(1)

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne se bazează pe aplicarea eficace și eficientă de către statele membre a acquis-ului Schengen. Acest acquis cuprinde măsuri în domeniul frontierelor externe, măsuri compensatorii pentru absența controalelor la frontierele interne și un cadru solid de monitorizare care, împreună, facilitează libera circulație și asigură un nivel ridicat de securitate, justiție și protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv protecția datelor cu caracter personal.

(1)

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne se bazează pe aplicarea eficace și eficientă de către statele membre a acquis-ului Schengen. Acest acquis cuprinde măsuri în domeniul frontierelor externe, măsuri compensatorii pentru absența controalelor la frontierele interne și un cadru solid de monitorizare care, împreună, asigură libera circulație , precum și un nivel ridicat de securitate, justiție și protecție a drepturilor fundamentale, inclusiv protecția datelor cu caracter personal.

(4)

Pentru a-i spori eficacitatea și eficiența, mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen ar trebui consolidat. Mecanismul de evaluare și monitorizare revizuit ar trebui să urmărească menținerea unui nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre prin garantarea faptului că statele membre aplică în mod eficace acquis-ul Schengen, respectând standardele, principiile fundamentale și normele comune convenite, contribuind astfel la buna funcționare a spațiului Schengen .

(4)

Pentru a-i spori eficacitatea și eficiența, mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen ar trebui consolidat. Mecanismul de evaluare și monitorizare revizuit ar trebui să urmărească menținerea unui nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre prin garantarea faptului că statele membre aplică în mod eficace acquis-ul Schengen, respectând standardele, principiile fundamentale și normele comune convenite, pentru a asigura un spațiu Schengen care funcționează corespunzător, respectând pe deplin drepturile fundamentale și fără controale la frontierele interne .

(5)

Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să atingă aceste obiective prin evaluări obiective și imparțiale care pot să identifice rapid deficiențele în aplicarea acquis-ului Schengen care ar putea perturba funcționarea corectă a spațiului Schengen, să asigure remedierea rapidă a acestor deficiențe și să constituie baza pentru un dialog privind funcționarea spațiului Schengen în ansamblul său. Acest lucru necesită o cooperare strânsă între statele membre și Comisie, o repartizare echilibrată a responsabilităților comune și menținerea caracterului de evaluare inter pares al sistemului. De asemenea, este necesară o implicare mai puternică a Parlamentului European. Având în vedere amploarea modificărilor, Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 ar trebui abrogat și înlocuit cu un nou regulament.

(5)

Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să atingă aceste obiective prin evaluări obiective și imparțiale care pot să identifice rapid deficiențele în aplicarea acquis-ului Schengen care ar putea perturba funcționarea corectă a spațiului Schengen, să asigure remedierea rapidă a acestor deficiențe și să constituie baza pentru un dialog politic autentic între statele membre privind funcționarea spațiului Schengen în ansamblul său. Acest lucru necesită o cooperare strânsă între statele membre și Comisie, o repartizare echilibrată a responsabilităților comune și menținerea caracterului de evaluare inter pares al sistemului. De asemenea, este necesară o implicare mai puternică a Parlamentului European. Având în vedere amploarea modificărilor, Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 ar trebui abrogat și înlocuit cu un nou regulament.

(6)

Mecanismul de evaluare și monitorizare poate acoperi toate domeniile acquis-ului Schengen – prezente și viitoare -, cu excepția celor în care există deja un mecanism de evaluare specific în temeiul dreptului Uniunii. Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să cuprindă întreaga legislație relevantă și toate activitățile operaționale care contribuie la funcționarea spațiului Schengen .

(6)

Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să acopere toate domeniile acquis-ului Schengen – prezente și viitoare -, cu excepția celor în care există deja un mecanism de evaluare specific în temeiul dreptului Uniunii. Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să acopere atât eficiența controalelor la frontierele externe, cât și absența controalelor la frontierele interne. Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să cuprindă întreaga legislație relevantă și toate activitățile operaționale care contribuie la funcționarea unui spațiu fără controale la frontierele interne .

(7)

Funcționarea corectă a autorităților care aplică acquis-ul Schengen ar trebui luată în considerare în toate evaluările în conformitate cu concluziile Consiliului European din 1 și 2 martie 2012. Evaluarea ar trebui să vizeze, de asemenea, practicile entităților private, cum ar fi companiile aeriene sau prestatorii externi de servicii, în măsura în care acestea sunt implicate în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen sau sunt afectate de aceasta în timp ce cooperează cu statele membre. De asemenea, având în vedere rolul tot mai important al organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să sprijine verificarea activităților acestor organe, oficii și agenții ale Uniunii în măsura în care acestea îndeplinesc în numele statelor membre funcții prin care contribuie la aplicarea operațională a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Verificarea activităților respective în acest sens ar trebui să fie integrată în evaluarea statelor membre și să fie efectuată fără a aduce atingere și cu respectarea deplină a responsabilităților atribuite Comisiei și organelor de conducere competente ale agențiilor, oficiilor și organelor în cauză prin regulamentele lor de instituire și prin procedurile de evaluare și monitorizare proprii prevăzute în aceste regulamente. În cazul în care evaluările identifică deficiențe în ceea ce privește funcțiile îndeplinite sau sprijinite de organe, oficii și agenții ale Uniunii, Comisia ar trebui să informeze organele de conducere competente ale acestora.

(7)

Funcționarea corectă a autorităților care aplică acquis-ul Schengen și respectarea de către acestea a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) ar trebui luată în considerare în toate evaluările în conformitate cu concluziile Consiliului European din 1 și 2 martie 2012. Evaluarea ar trebui să vizeze, de asemenea, practicile entităților private, cum ar fi companiile aeriene sau prestatorii externi de servicii, în măsura în care acestea sunt implicate în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen sau sunt afectate de aceasta în timp ce cooperează cu statele membre. De asemenea, având în vedere rolul tot mai important al organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen, mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să sprijine verificarea activităților acestor organe, oficii și agenții ale Uniunii în măsura în care acestea îndeplinesc în numele statelor membre funcții prin care contribuie la aplicarea operațională a dispozițiilor acquis-ului Schengen. Verificarea activităților respective în acest sens ar trebui să fie integrată în evaluarea statelor membre și să fie efectuată fără a aduce atingere și cu respectarea deplină a responsabilităților atribuite Comisiei și organelor de conducere competente ale agențiilor, oficiilor și organelor în cauză prin regulamentele lor de instituire și prin procedurile de evaluare și monitorizare proprii prevăzute în aceste regulamente. În cazul în care evaluările identifică deficiențe în ceea ce privește funcțiile îndeplinite sau sprijinite de organe, oficii și agenții ale Uniunii, Comisia ar trebui să includă acest aspect în raportul de evaluare și să implice organele de conducere competente ale acestora.

(9)

Evaluarea vulnerabilității efectuată de Frontex este un mecanism complementar mecanismului de evaluare și monitorizare instituit prin prezentul regulament pentru garantarea controlului calității la nivelul Uniunii și asigurarea unei pregătiri constante atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a răspunde oricăror provocări la frontierele externe. Ambele mecanisme constituie o componentă a gestionării europene integrate a frontierelor. Sinergiile dintre evaluarea vulnerabilității și mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să fie maximizate pentru a crea un tablou situațional îmbunătățit privind funcționarea spațiului Schengen, evitând, în măsura posibilului, suprapunerea eforturilor și recomandările contradictorii. În acest scop, ar trebui să aibă loc un schimb periodic de informații între Frontex și Comisie cu privire la rezultatele ambelor mecanisme. Creșterea orientării strategice și proiectarea unei evaluări mai bine orientate necesită, de asemenea, creșterea în continuare a sinergiilor cu mecanismele și platformele relevante gestionate de agențiile Uniunii și de administrațiile naționale, cum ar fi Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale („EMPACT”) sau supravegherea efectuată de Comisie cu sprijinul eu-LISA în ceea ce privește pregătirea statelor membre pentru punerea în aplicare a sistemelor informatice relevante, precum și constatările mecanismelor naționale de control al calității.

(9)

Evaluarea vulnerabilității efectuată de Frontex este un mecanism complementar mecanismului de evaluare și monitorizare instituit prin prezentul regulament pentru garantarea controlului calității la nivelul Uniunii și asigurarea unei pregătiri constante atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a răspunde oricăror provocări la frontierele externe. Această evaluare a vulnerabilității ar trebui să contribuie la programul anual de evaluare, asigurând astfel o cunoaștere actualizată a situației. Ambele mecanisme constituie o componentă a gestionării europene integrate a frontierelor. Sinergiile dintre evaluarea vulnerabilității și mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să fie maximizate pentru a crea un tablou situațional îmbunătățit privind funcționarea spațiului Schengen, evitând, în măsura posibilului, suprapunerea eforturilor și recomandările contradictorii. În acest scop, ar trebui să aibă loc un schimb periodic de informații între Frontex și Comisie cu privire la rezultatele ambelor mecanisme. Creșterea orientării strategice și proiectarea unei evaluări mai bine orientate necesită, de asemenea, creșterea în continuare a sinergiilor cu mecanismele și platformele relevante gestionate de agențiile Uniunii și de administrațiile naționale, cum ar fi Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale („EMPACT”) sau supravegherea efectuată de Comisie cu sprijinul eu-LISA în ceea ce privește pregătirea statelor membre pentru punerea în aplicare a sistemelor informatice relevante, precum și constatările mecanismelor naționale de control al calității.

(10)

În cursul evaluării, ar trebui să se acorde o atenție deosebită verificării respectării drepturilor fundamentale în aplicarea acquis-ului Schengen, pe lângă evaluarea punerii în aplicare și a aplicării corecte a cerințelor în materie de protecție a datelor prevăzute în acquis-ul Schengen, efectuată prin evaluări separate. Pentru a spori capacitatea mecanismului de evaluare și monitorizare de a identifica încălcările drepturilor fundamentale în domeniile de politică relevante, ar trebui puse în aplicare măsuri suplimentare. Evaluatorii Schengen ar trebui să fie instruiți corespunzător în acest sens, informațiile relevante primite din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar trebui să fie mai bine utilizate, iar experții săi ar trebui să fie implicați în mai mare măsură în proiectarea și punerea în aplicare a evaluărilor. În plus, la programarea, proiectarea și punerea în aplicare a evaluărilor ar trebui luate în considerare elementele de probă care sunt publicate sau furnizate prin mecanisme de monitorizare independente sau de către părți terțe relevante, cum ar fi ombudsmanii, autoritățile care monitorizează respectarea drepturilor fundamentale, organizațiile neguvernamentale și internaționale.

(10)

În cursul evaluării, ar trebui să se acorde o atenție deosebită verificării respectării drepturilor fundamentale în aplicarea acquis-ului Schengen, pe lângă evaluarea punerii în aplicare și a aplicării corecte a cerințelor în materie de protecție a datelor prevăzute în acquis-ul Schengen, efectuată prin evaluări separate. Pentru a spori capacitatea mecanismului de evaluare și monitorizare de a identifica încălcările drepturilor fundamentale în domeniile de politică relevante, ar trebui puse în aplicare măsuri suplimentare. Evaluatorii Schengen ar trebui să fie instruiți corespunzător în acest sens, informațiile relevante primite din partea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar trebui să fie mai bine utilizate, iar experții săi ar trebui să fie implicați în mai mare măsură în proiectarea și punerea în aplicare a evaluărilor. În special, Comisia, în cooperare cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, ar trebui să elaboreze criterii de referință specifice, care să fie incluse în chestionarul standard, în raport cu care să poată fi evaluată respectarea drepturilor fundamentale. În plus, la programarea, proiectarea și punerea în aplicare a evaluărilor ar trebui luate în considerare elementele de probă care sunt publicate sau furnizate prin mecanisme de monitorizare independente sau de către părți terțe relevante, cum ar fi ombudsmanii, autoritățile care monitorizează respectarea drepturilor fundamentale, organizațiile neguvernamentale și internaționale.

(12)

Formele evaluărilor și metodele ar trebui să devină mai flexibile pentru a spori eficiența mecanismului de evaluare și monitorizare și capacitatea acestuia de a se adapta la noile circumstanțe și evoluții legislative și pentru a eficientiza utilizarea resurselor statelor membre, ale Comisiei și ale organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Evaluările periodice prin vizite ar trebui să fie principalul mijloc de evaluare. Proporția vizitelor neanunțate și a evaluărilor tematice ar trebui mărită treptat pentru a se asigura o utilizare mai echilibrată a instrumentelor disponibile. Formele de evaluare ar trebui să fie definite în mod clar. În funcție de domeniul de politică și de natura activității de evaluare și monitorizare, mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să permită evaluarea mai multor state membre în același timp, să efectueze evaluări total sau parțial la distanță și să combine evaluarea domeniilor de politică. Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să urmărească elaborarea unor rapoarte cuprinzătoare de evaluare a statelor membre, care să analizeze performanța generală a statului membru respectiv în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen.

(12)

Formele evaluărilor și metodele ar trebui să devină mai flexibile pentru a spori eficiența mecanismului de evaluare și monitorizare și capacitatea acestuia de a se adapta la noile circumstanțe și evoluții legislative și pentru a eficientiza utilizarea resurselor statelor membre, ale Comisiei și ale organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. Evaluările periodice prin vizite ar trebui să fie principalul mijloc de evaluare. Proporția vizitelor neanunțate și a evaluărilor tematice ar trebui mărită treptat pentru a se asigura o utilizare mai echilibrată a instrumentelor disponibile. Formele de evaluare ar trebui să fie definite în mod clar. În funcție de domeniul de politică și de natura activității de evaluare și monitorizare, mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să permită evaluarea mai multor state membre în același timp, să efectueze evaluări total sau parțial la distanță , ca metode de evaluare complementare vizitelor fizice, precum și să combine evaluarea domeniilor de politică. Mecanismul de evaluare și monitorizare ar trebui să urmărească elaborarea unor rapoarte cuprinzătoare de evaluare a statelor membre, care să analizeze performanța generală a statului membru respectiv în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen.

(13)

Evaluările tematice ar trebui utilizate mai frecvent pentru a oferi o analiză comparativă a practicilor statelor membre. Acestea ar trebui să aibă loc pentru a evalua punerea în aplicare a modificărilor legislative majore pe măsură ce acestea încep să se aplice și a noilor inițiative, precum și pentru a analiza problemele din toate domeniile de politică sau practicile statelor membre care se confruntă cu provocări similare .

(13)

Evaluările tematice ar trebui utilizate mai frecvent pentru a oferi o analiză comparativă a practicilor statelor membre. Acestea ar trebui să aibă loc pentru a evalua punerea în aplicare a modificărilor legislative majore pe măsură ce acestea încep să se aplice și a noilor inițiative, precum și pentru a analiza problemele din toate domeniile de politică sau politicile și practicile similare de la nivelul tuturor statelor membre .

(14)

Vizitele neanunțate, fiind unul dintre cele mai eficace instrumente de verificare a practicilor statelor membre, ar trebui , în funcție de scopul lor, să aibă loc fără notificarea prealabilă a statului membru în cauză sau doar cu o notificare prealabilă cu termen scurt . Vizitele neanunțate fără notificare prealabilă ar trebui să aibă loc în scopuri de „investigare”, pentru a verifica respectarea obligațiilor prevăzute în acquisul Schengen, inclusiv ca răspuns la indiciile referitoare la apariția unor probleme sistemice care ar putea avea un impact semnificativ asupra funcționării spațiului Schengen sau la încălcări ale drepturilor fundamentale, în special acuzații de încălcări grave ale drepturilor fundamentale la frontierele externe. În astfel de cazuri, o notificare prealabilă ar contraveni obiectivului vizitei. Vizitele neanunțate cu un preaviz de 24 de ore ar trebui să aibă loc în cazul în care scopul principal al vizitei este de a efectua o verificare aleatorie a punerii în aplicare de către statul membru a acquisului Schengen.

(14)

Vizitele neanunțate, fiind unul dintre cele mai eficace instrumente de verificare a practicilor statelor membre, ar trebui să aibă loc fără notificarea prealabilă a statului membru în cauză. Vizitele neanunțate ar trebui să aibă loc în scopuri de „investigare”, pentru a verifica respectarea obligațiilor prevăzute în acquis-ul Schengen, inclusiv ca răspuns la indiciile referitoare la apariția unor probleme sistemice care ar putea avea un impact negativ asupra funcționării spațiului Schengen sau ar putea conduce la încălcări ale drepturilor fundamentale, în special acuzații de încălcări grave ale drepturilor fundamentale la frontierele externe.

(14a)

Un stat membru ar trebui să primească un preaviz de cel mult 24 de ore înainte de o vizită cu preaviz scurt, care este un instrument complementar. O vizită cu preaviz scurt ar trebui să aibă loc numai în cazul în care scopul principal al vizitei este de a efectua o verificare aleatorie a punerii în aplicare a acquis-ului Schengen de către un stat membru.

(15)

Programarea activităților desfășurate în temeiul prezentului regulament prin intermediul programelor de evaluare multianuale și anuale și-a dovedit deja valoarea adăugată pentru asigurarea predictibilității și a certitudinii. Prin urmare, Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să adopte programe de evaluare multianuale și anuale. Aceste programe ar trebui, de asemenea, să ofere flexibilitatea necesară pentru a se putea adapta în timp la dinamismul acquis-ului Schengen. În caz de forță majoră, adaptările programelor ar trebui efectuate de comun acord cu statele membre în cauză, fără a fi necesară o modificare formală a programelor. Programul multianual de evaluare, adoptat pentru o perioadă de șapte ani, ar trebui să identifice domeniile prioritare specifice care urmează să fie vizate de evaluările periodice. Această abordare ar trebui să asigure o mai mare flexibilitate, o mai bună prioritizare și o utilizare mai echilibrată și mai strategică a tuturor instrumentelor disponibile. Prelungirea programului multianual de evaluare de la cinci la șapte ani ar trebui să conducă și la o monitorizare sporită, mai atentă și mai bine direcționată a statelor membre, fără a reduce nivelul de control.

(15)

Programarea activităților desfășurate în temeiul prezentului regulament prin intermediul programelor de evaluare multianuale și anuale și-a dovedit deja valoarea adăugată pentru asigurarea predictibilității și a certitudinii. Prin urmare, Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să adopte programe de evaluare multianuale și anuale. Aceste programe ar trebui, de asemenea, să ofere flexibilitatea necesară pentru a se putea adapta în timp la dinamismul acquis-ului Schengen. În caz de forță majoră, adaptările programelor ar trebui efectuate de comun acord cu statele membre în cauză, fără a fi necesară o modificare formală a programelor. Programul multianual de evaluare, adoptat pentru o perioadă de șapte ani, ar trebui să identifice domeniile prioritare specifice care urmează să fie vizate de evaluările periodice. Această abordare ar trebui să asigure o mai mare flexibilitate, adaptabilitate pe baza informațiilor actualizate colectate de diferitele analize în vederea stabilirii unei imagini situaționale îmbunătățite a funcționării spațiului Schengen, o mai bună prioritizare , precum și o utilizare mai echilibrată și mai strategică a tuturor instrumentelor disponibile. Prelungirea programului multianual de evaluare de la cinci la șapte ani ar trebui să conducă și la o monitorizare sporită, mai atentă și mai bine direcționată a statelor membre, fără a reduce nivelul de control.

(16)

Activitățile de evaluare și monitorizare ar trebui să fie efectuate de echipe alcătuite din reprezentanți ai Comisiei și experți desemnați de statele membre. Acești reprezentanți și experți ar trebui să aibă calificările corespunzătoare, inclusiv cunoștințe teoretice solide și experiență practică. Pentru a asigura participarea unui număr suficient de experți cu experiență într-un mod mai rapid și mai puțin împovărător, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să instituie și să mențină rezervă de experți. Rezerva ar trebui să constituie principala sursă de experți pentru activitățile de evaluare și monitorizare.

(16)

Activitățile de evaluare și monitorizare ar trebui să fie efectuate de echipe alcătuite din reprezentanți ai Comisiei, experți desemnați de statele membre și observatori din partea Uniunii . Acești reprezentanți și experți ar trebui să aibă calificările corespunzătoare, inclusiv cunoștințe teoretice solide și experiență practică și să fi urmat cursurile de formare corespunzătoare. Pentru a asigura integritatea rapoartelor de evaluare întocmite de echipe în urma unei evaluări, în cazul în care activitățile unui organ, oficiu sau agenție a Uniunii implicate în punerea în aplicare a acquis-ului Schengen sunt evaluate împreună cu autoritățile unui stat membru, observatorii din partea Uniunii nu ar trebui să se afle în niciun conflict de interese. Pentru a asigura participarea unui număr suficient de experți cu experiență într-un mod mai rapid și mai puțin împovărător, Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să instituie și să mențină rezervă de experți. Rezerva ar trebui să constituie principala sursă de experți pentru activitățile de evaluare și monitorizare.

(19)

Rapoartele de evaluare ar trebui să fie concise și succinte. Ele ar trebui să se concentreze asupra deficiențelor cu impact semnificativ și să evidențieze domeniile în care ar putea fi aduse îmbunătățiri importante. Constatările minore nu ar trebui să facă parte din rapoarte . Echipa ar trebui să comunice , însă, aceste constatări statului membru evaluat la sfârșitul activității de evaluare, inclusiv autorităților responsabile de mecanismul național relevant de control al calității. Echipa ar trebui să încerce în mod activ să identifice bune practici, care ar trebui adăugate la rapoarte. În special, măsurile noi și inovatoare care îmbunătățesc semnificativ punerea în aplicare a normelor comune și care ar putea fi puse în practică de către alte state membre ar trebui evidențiate ca bune practici în sensul raportului.

(19)

Rapoartele de evaluare ar trebui să fie concise și să prezinte deficiențele identificate și să evidențieze domeniile în care ar trebui aduse îmbunătățiri. Echipa ar trebui să comunice constatările statului membru evaluat la sfârșitul activității de evaluare, inclusiv autorităților responsabile de mecanismul național relevant de control al calității. Echipa ar trebui să încerce în mod activ să identifice bune practici, care ar trebui adăugate la rapoarte. În special, măsurile noi și inovatoare care îmbunătățesc semnificativ punerea în aplicare a normelor comune și care ar putea fi puse în practică de către alte state membre ar trebui evidențiate ca bune practici în sensul raportului.

(20)

Rapoartele de evaluare ar trebui, ca regulă generală, să conțină recomandări cu privire la modul de remediere a deficiențelor identificate (inclusiv a încălcărilor drepturilor fundamentale) și să fie adoptate de Comisie într-un singur act prin intermediul unor acte de punere în aplicare prin procedura de examinare în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 (36). Consolidarea raportului și a recomandărilor într-un singur document și sub rezerva unei proceduri unice de adoptare întărește legătura intrinsecă dintre constatările evaluării și recomandări. În plus, accelerarea publicării recomandărilor ar trebui să permită statelor membre să remedieze deficiențele mai rapid și mai eficient. În același timp, utilizarea procedurii de examinare ar trebui să asigure implicarea statelor membre în procesul decizional care conduce la adoptarea recomandărilor.

(20)

Rapoartele de evaluare ar trebui, ca regulă generală, să conțină recomandări cu privire la modul de remediere a deficiențelor identificate (inclusiv a încălcărilor drepturilor fundamentale) și să fie adoptate de Comisie într-un singur act prin intermediul unor acte de punere în aplicare prin procedura de examinare în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 (36) și fără întârzieri inutile. Ar trebui să se acorde atenție, în special, identificării și remedierii încălcărilor drepturilor fundamentale . Consolidarea raportului și a recomandărilor într-un singur document și sub rezerva unei proceduri unice de adoptare întărește legătura intrinsecă dintre constatările evaluării și recomandări. În plus, accelerarea publicării recomandărilor ar trebui să permită statelor membre să remedieze deficiențele mai rapid și mai eficient. În același timp, utilizarea procedurii de examinare ar trebui să asigure implicarea statelor membre în procesul decizional care conduce la adoptarea recomandărilor.

(22)

În plus, atunci când evaluările identifică o deficiență gravă, ar trebui să se aplice dispoziții specifice pentru a asigura adoptarea promptă a unor măsuri de remediere. Având în vedere riscul prezentat de o astfel de deficiență, de îndată ce statul membru evaluat este informat cu privire la o deficiență gravă, acesta ar trebui să înceapă imediat punerea în aplicare a unor măsuri de remediere, inclusiv, dacă este necesar, mobilizarea tuturor mijloacelor operaționale și financiare disponibile. Măsurile de remediere ar trebui să facă obiectul unor termene mai stricte și al unui control politic și al unei monitorizări mai atente pe tot parcursul procesului. În acest sens, Comisia ar trebui să informeze imediat Consiliul și Parlamentul European atunci când o evaluare stabilește existența unei deficiențe grave și să organizeze o nouă vizită „pentru deficiență gravă” în termen de cel mult un an de la data evaluării pentru a verifica dacă statul membru a remediat deficiențele respective. Comisia ar trebui să prezinte Consiliului un raport în urma noii vizite.

(22)

În plus, atunci când evaluările identifică o deficiență gravă, ar trebui să se aplice dispoziții specifice pentru a asigura adoptarea promptă a unor măsuri de remediere. Având în vedere riscul prezentat de o astfel de deficiență, de îndată ce statul membru evaluat este informat cu privire la o deficiență gravă, acesta ar trebui să înceapă imediat punerea în aplicare a unor măsuri de remediere, inclusiv, dacă este necesar, mobilizarea tuturor mijloacelor operaționale și financiare disponibile. Măsurile de remediere ar trebui să facă obiectul unor termene mai stricte și al unui control politic și al unei monitorizări mai atente pe tot parcursul procesului. În acest sens, Comisia ar trebui să informeze imediat Consiliul și Parlamentul European atunci când o evaluare stabilește existența unei deficiențe grave și să raporteze cu privire la orice procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care este în curs de desfășurare sau care urmează să fie inițiată împotriva statului membru evaluat. Comisia ar trebui, de asemenea, să organizeze o nouă vizită „pentru deficiență gravă” în termen de cel mult 180 de zile de la data evaluării pentru a verifica dacă statul membru a remediat deficiențele respective. Comisia ar trebui să prezinte Consiliului și Parlamentului European un raport în urma noii vizite. Ținând cont de impactul grav pe care o deficiență gravă l-ar putea avea asupra spațiului Schengen, Comisia ar trebui să lanseze fără întârziere o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a remedia deficiențele identificate.

(23)

Identificarea unei deficiențe grave necesită o evaluare detaliată de la caz la caz, pe baza unor criterii clare privind natura, amploarea și impactul potențial al problemelor, care pot fi diferite de la un domeniu de politică la altul. Diferite elemente-cheie pentru punerea în aplicare eficace a acquis-ului Schengen și o combinație diferită de factori ar putea conduce la clasificarea unei constatări drept deficiență gravă. Totuși, în cazul în care se consideră că o deficiență identificată pune în pericol sau poate pune în pericol într-un termen scurt funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne sau poate avea un impact negativ semnificativ asupra drepturilor persoanelor, o astfel de deficiență trebuie considerată o deficiență gravă. În cazul în care într-un raport de evaluare se identifică o deficiență gravă în efectuarea controlului la frontierele externe, se pot aplica articolele 21 și 29 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (37).

(23)

Identificarea unei deficiențe grave necesită o evaluare detaliată de la caz la caz, pe baza unor criterii clare privind natura, amploarea și impactul potențial al problemelor, care pot fi diferite de la un domeniu de politică la altul. Diferite elemente-cheie pentru punerea în aplicare eficace a acquis-ului Schengen și o combinație diferită de factori ar putea conduce la clasificarea unei constatări drept deficiență gravă. Totuși, în cazul în care se consideră că o deficiență identificată pune în pericol sau poate pune în pericol într-un termen scurt funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne , sau poate afecta negativ drepturile fundamentale sau poate avea un impact negativ semnificativ asupra drepturilor persoanelor, o astfel de deficiență trebuie considerată o deficiență gravă. În cazul în care într-un raport de evaluare se identifică o deficiență gravă în efectuarea controlului la frontierele externe, se pot aplica articolele 21 și 29 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (37).

(26)

Este esențial și de dorit ca Parlamentul European și Consiliul să poarte periodic discuții la nivel politic pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanța punerii în aplicare a acquis-ului Schengen, pentru a trage la răspundere statele membre care încalcă în mod repetat normele comune și pentru a spori presiunea asupra acestora pentru remedierea deficiențelor identificate. Comisia ar trebui să furnizeze informații adecvate pentru a facilita aceste discuții, inclusiv prin adoptarea unui raport anual cuprinzător care să cuprindă evaluările efectuate în cursul anului precedent și stadiul punerii în aplicare a recomandărilor, care ar face parte din Raportul privind starea spațiului Schengen. Parlamentul European este încurajat să adopte rezoluții, iar Consiliul ar trebui să adopte concluzii pentru a spori presiunea asupra statelor membre care înregistrează progrese insuficiente. Forumul Schengen, ca unic context pentru a discuta despre spațiul Schengen la nivel înalt cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor membre și ai Comisiei, ar trebui să ofere o platformă pentru discuții informale care să vizeze o mai bună punere în aplicare a acquis-ului Schengen.

(26)

Este esențial și de dorit ca Parlamentul European și Consiliul să poarte periodic discuții la nivel politic pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanța punerii în aplicare a acquis-ului Schengen, pentru a trage la răspundere statele membre care încalcă în mod repetat normele comune și pentru a spori presiunea asupra acestora pentru remedierea deficiențelor identificate. Ambele instituții ar trebui să fie informate pe deplin și în mod egal cu privire la toate evoluțiile punerii în aplicare a acquis-ului Schengen în statele membre. Comisia ar trebui să furnizeze informații adecvate pentru a facilita aceste discuții, inclusiv prin adoptarea unui raport anual cuprinzător care să cuprindă evaluările efectuate în cursul anului precedent și stadiul punerii în aplicare a recomandărilor, care ar face parte din Raportul privind starea spațiului Schengen. Parlamentul European este încurajat să adopte rezoluții, iar Consiliul ar trebui să adopte concluzii pentru a spori presiunea asupra statelor membre care înregistrează progrese insuficiente. Forumul Schengen, ca unic context pentru a discuta despre spațiul Schengen la nivel înalt cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor membre și ai Comisiei, ar trebui să ofere o platformă pentru discuții informale care să vizeze o mai bună punere în aplicare a acquis-ului Schengen.

(28)

Statutul rapoartelor de evaluare și de nouă vizită din punctul de vedere al clasificării ar trebui să fie stabilit în conformitate cu normele de securitate aplicabile prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (38). Totuși, statul membru evaluat ar trebui să își păstreze posibilitatea de a solicita clasificarea întregului raport sau a unor părți ale acestuia în conformitate cu normele de securitate aplicabile.

(28)

Statutul rapoartelor de evaluare și de nouă vizită din punctul de vedere al clasificării ar trebui să fie stabilit în conformitate cu normele de securitate aplicabile prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (38). Totuși, statul membru evaluat ar trebui , în cazuri excepționale, să își păstreze posibilitatea de a solicita clasificarea întregului raport sau a unor părți ale acestuia în conformitate cu normele de securitate aplicabile.

(29)

Având în vedere rolul special încredințat Parlamentului European și parlamentelor naționale în temeiul articolului 70 ultima teză din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum se subliniază la articolul 12 litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) în ceea ce privește parlamentele naționale, Consiliul și Comisia ar trebui să informeze pe deplin Parlamentul European și parlamentele naționale cu privire la conținutul și rezultatele evaluărilor. În plus, în cazul în care Comisia ar prezenta o propunere de modificare a prezentului regulament, Consiliul, în conformitate cu articolul 19 alineatul (7) litera (h) din Regulamentul său de procedură (39), ar consulta Parlamentul European pentru a ține seama de avizul acestuia, cât mai mult posibil, înainte de a adopta un text final.

(29)

Având în vedere rolul special încredințat Parlamentului European și parlamentelor naționale în temeiul articolului 70 ultima teză din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), astfel cum se subliniază la articolul 12 litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) în ceea ce privește parlamentele naționale, Consiliul și Comisia ar trebui să informeze pe deplin Parlamentul European și parlamentele naționale cu privire la conținutul și rezultatele evaluărilor în termen de cel mult 14 zile de la încheierea procedurii de evaluare . În plus, în cazul în care Comisia ar prezenta o propunere de modificare a prezentului regulament, Consiliul, în conformitate cu articolul 19 alineatul (7) litera (h) din Regulamentul său de procedură (39), ar consulta Parlamentul European pentru a ține seama de avizul acestuia, cât mai mult posibil, înainte de a adopta un text final.

(d)

„evaluare neanunțată” înseamnă o evaluare care nu este inclusă în programele de evaluare multianuale și anuale, prin care se verifică aplicarea acquis-ului Schengen de către unul sau mai multe state membre în unul sau mai multe domenii de politică;

(d)

„evaluare neanunțată” înseamnă o evaluare efectuată fără nicio notificare prealabilă și care nu este inclusă în programele de evaluare multianuale și anuale, prin care se verifică aplicarea acquis-ului Schengen de către unul sau mai multe state membre în unul sau mai multe domenii de politică;

(fa)

„vizită cu preaviz scurt” înseamnă o vizită efectuată cu un preaviz de maximum 24 de ore în scopul realizării unui control aleatoriu al punerii în aplicare a acquis-ului Schengen de către un stat membru;

(i)

„deficiență gravă” înseamnă una sau mai multe deficiențe care afectează aplicarea efectivă a  elementelor-cheie ale acquis-ului Schengen și care, în mod individual sau combinate între ele, au sau riscă să aibă , în timp, un impact negativ semnificativ asupra drepturilor persoanelor sau asupra funcționării spațiului Schengen;

(i)

„deficiență gravă” înseamnă una sau mai multe deficiențe care afectează aplicarea efectivă a acquis-ului Schengen , sau parte a acestuia, inclusiv garantarea aplicării Cartei, și care, în mod individual sau combinate între ele, au un impact sau riscă să aibă un impact negativ asupra liberei circulații, asupra drepturilor persoanelor sau asupra funcționării spațiului Schengen;

(k)

„echipă” înseamnă un grup alcătuit din experți desemnați de statele membre și din reprezentanți ai Comisiei care efectuează activități de evaluare și de monitorizare.

(k)

„echipă” înseamnă un grup alcătuit din experți desemnați de statele membre și de Comisie, precum și din observatori desemnați de instituțiile, organele sau agențiile relevante ale Uniunii, care efectuează activități de evaluare și de monitorizare.

(ka)

„observator din partea Uniunii” înseamnă o persoană desemnată de o instituție, un organ, un oficiu sau o agenție a Uniunii, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (1), care participă la o activitate de evaluare sau monitorizare.

(ca)

evaluări efectuate cu preaviz scurt;

(a)

pentru a evalua practicile la frontierele interne;

(a)

pentru a evalua practicile la frontierele interne , în special în cazul în care controalele la frontierele interne au fost instituite de mai mult de 180 de zile și există dovezi ale încălcărilor unor drepturi fundamentale ;

(b)

atunci când ia cunoștință de probleme emergente sau sistemice care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra funcționării spațiului Schengen;

(b)

atunci când ia cunoștință de probleme emergente sau existente care ar putea avea un impact negativ asupra funcționării spațiului Schengen , inclusiv circumstanțe care ar putea genera amenințări la adresa securității interne.

(c)

atunci când are motive să considere că un stat membru își neglijează grav obligațiile care îi revin în temeiul acquis-ului Schengen, inclusiv în cazul acuzațiilor de încălcări grave ale drepturilor fundamentale la frontierele externe.

(c)

atunci când are motive să considere că un stat membru își neglijează grav obligațiile care îi revin în temeiul acquis-ului Schengen, în special în cazul acuzațiilor de încălcări grave ale drepturilor fundamentale la frontierele externe.