței unice și ar aduce beneficii economice semnificative, ceea ce ar avea un impact pozitiv asupra drepturilor sociale, a egalității de șanse, a protecției mediului și a îmbunătățirii accesului la servicii publice de înaltă calitate pentru cetățenii care locuiesc în regiunile de frontieră;

consideră că Comisia Europeană trebuie să coordoneze aceste instrumente de guvernanță transfrontalieră pentru a pune în comun cele mai bune practici și a identifica, după caz, oportunitatea legiferării la nivel european. În calitate de cetățeni europeni, locuitorii din regiunile de frontieră au așteptarea ca UE să contribuie la soluționarea problemelor care nu pot fi abordate doar la nivel regional. Lipsa sprijinului și atitudinea de nepăsare alimentează sentimentele negative față de Uniunea Europeană. Prin urmare, este necesar un instrument legislativ european, care ar promova o imagine pozitivă a UE;

10.

consideră că, pentru a face față diferitelor provocări sociale, demografice, economice, de mediu și climatice, Uniunea trebuie să își intensifice eforturile pentru a facilita o cooperare mai eficientă între autoritățile din regiunile de frontieră, pentru a elimina obstacolele juridice și administrative transfrontaliere rămase;

O revizuire a proiectului de regulament privind mecanismul transfrontalier european (MTFE) ar permite eliminarea obstacolelor la frontiere

11.

își reiterează, prin urmare, sprijinul pentru regulamentul privind MTFE care vizează eliminarea obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier, astfel cum a fost propus de Comisie în 2018; acesta ar permite derogări și, eventual, modificări legislative, pentru a oferi o soluție mai rapidă, care ar aduce beneficii autorităților publice, comunităților, cetățenilor și întreprinderilor din regiunile de frontieră;

12.

reamintește că, în avizul său privind MTFE, adoptat în 2018, CoR a subliniat că acesta este un instrument foarte eficient, cu efecte pozitive profunde asupra cooperării transfrontaliere și vieții în regiunile de frontieră; constată că, adesea, realitatea acestora nu este bine cunoscută; recunoaște potențialul unui astfel de mecanism și regretă că statele membre au decis să suspende discuțiile cu privire la acest regulament;

13.

recunoaște că, pe baza observațiilor relevante formulate de unele state membre, ar trebui adoptată o nouă abordare a regulamentului pentru a depăși acest impas. CoR consideră că rezervele exprimate de statele membre pot fi soluționate printr-o discuție aprofundată și printr-o propunere modificată. Într-un spirit de deschidere și dialog, statele membre, Comisia Europeană, Parlamentul și CoR ar trebui să organizeze reuniuni de lucru pentru a găsi o soluție viabilă pentru acest impas, care să conducă la o propunere modificată, acceptabilă pentru toate părțile. CoR, în calitate de actor neutru, este forumul ideal pentru organizarea unor astfel de reuniuni;

14.

salută raportul conținând recomandări adresate Comisiei pentru modificarea proiectului de regulament privind MTFE (3), adoptat de Parlamentul European la 14 septembrie 2023;

15.

invită Comisia Europeană să răspundă preocupărilor statelor membre prin rescrierea regulamentului pentru a-l simplifica și pentru a explica în mod clar caracterul voluntar al soluțiilor care urmează să fie puse în aplicare, păstrând în același timp principalele sale aspecte, cum ar fi punctele de coordonare transfrontalieră din fiecare stat membru sau din regiunile cu competențe legislative, precum și obligația statelor membre de a dispune de un mecanism eficace de soluționare a obstacolelor în cazul în care aleg să nu aplice mecanismul propus de regulament;

16.

subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui să fie implicate în mod semnificativ și incluziv în formularea și punerea în aplicare a măsurilor menite să elimine obstacolele transfrontaliere, și că grupurile de afaceri, actorii societății civile locale și grupurile comunitare ar trebui să fie consultate și informate în mod corespunzător cu privire la acest proces;

17.

pentru a evita neînțelegerile în ceea ce privește aplicarea acestui regulament, invită Comisia Europeană să clarifice și să simplifice procedurile descrise în acesta, lăsând în același timp fiecărui stat membru o marjă de flexibilitate suficientă;

18.

subliniază că acest regulament nu are implicații bugetare; sarcina administrativă suplimentară ar trebui să fie limitată și mult mai mică decât cea care rezultă din obstacolele din regiunile de frontieră. Obstacolele transfrontaliere limitează integrarea în UE și succesul proiectelor finanțate la nivel european și național, cum ar fi infrastructura sau serviciile publice transfrontaliere. Acest regulament este propus pentru a consolida coeziunea Uniunii Europene în domeniile în care aceasta este cea mai necesară și mai vizibilă. El propune ca acest obiectiv să fie realizat prin alte mijloace decât cele financiare, ceea ce are un impact pozitiv puternic asupra reducerii costurilor reale și asupra cooperării transfrontaliere în ansamblu;

19.

subliniază că este esențial să se înființeze puncte de coordonare transfrontalieră în toate statele membre sau în acele state membre în care există regiuni cu competențe legislative, chiar și în cele care ar alege în cele din urmă să aplice mai degrabă propriul instrument decât cel propus de regulament. Aceste puncte de coordonare, care ar trebui integrate în fiecare stat membru sau regiune cu putere legislativă într-un minister adecvat, în organizații existente, cum ar fi Consiliul Nordic, sau prin înființarea unor organizații autonome, ar trebui să fie vizibile și să permită autorităților competente să primească notificări de la regiunile lor de frontieră, de la cetățenii și întreprinderile lor, să prelucreze astfel de notificări și să propună soluții;

20.

subliniază că punctele de coordonare transfrontalieră, atunci când intervin pentru eliminarea obstacolelor la frontiere, ar trebui să acționeze ca o rețea la fiecare frontieră, consultându-se, atunci când este necesar, cu omologii lor din statele membre învecinate, și la nivel european, pentru a-și împărtăși experiența și a colabora cu privire la soluții comune, beneficiind, în același timp, de sprijinul Comisiei Europene în activitatea lor, în special prin intermediul punctului european de coordonare transfrontalieră înființat în cadrul DG REGIO. Soluționarea unui obstacol transfrontalier, identificat inițial într-o regiune de frontieră, poate avea un domeniu de aplicare mai larg, dacă nu european;

21.

propune ca punctele de coordonare transfrontalieră să joace, de asemenea, un rol de supraveghere, pentru a evita crearea de noi obstacole juridice și administrative care ar putea rezulta din noua legislație națională, precum și din transpunerea necoordonată a directivelor UE în legislația națională, și pentru a sensibiliza legiuitorii cu privire la impactul lor transfrontalier;

22.

sugerează cu fermitate că statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să aplice MTFE sau un instrument național pentru fiecare proiect, de la caz la caz, în loc să opteze pentru un instrument frontalier, astfel cum era prevăzut în propunerea inițială de regulament;

23.

solicită ca punctele de coordonare transfrontalieră să mențină în continuare o strânsă cooperare cu ESPON pentru a obține și a colecta date statistice și geospațiale privind fluxurile transfrontaliere și să depună eforturi în vederea armonizării și standardizării statisticilor între diferite țări, astfel încât să îmbunătățească procesul decizional și să introducă soluții menite să elimine obstacolele transfrontaliere;

24.

subliniază că regulamentul modificat ar trebui să specifice ce alte mecanisme ar putea fi utilizate și care ar fi cerințele minime pentru mecanismul național sau pentru un mecanism multinațional (Benelux, Consiliul Nordic, Vișegrad 4, tratatele bilaterale sau multilaterale, etc.), astfel încât statele membre să poată fi exceptate de la utilizarea regulamentului privind MTFE;

25.

în concordanță cu avizul său anterior pe această temă, solicită Comisiei să clarifice domeniul de aplicare tematic, situațiile (proiecte comune, servicii de interes general sau altele) în care ar putea fi pus în aplicare MTFE. CoR propune Comisiei Europene să definească în mod clar tipurile de obstacole care ar putea fi considerate eligibile în cadrul acestui mecanism. Astfel de clarificări ar răspunde, fără îndoială, anumitor preocupări;

26.

solicită ca regulamentul să clarifice domeniul său de aplicare din punct de vedere geografic. Scopul său este de a elimina obstacolele frontaliere în beneficiul teritoriilor frontaliere. Soluția trebuie adoptată de la caz la caz, în perimetrul funcțional care rezultă din fiecare obstacol. Solicitantul poate fi situat pe un teritoriu care depășește nivelul teritoriului frontalier, în funcție de repartizarea competențelor implicate de obstacol în fiecare stat membru;

27.

subliniază că mecanismul este util în principal pentru frontierele terestre din interiorul UE, dar solicită ca regulamentul să prevadă posibilitatea aplicării sale la frontierele maritime;

28.

recomandă promovarea schimbului de experiență între regiunile frontaliere și efectuarea unei evaluări a experienței dobândite după 5 ani, în vederea unei posibile revizuiri a regulamentului.

Bruxelles, 10 octombrie 2023.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Vasco ALVES CORDEIRO

(1) Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European – Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE [COM(2017) 534 final].

(2) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Serviciile publice transfrontaliere în Europa (JO C 106, 26.3.2021, p. 12).

(3) Rezoluția Parlamentului European din 14 septembrie conținând recomandări adresate Comisiei privind modificarea mecanismului propus de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier [2022/2194 (INL)].

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2023/1326/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)

Top

Choose the experimental features you want to try