Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Măsuri eficiente și coordonate ale UE pentru combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor și a paradisurilor fiscale

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 429/02)

Raportor:

domnul Javier DOZ ORRIT

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temeiul juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	20.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	216/2/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

În pofida eforturilor depuse de UE și de numeroase guverne și a intrării în vigoare a unor directive europene importante (Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului – DCSB, Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale – ATAD etc.) (1) și a Planului de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS), volumul fraudei și al evaziunii fiscale, al spălării banilor, precum și al evitării obligațiilor fiscale este în continuare foarte ridicat în raport cu finanțele publice ale statelor europene.

1.2.

CESE propune promovarea unui pact european pentru combaterea eficientă a fraudei și a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor. CESE solicită Comisiei Europene să promoveze o inițiativă politică care să implice guvernele naționale și celelalte instituții europene în realizarea acestui obiectiv, promovând consensul necesar în acest scop și implicând societatea civilă. Cooperarea dintre statele membre ar trebui să constituie pilonul principal al pactului.

1.3.

CESE solicită instituțiilor europene și statelor membre să prevadă resursele financiare și umane necesare pentru a pune în aplicare în mod eficace legislația europeană în vigoare și să își asume angajamentul de a adopta toate noile măsuri legislative și administrative necesare pentru combaterea eficientă a infracțiunilor și a practicilor fiscale incorecte, a spălării banilor și a activităților desfășurate în paradisurile fiscale. În acest sens, este necesar să se efectueze o evaluare permanentă a rezultatelor obținute ca urmare a punerii în aplicare a fiecărei măsuri.

1.4.

CESE consideră esențial angajamentul statelor membre de a pune capăt formelor neechitabile și dăunătoare de concurență fiscală, ceea ce a menționat, de altfel, în avizul său privind fiscalitatea și votul cu majoritate calificată (2) cu privire la necesitatea promovării dezbaterii privind trecerea progresivă de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în chestiunile fiscale.

1.5.

Participarea activă a societății civile este esențială pentru crearea unei conștiințe fiscale a cetățenilor împotriva infracțiunilor și a practicilor incorecte și în favoarea unei fiscalități echitabile. Cooperarea cu aceasta va contribui la realizarea pactului și la punerea sa în aplicare. Implicarea întreprinzătorilor și a organizațiilor acestora este foarte importantă pentru succesul lui. Este necesar să se asigure că măsurile legislative adoptate nu au un impact nejustificat asupra întreprinderilor care își îndeplinesc obligațiile fiscale, prin impunerea unei sarcini administrative excesive asupra acestora. Acționând eficient și fără întârziere împotriva infracțiunilor și a practicilor fiscale incorecte, se vor obține resurse financiare publice suplimentare pentru a contribui la finanțarea planurilor de redresare după pandemie, la transformarea ecologică și digitală a economiei și la construirea Pilonului european al drepturilor sociale.

1.6.

Digitalizarea economiei implică noi provocări pentru autoritățile fiscale, deoarece poate crea noi metode de planificare fiscală agresivă, infracțiuni financiare și practici incorecte. Cu toate acestea, digitalizarea economiei, prin intermediul unei cooperări administrative mai eficiente și al schimbului de date, creează, de asemenea, noi oportunități pentru autoritățile fiscale de a combate astfel de practici.

1.7.

Pentru a obține rezultate mai bune în combaterea acestor infracțiuni și practici incorecte este necesară intensificarea cooperării politice, administrative, polițienești și judiciare, atât direct între statele membre, cât și între acestea și UE, consolidarea temeiurilor juridice pe care se întemeiază această cooperare și asigurarea unor resurse economice și umane suficiente pentru unitățile de informații financiare (FIU), autoritățile fiscale, organismele europene de supraveghere și pentru alți actori implicați în acest proces.

1.8.

Pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor, este necesar să se pornească de la o viziune comună asupra acestor infracțiuni și practici incorecte, asupra legăturilor existente între acestea și a relației lor cu criminalitatea economică și financiară și cu corupția politică, precum și asupra rolului esențial al paradisurilor fiscale în facilitarea și ascunderea lor. Eradicarea activităților infracționale din paradisurile fiscale ar trebui să fie un obiectiv prioritar al UE.

1.9.

Deși această politică este necesară în orice circumstanțe, CESE consideră că, în situația creată de pandemia de COVID-19, este esențial ca ea să devină o prioritate politică și etică pentru Uniune, pentru guvernele naționale și pentru societatea civilă europeană. Atunci când sunt necesare atât de multe resurse financiare publice pentru a face față consecințelor sanitare, economice și sociale ale pandemiei, este inadmisibil ca o cantitate semnificativă din aceste resurse să fie deturnată ilegal spre beneficiul privat al câtorva persoane, afectând în mod direct marea majoritate a lucrătorilor, a antreprenorilor, a liber profesioniștilor, a persoanelor dependente și a pensionarilor care își respectă obligațiile fiscale.

1.10.

CESE sprijină noul un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (3), prezentat de Comisia Europeană la 7 mai 2020 și consideră că acest plan trebuie să fie pus în aplicare fără întârziere. CESE sprijină măsurile propuse pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a cadrului juridic actual privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, instituirea unui cadru unic de reglementare al UE, crearea unui organism european de supraveghere și ceilalți piloni ai planului. UE și statele membre trebuie să adopte poziții comune în forurile internaționale, cum ar fi Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI – OCDE), G20 și ONU. CESE împărtășește opinia Comisiei potrivit căreia măsurile luate trebuie să țină seama de legislația europeană în materie de protecție a datelor și de jurisprudența în domeniu a CJUE și să se asigure că ele implică o sarcină administrativă și financiară cât mai mică pentru statele membre și entitățile obligate.

1.11.

CESE solicită Comisiei Europene să evalueze lista actuală a jurisdicțiilor necooperante și să ia în considerare posibilitatea de a stabili criterii suplimentare pentru a se asigura că toate paradisurile fiscale sunt incluse în lista respectivă. De asemenea, solicită stabilirea măsurilor adecvate astfel încât întreprinderile și persoanele fizice să nu poată efectua tranzacții nejustificate cu instituțiile financiare ale acestora.

1.12.

CESE salută introducerea de indicatori fiscali în cadrul semestrului european, invită statele membre să respecte sugestiile în acest sens din recomandările specifice pentru fiecare țară și propune Comisiei Europene să includă în semestrul european o procedură de evaluare a eficienței, echității, caracterului suficient și a funcționării corespunzătoare a sistemelor fiscale în cadrul semestrului.

1.13.

CESE solicită ca directivele europene să ia în considerare operele de artă și alte bunuri de mare valoare, în special pe cele depozitate în porturile libere și în antrepozitele vamale și să se elimine treptat sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori instituite în anumite state membre, precum și să se elimine opacitatea acțiunilor la purtător.

1.14.

CESE consideră că dispozițiile prevăzute în cea de-a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor (DCSB) în ceea ce privește înregistrarea centralizată și publică a beneficiarilor reali ai societăților și ai fiduciilor ar trebui să se aplice evaziunii fiscale. Pe de altă parte, solicită să se stabilească proceduri adecvate pentru a facilita respectarea de către IMM-uri a cerințelor de înregistrare.

1.15.

CESE sprijină o soluție globală privind impozitarea întreprinderilor cu o prezență digitală semnificativă în cadrul lucrărilor OCDE, însă, în cazul în care nu se va ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului 2020, UE ar trebui să-și reia inițiativa privind impozitarea marilor întreprinderi digitalizate.

1.16.

Este necesară reformarea Directivei împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD) în vederea includerii unor norme privind tratamentul fiscal în legătură cu jurisdicțiile cu nivel de impozitare redus și cu repatrierea dividendelor sau a câștigurilor de capital neimpozitate în străinătate.

1.17.

FIU de la nivel național trebuie să fie sprijinite din punct de vedere financiar și tehnic, fiind necesară promovarea unei cooperări strânse între acestea și între autoritățile fiscale, precum și între serviciile naționale de poliție și Europol, în urmărirea infracțiunilor fiscale și financiare.

1.18.

CESE solicită Comisiei să realizeze un studiu privind rolul societăților de tip „cutie poștală” în ceea ce privește frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, precum și în ceea ce privește spălarea banilor și să modifice, în conformitate cu concluziile acestuia, Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale, Directiva privind cerințele de capital și Directiva privind combaterea spălării banilor, pentru a preveni, prin intermediul acestor directive, comiterea de infracțiuni și facilitarea practicilor incorecte.

1.19.

CESE invită CE și statele membre să studieze conceptul de impozitare minimă efectivă a profiturilor întreprinderilor și posibila aplicare a acesteia.

1.20.

CESE propune ca acordurile comerciale sau economice ale UE să includă, în conformitate cu principiile și cu normele OMC, un capitol care să conțină clauze împotriva infracțiunilor fiscale, a spălării banilor și a planificării fiscale agresive, precum și clauze de cooperare între administrațiile fiscale.

2.   Context

2.1.

Amploarea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, precum și a spălării banilor este, din punct de vedere macroeconomic, foarte semnificativă în Europa și în lume. Dimensiunea transnațională a acestora este evidentă. Paradisurile fiscale joacă un rol-cheie în aceste procese, găzduind și canalizând capitaluri provenite de la mari întreprinderi și averi personale ai căror proprietari au omis sau au evitat plata impozitelor, împreună cu cele care provin din fapte de corupție politică și economică și de la organizații din economia ilicită.

2.2.

Nu există o definiție a paradisului fiscal care să fie unanim acceptată, însă, de regulă, în toate paradisurile fiscale cota de impunere este zero sau foarte mică și nu există transparență în ceea ce privește clienții și fluxurile financiare. Ele sunt identificate prin intermediul unor liste, care definesc caracterul necooperant ca fiind refuzul de a furniza informații autorităților fiscale și de a coopera cu autoritățile judiciare. Listele recunoscute sunt lista OCDE (4) și cele două ale UE: cea privind spălarea banilor și finanțarea terorismului și cea privind evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (5). Monografia F&D (Finance and Development, FMI) estimează că averile private din centrele financiare offshore au o valoare cuprinsă între 7 000 și 8 700 de miliarde USD (6) (între 8 % și 10 % din PIB-ul mondial).

2.3.

FMI estimează că evaziunea fiscală costă guvernele aproximativ 3 000 de miliarde USD pe an (7). Parlamentul European estimează că în UE, cifra se ridică la 825 de miliarde EUR (8), iar deficitul de încasare a TVA, în cea mai mare parte din cauza fraudei, se ridică la aproximativ 147 de miliarde EUR anual, din care 50 de miliarde EUR reprezintă „frauda de tip carusel” la nivel transfrontalier (9).

2.4.

Evitarea obligațiilor fiscale nu presupune întotdeauna o încălcare a literei legii, ci o încălcare a spiritului acesteia. Paradisurile fiscale încasează anual aproximativ 600 de miliarde USD rezultate din evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi (10). Pierderile suferite de UE se situează între 160 de miliarde EUR și 190 de miliarde EUR anual (11). Evitarea obligațiilor fiscale în șase state membre reduce cu 42,8 miliarde EUR veniturile fiscale ale celorlalte 22 de state (12). F&D (FMI) afirmă că 40 % din investițiile străine directe la nivel mondial, aproximativ 15 000 de miliarde USD, sunt direcționate către societăți de tip „cutie poștală” (fără activitate economică), frecvent sub forma unor societăți holding care regrupează filialele operaționale. Majoritatea acestora sunt întreprinderi stabilite în cinci țări europene (13).

2.5.

Conform ONU, spălarea banilor are o amploare de o valoare cuprinsă între 2 % și 5 % din PIB-ul mondial (14). Cauzele recente, precum Danske Bank (cu o estimare inițială de aproximativ 200 de miliarde EUR) (15) sau Swedbank (37 de miliarde EUR) (16) arată deficiențele în domeniul combaterii spălării banilor, în pofida directivelor și a activității autorităților de supraveghere.

2.6.

Pe lângă sectorul financiar, există și alte canale de spălare a banilor: piețe de artă, diamante și metale prețioase; porturi libere, antrepozite vamale și zone economice speciale etc. Schimbările tehnologice rapide oferă noi modalități prin intermediul activelor virtuale și al lanțurilor de blocuri (blockchain). Același lucru este valabil și pentru procedurile de evaziune și de evitare a obligațiilor fiscale: evaziune fiscală cu dividende și cupoane pentru tranzacții de tipul cum-ex (55,2 miliarde EUR), planificarea fiscală agresivă; acorduri secrete între state și întreprinderi multinaționale care își reduc în mod substanțial obligațiile fiscale sau regimuri pentru acordarea cetățeniei sau a dreptului de ședere străinilor în schimbul investițiilor. Comerțul electronic, economia platformelor și economia digitală prezintă, în general, noi riscuri în ce privește facilitarea infracțiunilor fiscale și evitarea obligațiilor fiscale, dar și noi oportunități de urmărire și control.

2.7.

Comisia Juncker a desfășurat o activitate foarte intensă pentru combaterea infracțiunilor fiscale și a evitării obligațiilor fiscale: 26 de inițiative legislative și 57 de inițiative de alte tipuri. Se disting în special două directive împotriva spălării banilor și finanțării terorismului: a patra și a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor (2015 și, respectiv, 2018). Transpunerea celei din urmă s-a încheiat în ianuarie 2020 și aduce îmbunătățiri în ceea ce privește identificarea beneficiarilor, schimbul de informații și colaborarea între FIU, precum și în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare pentru entitățile obligate, introducând totodată controlul monedelor virtuale. Rezultatele practice nu sunt satisfăcătoare: continuă să existe numeroase deficiențe și lacune, deși Comisia este foarte activă în limitele competențelor sale (evaluarea din 2019) (17). Foarte recent, Curtea de Conturi Europeană a inițiat un audit pentru a evalua eficacitatea măsurilor de combatere a spălării banilor în sectorul bancar (18), iar CE a acționat în justiție trei state membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) pentru încălcări în ceea ce privește deplina punere în aplicare a celei de a 4-a directive privind combaterea spălării banilor (19).

2.8.

La 7 mai 2020, CE a prezentat un nou plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului (20) și un regulament delegat (21), care cuprinde lista țărilor și jurisdicțiilor ce nu colaborează în această chestiune. Pe baza evaluării divergențelor constatate în punerea în aplicare a cadrului legislativ existent și a acelor „grave deficiențe[…] legate de respectarea normelor” și manifestându-și intenția de a nu tolera deloc bani iliciți în UE, planul este structurat pe șase piloni: — garantarea aplicării efective a cadrului existent, începând cu transpunerea integrală a directivelor privind combaterea spălării banilor; — instituirea unui cadru unic de reglementare, prin intermediul unei directive modificate și al unui regulament; — instituirea unor proceduri și a unui organism al UE de monitorizare, prin intermediul unei propuneri legislative; — instituirea unui mecanism de coordonare și sprijin pentru FIU și interconectarea registrelor naționale centrale ale conturilor bancare; — aplicarea legislației penale și consolidarea schimbului de informații; — consolidarea dimensiunii internaționale a cadrului UE. În primul trimestru al anului 2021 vor fi prezentate patru propuneri legislative menite să dezvolte acești piloni.

2.9.

Al doilea mare domeniu de acțiune al CE a fost cel al evitării obligațiilor fiscale, legat de inițiativele referitoare la impozitarea economiei digitale și la baza fiscală a societăților. Strategia acesteia a urmărit obținerea unei „fiscalități eficiente”, care să determine întreprinderile multinaționale să își plătească impozitele corespunzătoare acolo unde generează valoare, în conformitate cu Planul de acțiune al OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS), în special prin limitarea erodării bazei de impozitare a societăților prin deduceri ale dobânzilor, ale redevențelor și ale altor beneficii financiare. Principalul standard în acest sens a fost Directiva ATAD (2016), modificată în 2017 pentru a include tratamentul neuniform al elementelor hibride (ATAD 2) (22). Încă nu este posibilă efectuarea unei evaluări a rezultatelor acestora. De asemenea, au fost adoptate acte legislative pentru facilitarea soluționării litigiilor generate de dubla impunere (23). Un nou Regulament privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune a fost adoptat în 2018 (24).

2.10.

În inițiativele sale legislative referitoare la impozitarea economiei digitale și la baza de impozitare a societăților, CE a avut în vedere evitarea obligațiilor fiscale. În 2018, Comisia a propus două directive: Directiva privind impozitul pe profit al societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale și Directiva privind impozitarea veniturilor marilor întreprinderi digitale. În 2016, ea a propus alte două directive: Directiva privind o bază fiscală comună a societăților, CCTB, și Directiva privind o bază fiscală consolidată comună a societăților, CCCTB. Aceasta din urmă este foarte importantă pentru combaterea evitării obligațiilor fiscale. Dezbaterile simultane de la nivelul OCDE și opoziția unora dintre statele membre au întârziat adoptarea acestor directive. Având în vedere această situație, CE a prezentat o comunicare (în 2019), prin care se propune inițierea unei dezbateri, astfel încât deciziile în domeniul fiscal să fie adoptate cu majoritate calificată.

2.11.

Cooperarea dintre autoritățile fiscale și alte instituții ale statelor membre, prin schimbul automat de informații fiscale (AEOI) (25), și transparența sunt esențiale. Au fost aprobate șase directive privind cooperarea administrativă. De la prima, 2011/12/UE (26), până la ultima, (UE) 2018/822 (27), a fost extinsă treptat obligația de a dezvălui informații cu privire la beneficiarii reali ai conturilor, la activele financiare și la tranzacții, precum și la toate produsele, inclusiv la asigurări și la dividende. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește cerințele pentru schimbul automat de informații privind deciziile fiscale (tax rulings) și de informații financiare ale marilor întreprinderi, pentru fiecare țară în parte [raportare pentru fiecare țară în parte sau CBCR (28)]. Directiva (UE) 2019/1153 a Parlamentului European și a Consiliului (29) reglementează utilizarea informațiilor financiare și de altă natură pentru urmărirea penală a infracțiunilor.

2.12.

Comisia Juncker s-a confruntat cu problema acordurilor secrete ale anumitor state membre cu întreprinderi multinaționale, care le permit acestora să plătească impozite foarte reduse în aceste țări. De asemenea, a reușit să introducă indicatori fiscali în semestrul european. Ultimele recomandări specifice fiecărei țări indică faptul că, în unele state, legislația nu este aplicată în mod satisfăcător în ceea ce privește planificarea fiscală agresivă sau identificarea beneficiarilor reali. Cooperarea dintre statele membre poate fi mult îmbunătățită. În pofida faptului că au fost înregistrate unele progrese, nu se observă o diminuare generalizată a nivelurilor fraudei, spălării banilor și evitării obligațiilor fiscale care cresc în unele cazuri, cum ar fi fluxurile de capital către întreprinderile de tip „cutie poștală”.

2.13.

În ultimii cinci ani, CESE a adoptat 25 de avize cu privire la aceste aspecte. În general, CESE a sprijinit măsurile propuse de Comisie. În unele cazuri, CESE a formulat cerințe suplimentare, în conformitate cu poziția PE.

3.   Observații generale și recomandări

3.1.

Criza provocată de pandemia de coronavirus, cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, trebuie să fie în centrul oricărui proces de reflecție și al tuturor propunerilor cu caracter economic și social. În legătură cu prezentul aviz, pare evident că o reducere drastică a volumului economic al infracțiunilor fiscale și al evitării obligațiilor fiscale ar oferi statelor și Uniunii în sine o parte din resursele financiare necesare pentru a face față impactului sanitar, economic și social al pandemiei. CESE consideră că implicarea instituțiilor europene, a guvernelor naționale și a societății civile în adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru realizarea unei acțiuni permanente și eficiente de combatere a infracțiunilor fiscale și a evitării obligațiilor fiscale este, în prezent, mai mult decât oricând, un imperativ politic și moral esențial și o chestiune urgentă.

3.2.

Prezentul aviz urmărește, în principal, formularea unor propuneri care să contribuie la o combatere mai eficientă a acestor infracțiuni, pe baza unei imagini de ansamblu și a opiniilor exprimate în avizele anterioare ale CESE. Este necesar să se țină seama de relațiile existente între diferitele infracțiuni fiscale și de relația acestora cu evitarea obligațiilor fiscale, prin intermediul unor canale comune care conduc spre paradisurile fiscale.

3.3.

CESE recunoaște voința CE și a PE de a promova inițiativele care vizează combaterea infracțiunilor fiscale, a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și regretă faptul că unele dintre principalele inițiative, precum cele care privesc impozitul pe profit al societăților, frauda legată de TVA și planificarea fiscală agresivă, sunt blocate sau pot fi restrânse de unele state membre și de lipsa de cooperare între ele.

3.4.

CESE propune promovarea unui pact european pentru combaterea eficientă a fraudei și a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor. CESE face apel la Comisie să promoveze o inițiativă politică în care să fie implicate guvernele naționale și celelalte instituții europene în vederea creării acestui pact. Cooperarea dintre statele membre trebuie să fie unul dintre pilonii pactului.

3.5.

Aplicarea eficientă a pactului ar trebui să le ofere UE și statelor sale membre resurse suplimentare față de cele oferite de creșterea economică, în vederea finanțării planurilor de redresare după criza provocată de pandemie, a transformării ecologice și digitale a economiilor lor și a construirii unui Pilon european al drepturilor sociale solid. CESE solicită factorilor de decizie politică ai UE și guvernelor naționale să ajungă, cu responsabilitatea și generozitatea pe care le impun momentele tragice prin care trecem și cu respectarea suveranității fiscale a statelor membre, la un consens privind conținutul pactului propus de CESE. În opinia CESE, construirea unui consens privind realizarea unui pact european pentru combaterea infracțiunilor fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor și a finanțării terorismului ar trebui să se bazeze pe: (a) angajamentul statelor membre și al instituțiilor europene de a adopta toate măsurile legislative și administrative suplimentare necesare pentru combaterea eficientă a acestor infracțiuni și a practicilor incorecte; (b) consolidarea voinței politice de cooperare între statele membre și cu instituțiile UE, care să conducă la instituirea unor proceduri eficiente de cooperare administrativă, polițienească și judiciară pentru a atinge obiectivele pactului; (c) angajamentul statelor membre de a pune capăt concurenței fiscale neloiale și de a debloca directivele aferente obiectivelor pactului; și (d) implicarea organizațiilor societății civile în realizarea pactului.

3.6.

Participarea organizațiilor societății civile la acest acord și la crearea unei conștiințe sociale avansate în materie fiscală este esențială. Cetățenii europeni așteaptă cu interes alocarea unor resurse suficiente pentru servicii publice de calitate – în prezent, în special pentru sănătate și cercetare – și pentru sisteme de protecție socială adecvate. Majoritatea antreprenorilor care își respectă obligațiile fiscale doresc să pună capăt evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale practicate de unele întreprinderi, care le fac concurență neloială.

3.7.

CESE este de acord cu PE atunci când afirmă că „[…] impozitarea echitabilă și lupta hotărâtă împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a spălării de bani joacă un rol central în crearea unei societăți echitabile și a unei economii puternice, apărând în același timp contractul social și statul de drept” (30). Prin urmare, este preocupat de amploarea decalajului fiscal pe care aceste infracțiuni și practicile incorecte îl generează în veniturile fiscale, precum și de evoluția recentă a fiscalității, care a transferat incidența fiscală asupra veniturilor salariale și dinspre sectorul financiar către economia reală, în care IMM-urile se confruntă cu o presiune fiscală mai accentuată decât întreprinderile multinaționale.

3.8.

Introducerea indicatorilor fiscali în rapoartele pentru fiecare țară în parte din cadrul semestrului european a reprezentat un progres. Cu toate acestea, evaluarea rezultatelor acestora arată că funcționarea FIU, schimbul automat de informații și cooperarea între autoritățile fiscale nu sunt satisfăcătoare în unele state membre ale UE, atât în ceea ce privește spălarea banilor, cât și în ceea ce privește evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. CESE propune CE ca indicatorii fiscali să aibă, în cadrul semestrului european, aceeași importanță ca ceilalți și să se stabilească o procedură de evaluare a eficienței, echității, caracterului suficient și a funcționării corespunzătoare a sistemelor fiscale.

3.9.

CESE sprijină noul un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului și consideră că acesta ar trebui pus în aplicare de urgență. CESE sprijină crearea unui organism european de supraveghere, care să consolideze la maximum cooperarea dintre autoritățile fiscale și FIU ale statelor membre și să dețină anumite competențe directe de control al entităților care fac obiectul obligațiilor din toate domeniile și de investigare cu privire la acestea și resurse de personal și tehnologice suficiente pentru a se adapta la evoluția constantă a infracțiunilor. Invită Comisia să ia în considerare, ca modalitate optimă în acest sens, crearea unei agenții europene care să combată infracțiunile fiscale, economice și financiare și spălarea banilor și să monitorizeze respectarea legislației și eficiența acțiunilor administrative. CESE consideră necesar ca UE să adopte poziții comune în forurile internaționale, cum ar fi GAFI (OCDE), G20 și ONU. În opinia CESE, CE ar trebui să ajute statele membre prin instituirea unor mecanisme de formare precum Academia fiscală europeană, pe care a propus-o în avizul său privind programul Fiscalis (10/2018) (31).

3.10.

Cadrul juridic împotriva spălării banilor trebuie să permită accesul la informații legate de titularii de conturi, de întreprinderi și de fiducii, respectând normele privind protecția datelor și jurisprudența Curții de Justiție în domeniu. Trebuie asigurată protecția specialiștilor care sunt obligați să denunțe practicile suspecte de spălare a banilor pe care le detectează. CESE salută faptul că planul de acțiune propune un nou regim de protecție a avertizorilor și solicită ca acesta să nu fie amânat până în decembrie 2021. CESE este de acord cu punctul de vedere al CE, conform căruia ar trebui să se asigure că măsurile adoptate implică cele mai mici sarcini administrative și financiare suplimentare pentru statele membre și entitățile obligate.

3.11.

Măsurile de supraveghere a statelor terțe incluse în a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor vor fi eficiente numai dacă va exista o listă realistă a țărilor cu risc ridicat. CESE pledează pentru o metodologie transparentă și clară și pentru termene de evaluare mai scurte. Comitetul consideră că noua listă, cu doar 20 de țări și teritorii, ar trebui să fie aprobată cât mai curând posibil și să mai includă alte câteva țări, cum ar fi cele care au fost implicate în scandaluri recente. Regretă obstacolele create de unele țări ale UE în ceea ce privește accesul la informații cu privire la tranzacțiile către paradisurile fiscale.

3.12.

Lista Ecofin (2017) a paradisurilor fiscale în ceea ce privește evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale a fost actualizată în februarie anul trecut. Spre deosebire de alte liste, aceasta are avantajul de a cuprinde atât țările care nu acceptă un schimb automat de informații, cât și pe cele care oferă regimuri fiscale speciale pentru întreprinderi. Este condamnabil faptul că lista europeană exclude existența paradisurilor fiscale în UE. Totuși, în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european, CE a menționat anumite state membre în legătură cu subminarea bazelor de impozitare ale partenerilor lor din Uniune. Deși amenințarea includerii pe lista neagră are un efect descurajator din punctul de vedere al reputației, sancțiunile nu sunt suficient de eficiente.

3.13.

Pentru ca jurisdicțiile aflate pe listă să întreprindă reformele necesare, CESE propune ca, după următoarea evaluare, să fie reformat regulamentul, pentru a interzice realizarea de tranzacții financiare cu UE celor care nu au adoptat măsurile necesare. Măsurile trebuie să vizeze, de asemenea, întreprinderile care evită plata impozitelor. O măsură eficientă ar fi să nu se acorde ajutoare publice pentru COVID-19 întreprinderilor care efectuează tranzacții nejustificate cu jurisdicțiile enumerate în listă, astfel cum au aprobat unele state membre. CESE solicită, de asemenea, să se ia în considerare excluderea respectivelor întreprinderi de la atribuirea contractelor de achiziții publice.

3.14.

Întreprinderile multinaționale funcționează la nivel mondial având o conducere comună, însă normele fiscale se adoptă la nivel național, fără a se ține seama de interacțiunea acestora cu regimurile altor țări, în cazurile în care concurența fiscală cu acestea nu este loială. Anumite jurisdicții aprobă regimuri fiscale care subminează bazele de impozitare ale altor teritorii. Acest lucru, împreună cu scăderea generalizată a cotelor, a determinat intrarea țărilor într-o cursă fiscală descendentă pentru a atrage investițiile străine directe și a condus la lacune și necorelări juridice. Multe întreprinderi multinaționale își restructurează activitățile pentru a-și reduce drastic factura fiscală. În acest sens, ele apelează la anumite operațiuni în cadrul grupului pentru a transfera artificial o mare parte din cheltuieli către teritoriile cu impozitare medie sau ridicată, în timp ce profitul este declarat în jurisdicții cu impozitare redusă sau nulă, în care au obținut norme fiscale secrete (tax rulings) de la guverne. Transferul profiturilor de către marile întreprinderi din economia digitală este deosebit de simplu în acest context. CESE speră că punerea în aplicare a normelor BEPS și a directivelor ATAD va permite schimbarea acestei situații. Este încă devreme pentru a evalua rezultatele. Pentru ca acestea să fie eficiente, este esențială cooperarea tuturor statelor membre, care reprezintă obiectivul principal al pactului european.

3.15.

UE este un spațiu vulnerabil în ce privește evitarea obligațiilor fiscale (32). Mobilitatea capitalurilor, a bunurilor și a persoanelor pe piața internă contrastează cu lipsa de coordonare a politicilor fiscale. După criza din 2008, progresele înregistrate în ceea ce privește guvernanța economică au pus accentul pe controlul cheltuielilor. Situația s-a schimbat în ultimii ani, dar coordonarea politicilor fiscale este încă insuficientă. Introducerea indicatorilor fiscali în semestrul european constituie un progres care a permis semnalarea ca prejudiciabile a sistemelor fiscale din anumite state membre.

3.16.

În 2009, G20 a inițiat un proces de cooperare pentru combaterea evaziunii și a evitării obligațiilor fiscale. OCDE a aprobat un nou standard global privind schimbul de informații, standardul comun de raportare (SCR), bazat pe schimbul automat de informații (AEOI). Majoritatea jurisdicțiilor din comunitatea internațională s-au angajat să îl pună în aplicare din ianuarie 2018. O evaluare generală a respectării acestuia este în curs de efectuare.

3.17.

În UE, schimbul automat de informații este reglementat prin Directiva privind cooperarea administrativă (DAC), modificată de mai multe ori pentru a se alinia la standardul comun de raportare. DAC a extins obligația schimbului automat de informații la persoanele fizice și juridice și la principalele tipuri de venituri, însă există lacune care trebuie remediate. Problema informațiilor referitoare la beneficiarul real al activelor și al fondurilor, la vehiculele intermediare opace (anumite fiducii sau trusturi, societăți de tip „cutie poștală”, fundații etc.) rămâne nesoluționată, astfel cum a demonstrat scandalul „Panama Papers”. Nu a fost soluționată nici problema anonimatului „acțiunilor la purtător”, al căror beneficiar nu este cunoscut public și care sunt permise în anumite țări. Domeniul de aplicare al DAC ar trebui extins la operele de artă și la alte bunuri de mare valoare aflate în porturi libere și în antrepozite vamale. Ar trebui, de asemenea, rezolvată problema sistemelor instituite de 19 state membre pentru acordarea cetățeniei și a dreptului de ședere în schimbul investițiilor și care, în numeroase cazuri, sunt utilizate pentru săvârșirea de infracțiuni fiscale.

3.18.

Planul de acțiune BEPS al OCDE este inițiativa globală de combatere a erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor. Rapoartele privind desfășurarea fiecăreia dintre cele 15 acțiuni ale sale au o natură juridică diferită. Unele privesc bunele practici, iar altele vizează seria de standarde minime, având capacitatea de a obliga statele să includă conținutul lor în legislația privind întreprinderile. Unele aspecte fundamentale, cum ar fi impozitarea economiei digitale sau repartizarea drepturilor de impunere pe țări, sunt în curs de soluționare la nivel global. Unele țări și organizații ale societății civile au criticat procesul BEPS și au solicitat ca reformarea arhitecturii fiscale internaționale să fie transferată Comitetului de experți în domeniul fiscal al ONU. CESE consideră că OCDE trebuie să își finalizeze activitatea și să colaboreze cu Comitetul ONU, pentru a-și partaja și a-și universaliza concluziile.

3.19.

Directivele ATAD sunt elementele centrale ale strategiei UE împotriva evitării obligațiilor fiscale. Acestea garantează că statele membre pun în aplicare rapoartele BEPS în mod coordonat și consolidează valoarea lor juridică, subordonând respectarea lor controlului din partea CJUE. În unele cazuri, normele împotriva abuzurilor depășesc BEPS, astfel cum este cazul „impozitelor la ieșire”, al normelor privind „întreprinderile străine controlate”, al normelor pentru neutralizarea efectelor tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride sau al instituirii unei clauze generale împotriva abuzurilor. Cu toate acestea, clauzele privind investițiile nu au fost incluse din cauza opoziției anumitor țări, deși Comisia și majoritatea statelor membre s-au pronunțat în favoarea acestora.

3.20.

Investigațiile efectuate de CE în legătură cu deciziile fiscale secrete semnate de unele întreprinderi multinaționale mari și de guvernele unor state membre ale UE au evidențiat importanța proceselor de evitare a obligațiilor fiscale facilitate: cote de impozitare cuprinse între 0,05 % și 2 % din profiturile transferate din alte țări europene. Ca răspuns, UE a modificat DAC pentru a institui obligativitatea comunicării automate a oricărei decizii fiscale (tax ruling) transfrontaliere semnate de un stat membru.

3.21.

O reformă mai recentă a DAC a extins schimbul automat la informații de bază cu privire la întreprinderile mari (33), defalcate pentru fiecare țară [rapoarte CBCR (34)], în conformitate cu cerințele prevăzute în acțiunea 13 a BEPS. Însă, în continuare, accesul publicului la aceste informații nu este permis. CE a propus reformarea Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (35) în materie de contabilitate, pentru a permite publicarea rapoartelor pentru fiecare țară în parte. CESE consideră că ar trebui să se aplice cel puțin societăților care beneficiază de ajutoare publice.

3.22.

O propunere foarte importantă a CE în domeniul impozitării întreprinderilor este cea referitoare la armonizarea bazei fiscale a societăților. În prima sa etapă (CCTB), baza fiscală ar urma să fie calculată în conformitate cu norme comune. În a doua etapă (CCCTB), profitul și pierderile pe care diferitele filiale ale unei întreprinderi sau ale unui grup multinațional le-au avut în fiecare stat membru ar fi consolidate în întreaga UE. Soldul net rezultat ar urma să fie distribuit între diferitele țări în care întreprinderea își desfășoară activitatea, impozitul fiind plătit în fiecare dintre acestea conform unei formule prestabilite (active, vânzări și locuri de muncă). Există speranța că, odată cu consolidarea, ar înceta o mare parte a operațiunilor de planificare fiscală agresivă. CESE este de acord ca impozitarea să se bazeze pe o formulă ponderată care să țină seama de locul de vânzare, de ocuparea forței de muncă și de active. Valoarea drepturilor de proprietate intelectuală, a datelor și a altor active necorporale trebuie să fie evaluată în mod riguros.

3.23.

Potrivit CE și OCDE, dificultatea pe care o întâmpină, în unele țări și în diferite situații, normele fiscale în vigoare în ceea ce privește includerea veniturilor noilor modele de afaceri ale economiei digitale a condus la o subimpozitare a întreprinderilor digitale în raport cu cele tradiționale. CE a aprobat (în martie 2018) două propuneri de directivă pentru impozitarea economiei digitale (36), în conformitate cu lucrările OCDE care ar trebui să se încheie în 2020. Una dintre acestea are în vedere o soluție provizorie, iar cealaltă, o soluție definitivă. Soluția provizorie stabilește un impozit de 3 % pe vânzările de servicii digitale ale marilor întreprinderi (și nu pe profit sau acolo unde se creează valoarea). Pentru moment, aceasta este blocată la nivelul Consiliului. Comisia aderă acum la o soluție globală în cadrul lucrărilor OCDE, însă, în cazul în care nu se ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului 2020, își va relua inițiativa privind impozitarea marilor întreprinderi digitalizate.

3.24.

Atât CE, cât și CESE (37) s-au pronunțat asupra necesității de a iniția o dezbatere și de a discuta despre condițiile necesare pentru a trece treptat de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în chestiunile fiscale. Termenele-limită pentru efectuarea acestei schimbări pot fi mai scurte sau mai lungi, în funcție de importanța pe care o au pentru statele membre chestiunile fiscale asupra cărora se dorește să se intervină.

3.25.

CESE consideră că provocările enorme pe care le implică criza provocată de pandemia de COVID-19 pentru UE și pentru toate statele sale membre sunt incompatibile cu orice tip de relaxare legată de infracțiunile care aduc daune creșterii economice și finanțelor publice. CESE susține, de asemenea, că este necesar să se consolideze cooperarea și solidaritatea între statele membre, instituțiile UE și sectoarele societății civile europene.

4.   Observații și recomandări specifice

4.1.

CESE recomandă extinderea soluției prevăzute în a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor la domeniul evaziunii fiscale, pentru a institui obligația țărilor de a înființa un registru centralizat și public al beneficiarilor reali ai societăților și ai fiduciilor și stabilirea unei proceduri adecvate pentru a identifica proprietarul efectiv atunci când acesta se află în spatele unei întreprinderi situate în afara UE. Toate registrele trebuie să funcționeze într-un mod adecvat și proporțional, pentru a facilita activitatea întreprinderilor care trebuie să îndeplinească cerințele și, în special, a IMM-urilor, cărora ar trebui să li se acorde servicii de asistență.

4.2.

Nevoia de a-i identifica pe beneficiarii reali ai tuturor societăților și fiduciilor ar trebui extinsă la deținătorii acțiunilor la purtător. CESE solicită Comisiei să ia în considerare instituirea unei proceduri care să permită acest lucru și, dacă nu este posibil, să procedeze la interzicerea lor în UE.

4.3.

Lacunele pe care le prezintă încă textul DAC trebuie să fie completate pentru a extinde schimbul automat de informații la operele de artă și la alte bunuri de mare valoare aflate în porturi libere, în antrepozite vamale și în zone economice speciale.

4.4.

Statelor membre ar trebui să li se solicite să elimine treptat regimurile de acordare a cetățeniei sau a dreptului de ședere în schimbul investițiilor, care facilitează infracțiunile fiscale. Aceasta este poziția PE, împărtășită de CESE în avizul său SOC/618 (38). Atât timp cât acestea se mențin, trebuie luate măsurile de control necesare pentru a se asigura că investitorii își respectă obligațiile fiscale.

4.5.

Trebuie introduse măsuri convenite la nivelul OCDE și al Cadrului integrat pentru acordarea de asistență tehnică în ceea ce privește alocarea de venituri fiscale către jurisdicții de piață precum India și China. Directiva ATAD ar trebui modificată pentru a include norme privind tratamentul fiscal în legătură cu jurisdicțiile cu nivel de impozitare redus și, în special, cu repatrierea dividendelor sau a câștigurilor de capital provenite de la filialele externe, în cazul în care pentru acestea nu s-a aplicat o cotă de impunere minimă în străinătate.

4.6.

În conformitate cu solicitarea inclusă în Rezoluția PE din martie 2019 (39), CESE invită CE și statele membre să studieze conceptul de impozitare minimă efectivă a profiturilor întreprinderilor și posibila aplicare a acesteia.

4.7.

Trebuie intensificată cooperarea dintre organismele de supraveghere și autoritățile fiscale ale statelor membre, în special în domeniul infracțiunilor fiscale și al spălării banilor, precum și să se promoveze o cooperare mai strânsă între Europol și serviciile naționale de poliție.

4.8.

FIU naționale trebuie să fie sprijinite financiar și tehnic pentru a le permite să își îndeplinească sarcinile în mod eficient.

4.9.

Volumul enorm de capital care circulă prin societățile de tip „cutie poștală” cu sediul în UE necesită un răspuns ferm din partea factorilor de decizie politică. CESE solicită Comisiei să realizeze un studiu privind rolul societăților de tip „cutie poștală” în frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (după aplicarea ATAD 1 și 2), precum și în spălarea banilor, și să adopte, în conformitate cu concluziile acestuia, toate măsurile necesare pentru a împiedica săvârșirea, prin intermediul acestui tip de societăți, a infracțiunilor și a practicilor incorecte menționate. Directivele ATAD, Directiva privind cerințele de capital și directiva privind combaterea spălării banilor ar trebui modificate, după caz.

4.10.

CESE propune ca, în cadrul viitoarelor acorduri comerciale, de investiții sau de asociere economică ale UE ori în cadrul revizuirii celor aflate în vigoare, să se ia în considerare, în conformitate cu principiile și cu normele OMC, introducerea unui capitol dedicat fiscalității, care să includă rezultatele programului BEPS al OCDE, clauze pentru combaterea fraudei și a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a spălării banilor, precum și clauze de cooperare între administrațiile fiscale.

---

(1)  Se folosesc, ca și în restul textului, acronimele în limba engleză.

(2)  JO C 353, 18.10. 2019, p. 90

(3)  C(2020) 2800 final.

(4)  Pe lista GAFI a jurisdicțiilor cu risc ridicat sunt incluse numai două state (Coreea de Nord și Iran). Pe lista GAFI a jurisdicțiilor care fac obiectul unei monitorizări sporite sunt incluse 18 țări. Ambele documente au fost actualizate la 21 februarie 2020.

(5)  Pe lista inclusă în Regulamentul delegat (UE) 2020/855 al Comisiei din 7 mai 2020 (JO L 195, 19.6.2020, p. 1) figurează 20 de teritorii cu risc ridicat în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului. Lista revizuită a jurisdicțiilor necooperante în ceea ce privește evaziunea și evitarea obligațiilor fiscale include 12 țări, la care se adaugă alte 20 care fac obiectul supravegherii.

(6)  Lipton, D.: Shining a Light, p. 4; și Shaxson, N.: Tackling Tax Havens, p. 7, conform Zucman, G. (2017). FMI, F&D, septembrie 2019.

(7)  Bhatt, G.: Editor’s Letter. FMI. Ibidem, p. 2.

(8)  Rezoluția PE din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, punctul 24.

(9)  PE: Ibidem, punctele 142 și 143.

(10)  Shaxson, N., Tackling Tax Havens (Abordarea paradisurilor fiscale). IMF: ibidem, p. 7.

(11)  PE: Ibidem, punctul 19.

(12)  PE: Ibidem, punctul 328.

(13)  Damgaard, J., Elkjaer, T. Johannesen, N., The Rise of Phantom Investments, p. 11-13. FMI, F&D, septembrie 2019.

(14)  UN: UNODC Money Laundering and Globalization (Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate: Spălarea banilor și globalizarea).

(15)  PE: Ibidem, punctele 236 și 237.

(16)  PE: Ibidem, punctul 235. Financial Times, 23 martie 2020.

(17)  COM(2019) 360 final, 370 final, 371 final și 372 final, din 24 iulie 2019. Un interes deosebit îl prezintă COM(2019) 373 – Raport privind evaluarea unor presupuse cazuri recente de spălare de bani care implică instituții de credit din UE.

(18)  La 11 iunie 2020: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=53979

(19)  La 2 iulie 2020: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_1228

(20)  C(2020) 2800.

(21)  Regulamentul delegat (UE) 2020/855 al Comisiei din 7 mai 2020.

(22)  Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului (JO L 193, 19.7.2016, p. 1) (ATAD) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 în statele membre care nu dispuneau de o legislație proprie (și va intra în vigoare în 2024 în celelalte state). Directiva (UE) 2017/952 a Consiliului (JO L 144, 7.6.2017, p. 1) (ATAD 2) va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022.

(23)  Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului (JO L 265, 14.10.2017, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 12.11.2018, p. 6).

(25)  În limba engleză: Automatic exchange of information – AEOI.

(26)  Directiva 2011/16/UE a Consiliului (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).

(27)  Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului (JO L 139, 5.6.2018, p. 1).

(28)  În limba engleză: Country by country reporting – CBCR.

(29)  JO L 186, 11.7.2019, p. 122.

(30)  PE: ibidem, punctul 328.

(31)  Avizul ECO/470 pe tema „Fiscalis – 2021-2027” (JO C 62, 15.2.2019, p. 118).

(32)  Cobham, A. și Garcia-Bernardo, J.; Time for the EU to close its own tax havens, Tax Justice Network, 4 aprilie 2020.

(33)  Informații referitoare la locul în care se află angajații acestora, la vânzări, la profitul declarat și la impozitele plătite.

(34)  În limba engleză: Country by country reporting – CBCR.

(35)  JO L 182, 29.6.2013, p. 19.

(36)  COM(2018) 147 final, Propunere de directivă de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale; și COM(2018) 148 final, Propunere de directivă privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale.

(37)  COM(2019) 8, Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE.

(38)  Avizul CESE „Sisteme din Uniunea Europeană de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori”, SOC/618, (JO C 47, 11.2.2020, p. 81).

(39)  PE: Ibidem, punctele 78-85.