Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020BP1836

Rezoluția (UE) 2020/1836 a Parlamentului European din 14 mai 2020 referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018: performanță, gestiune financiară și control

JO L 417, 11.12.2020, p. 1–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2020/1836/oj

11.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 417/1


REZOLUȚIA (UE) 2020/1836 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 14 mai 2020

referitoare la descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului agențiilor Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2018: performanță, gestiune financiară și control

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor Uniunii Europene aferente exercițiului financiar 2018,

având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2017 [COM(2019) 334],

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi privind agențiile pentru exercițiul financiar 2018, însoțit de răspunsurile agențiilor (1),

având în vedere studiul nr. 07/2019 al Curții de Conturi intitulat „Raportarea cu privire la sustenabilitate: un bilanț la nivelul instituțiilor și al agențiilor UE” (studiul de caz rapid), publicat la 12 iunie 2019,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (2), în special articolul 1 alineatul (2) și articolul 208,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (3), în special articolele 68 și 70,

având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4), în special articolul 110,

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/715 al Comisiei din 18 decembrie 2018 privind regulamentul financiar cadru pentru organele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și menționate la articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (5), în special articolul 105,

având în vedere articolul 100 și anexa V la Regulamentul său de procedură,

având în vedere avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0079/2020),

A.

întrucât prezenta rezoluție cuprinde, pentru fiecare organism vizat de articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 și de articolul 70 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, observațiile cu caracter orizontal care însoțesc deciziile de descărcare de gestiune în conformitate cu articolul 110 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) nr. 1271/2013 și cu articolul 3 din anexa V la Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

B.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este important să se consolideze și mai mult principiile întocmirii bugetului în funcție de performanțe, responsabilitatea instituțiilor Uniunii și buna administrare a resurselor umane,

1.   

subliniază că agențiile exercită o influență semnificativă asupra politicilor și proceselor de luare a deciziilor, precum și asupra implementării programelor în domenii de importanță vitală pentru cetățenii europeni, cum ar fi securitatea, siguranța, sănătatea, cercetarea, afacerile economice, libertatea și justiția; reamintește importanța sarcinilor realizate de agenții și impactul lor direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii; reamintește, de asemenea, importanța autonomiei agențiilor, în special a autonomiei agențiilor de reglementare și a celor care îndeplinesc funcția de colectare independentă de informații; reamintește că principalele motive pentru care au fost înființate agențiile au fost pentru a opera sistemele Uniunii, a facilita punerea în aplicare a pieței unice europene și a realiza evaluări tehnice sau științifice independente; salută, în acest sens, performanțele globale efective ale agențiilor;

2.   

salută progresele vizibile înregistrate de agenții în a răspunde cererilor și recomandărilor exprimate cu ocazia procedurilor anuale de descărcare de gestiune; constată cu satisfacție că, potrivit raportului anual al Curții de Conturi („Curtea”) privind agențiile Uniunii pentru exercițiul financiar 2018 („raportul Curții”), Curtea a emis o opinie de audit fără rezerve privind fiabilitatea conturilor tuturor agențiilor; constată, de asemenea, că serviciile Curții au emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor pentru toate agențiile; constată că Curtea a emis o opinie fără rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO); constată că, în ceea ce privește EASO, Curtea a emis o bază pentru o opinie cu rezerve în ceea ce privește constatările sale pentru exercițiile financiare 2016 și 2017 cu privire la legalitatea și regularitatea plăților, dar că, cu excepția efectelor exercițiilor financiare 2016 și 2017, Curtea este de părere că plățile EASO care stau la baza conturilor anuale pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative; ia act de progresele continue înregistrate de EASO în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor și a planurilor de acțiune corective;

3.   

ia act de faptul că, pentru cele 32 de agenții descentralizate ale Uniunii, bugetele pentru 2018 s-au ridicat la aproximativ 2 590 000 000 EUR în credite de angajament, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 10,22 % față de 2017, și la 2 360 000 000 EUR în credite de plată, ceea ce reprezintă o creștere de 5,13 % în comparație cu 2017; constată, de asemenea, că, din cele 2 360 000 000 EUR, aproximativ 1 700 000 000 EUR au provenit din bugetul general al Uniunii, reprezentând 72,16 % din finanțarea totală a agențiilor în 2018 (72,08 % în 2017); recunoaște, în plus, că aproximativ 657 000 000 EUR au provenit din taxe și tarife și din contribuțiile directe ale țărilor participante;

4.   

reamintește cererea sa privind raționalizarea și accelerarea procedurii de descărcare de gestiune pentru a lua o decizie legată de acordarea descărcării de gestiune în anul imediat următor anului pentru care se acordă descărcarea de gestiune și încheind procedura în anul următor exercițiului financiar în cauză; salută, în acest sens, eforturile pozitive depuse și buna cooperare cu Rețeaua agențiilor Uniunii Europene („Rețeaua”), cu agențiile individuale și în special cu Curtea, ceea ce arată că există un potențial clar privind raționalizarea și accelerarea procedurii din partea acestora; apreciază progresele realizate până în prezent și invită toți actorii relevanți să își continue eforturile pentru continuarea procedurii;

Principalele riscuri și recomandări identificate de Curte

5.

constată cu satisfacție că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general în ceea ce privește fiabilitatea conturilor agențiilor este scăzut pentru toate agențiile, în funcție de standardele contabile acceptate la nivel internațional și că în trecut au fost constatate numai câteva erori materiale; constată, cu toate acestea, că numărul din ce în ce mai mare de acorduri de delegare, prin care Comisia atribuie agențiilor sarcini și venituri suplimentare specifice, reprezintă o provocare din punctul de vedere al coerenței și al transparenței în tratamentul conturilor agențiilor;

6.

ia act de faptul că, potrivit raportului său, Curtea consideră că riscul general pentru legalitatea și regularitatea veniturilor care stau la baza conturilor agențiilor este scăzut pentru majoritatea agențiilor și mediu pentru agențiile care se autofinanțează parțial, în cazul în care reglementări specifice sunt aplicabile la perceperea și colectarea taxelor și contribuțiilor din partea operatorilor economici sau a țărilor care cooperează; constată că raportul Curții consideră că riscul general în ceea ce privește legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor agențiilor este mediu, variind de la scăzut la ridicat pentru anumite titluri bugetare; constată că riscul aferent titlului I (cheltuieli cu personalul) este în general scăzut, pentru titlul II (cheltuieli administrative), riscul este considerat a fi mediu, iar pentru titlul III (cheltuieli operaționale), riscul este considerat a fi de la scăzut la ridicat, în funcție de agenția în cauză și de natura cheltuielilor operaționale ale acesteia; subliniază că sursele de risc ridicat sunt legate de obicei de achizițiile publice și de plățile nerambursabile care ar trebui să fie luate în considerare atunci când Curtea decide asupra unui eșantion de verificări și audituri viitoare;

7.

observă că, în conformitate cu raportul Curții, riscul pentru buna gestiune financiară este mediu și este identificat în principal în domeniul tehnologiei informației (IT) și în cel al achizițiilor publice; regretă că tehnologia informației și achizițiile publice continuă să fie domenii predispuse la erori; solicită din nou Comisiei să asigure formarea suplimentară și schimbul de bune practici pentru echipele de achiziții ale agențiilor;

8.

subliniază că necesitatea de a dispune de structuri și proceduri administrative separate pentru fiecare agenție constituie un risc inerent pentru ineficiența administrativă și îndeamnă agențiile să își consolideze gruparea și cooperarea în funcție de domeniile lor de politică pentru a asigura armonizarea și partajarea eficientă a resurselor; invită agențiile să depună eforturi suplimentare pentru extinderea domeniului de aplicare a serviciilor comune, îmbunătățind astfel eficiența și rentabilitatea procedurilor lor;

9.

subliniază problema existenței unui sediu dublu (operațional și administrativ) care nu aduce o valoare adăugată operațională pentru agenții și încurajează luarea de măsuri suplimentare pentru a limita deficiențele; încurajează agențiile să coabiteze, concentrându-se în continuare pe domeniile lor specifice de politică; ia act de faptul că Comisia este responsabilă de propunerile privind posibilele fuziuni, închideri și/sau transferuri de sarcini;

10.

constată, potrivit raportului Curții, că, în urma observațiilor formulate în anii anteriori și având în vedere evoluțiile cunoscute ale politicilor Uniunii în anumite domenii, riscul identificat în ceea ce privește nivelul de cooperare al statelor membre este ridicat pentru unele agenții, și anume Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), EASO și Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA); își reiterează apelul adresat Comisiei de a înscrie aceste chestiuni pe ordinea de zi a Consiliului pentru a contribui la consolidarea cooperării dintre statele membre;

11.

admite că o activitate eficace, eficientă și lipsită de erori a agențiilor este strâns legată de un nivel adecvat de finanțare necesar pentru a-și acoperi activitățile operaționale și administrative;

Gestiunea bugetară și financiară

12.

ia act de răspunsul favorabil al Rețelei la invitația Parlamentului de a furniza instituțiilor Uniunii un feedback constructiv în cadrul negocierilor privind cadrul financiar multianual de după 2020 și arată că fiecare agenție a fost invitată să realizeze o analiză a propunerii Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027; recunoaște importanța deosebită a cadrului financiar multianual pentru bugetul agențiilor și le încurajează să continue să exploreze noi surse de finanțare, pe lângă actualele contribuții de la bugetul Uniunii;

13.

constată că gradul de detaliu furnizat în rapoartele auditate cu privire la execuția bugetară ale anumitor agenții diferă de cel prezentat de majoritatea celorlalte agenții, ceea ce demonstrează nevoia unor orientări clare referitoare la raportarea bugetară a agențiilor; ia act de efortul depus pentru a se asigura consecvența în prezentarea și raportarea conturilor; constată și în acest an discrepanțe în ceea ce privește informațiile și documentele prezentate de agenții, în special referitoare la cifrele legate de personal, inclusiv în rapoartele privind schema de personal (posturi ocupate sau posturile maxime autorizate în temeiul bugetului Uniunii); ia act de răspunsul Rețelei potrivit căruia aceasta urmează orientările Comisiei, care au fost revizuite în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2019/715 și adoptate la 20 aprilie 2020; în plus, invită din nou Comisia ca în următorii ani să transmită automat autorității care acordă descărcarea de gestiune bugetul oficial (în credite de angajament și credite de plată) și cifre referitoare la personal (schema de personal, agenții contractuali și experții naționali detașați, începând cu data de 31 decembrie a anului în cauză) pentru cele 32 de agenții descentralizate;

Performanța

14.

încurajează agențiile și Comisia să dezvolte și să aplice principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe, să caute în mod consecvent cele mai eficiente modalități de a aduce valoare adăugată și să exploreze în continuare posibile îmbunătățiri ale eficienței în ceea ce privește gestionarea resurselor; ia act de sugestia Curții potrivit căreia publicarea pe activități a bugetelor agențiilor ar permite corelarea resurselor cu activitățile pentru care acestea sunt utilizate și ar facilita alocarea bugetară, eficacitatea și ar limita cheltuielile inutile;

15.

constată cu satisfacție că Rețeaua a fost creată de către agenții ca o platformă de cooperare între acestea, cu scopul de a spori vizibilitatea agențiilor și de a identifica și a promova posibilele îmbunătățiri în materie de eficiență și valoare adăugată; recunoaște valoarea adăugată a Rețelei în cadrul cooperării sale cu Parlamentul și salută eforturile sale de coordonare, colectare și consolidare a acțiunilor și informațiilor în beneficiul instituțiilor Uniunii; în plus, apreciază orientările oferite de Rețea agențiilor în ceea ce privește eforturile acestora de a-și optimiza capacitatea de planificare, monitorizare și raportare cu privire la rezultate, buget și resurse utilizate;

16.

ia act cu satisfacție de faptul că unele agenții cooperează în mod eficient în funcție de grupul tematic din care fac parte, de exemplu, agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne (6) și autoritățile europene de supraveghere (7)); încurajează și alte agenții să coopereze mai mult între ele ori de câte ori este posibil, nu numai pentru stabilirea unor servicii partajate și realizarea unor sinergii, dar și în domeniile tematice comune; ia act de faptul că majoritatea agențiilor se axează pe consolidarea sinergiilor și utilizarea în comun a resurselor și depun eforturi în acest sens; constată că Rețeaua a creat un catalog online al serviciilor partajate, în special al serviciilor IT, și că, în 2018, a fost dezvoltat un proiect-pilot pentru a monitoriza utilizarea și beneficiile serviciilor partajate, care a fost extins în 2019 la toate serviciile comune;

17.

constată, conform raportului Curții, că în 2018 s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește introducerea sistemului Sysper2, instrumentul de gestionare a resurselor umane dezvoltat de Comisie, adoptat în 2018 de alte cinci agenții; constată, totuși, că progresele înregistrate în implementarea acestuia variază, deoarece proiectul este complex și fiecare agenție are propriile specificități; invită, prin urmare, Comisia să contribuie la asigurarea unei bune utilizări a acestui instrument; constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în introducerea achizițiilor publice electronice; observă, totuși, că în unele agenții, introducerea instrumentelor de facturare electronică elaborate de Comisie este încă în curs;

18.

își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că doar o singură agenție a Uniunii, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, publică un raport de sustenabilitate; invită toate agențiile să integreze pe deplin sustenabilitatea în informațiile lor de raportare, să publice rapoarte de sustenabilitate care acoperă atât funcționarea organizației, cât și operațiunile desfășurate, precum și să asigure fiabilitatea raportării cu privire la sustenabilitate prin intermediul auditului;

19.

subliniază că, atunci când își desfășoară activitățile, agențiile Uniunii trebuie să acorde o atenție deosebită asigurării compatibilității cu legislația Uniunii și respectării principiului proporționalității și a principiilor fundamentale ale pieței interne;

20.

încurajează agențiile să urmărească dezvoltarea unei politici coerente pentru digitalizarea serviciilor lor;

Politica de personal

21.

ia act de faptul că în cele 32 de agenții descentralizate erau angajați în 2018 un număr total de 7 626 de funcționari, agenți temporari, agenți contractuali și experți naționali detașați (față de 7 324 în 2017), ceea ce reprezintă o creștere cu 3,74 % față de exercițiul precedent;

22.

constată că, în 2018, la nivelul conducerii de nivel superior se înregistra un echilibru perfect între femei și bărbați în 6 agenții, un echilibru adecvat în 4 agenții, iar 14 agenții nu înregistrau un echilibru între femei și bărbați (una din agenții era condusă exclusiv de bărbați); invită agențiile să depună mai multe eforturi pentru a asigura un echilibru de gen mai bun în rândul personalului de conducere;

23.

constată totodată că, în 2018, în cadrul consiliilor de administrație se înregistra un echilibru perfect între femei și bărbați în 3 agenții, un echilibru adecvat în 6 agenții, iar 21 de agenții nu înregistrau un echilibru între femei și bărbați (una din agenții era condusă exclusiv de bărbați); solicită statelor membre și organizațiilor relevante care participă la consiliile de administrație să aibă în vedere necesitatea asigurării unui echilibru de gen mai bun atunci când își desemnează reprezentanții în aceste organisme;

24.

observă că doar o singură agenție, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), a raportat un echilibru de gen atât pentru personalul de conducere de nivel superior, cât și pentru consiliul de administrație; salută această realizare și încurajează celelalte agenții să urmeze acest exemplu;

25.

ia act de informațiile furnizate de agenții cu privire la echilibrul de gen în rândul personalului de conducere de nivel superior și în cadrul consiliilor de administrație, precum și de observațiile unor agenții care nu au un eșalon de conducere de nivel superior, ci doar un director executiv; solicită, în acest sens, agențiilor să prezinte în viitor date pentru toate categoriile de personal de conducere;

26.

încurajează agențiile să elaboreze un cadru de politici privind resursele umane pe termen lung care să vizeze asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a personalului său, îndrumarea și dezvoltarea carierei pe tot parcursul vieții, echilibrul de gen, nediscriminarea, munca la distanță, echilibrul geografic și recrutarea și integrarea persoanelor cu dizabilități;

27.

ia act de concluzia din raportul Curții, potrivit căreia, în urma revizuirii rapide a situației din 2017 privind modul în care agențiile au pus în aplicare angajamentul de a reduce 5 % din personal în schemele lor de personal în perioada 2014-2018, reducerea de 5 % a fost pusă în aplicare, deși cu unele întârzieri;

28.

ia act de personalul insuficient din unele agenții, în special atunci când sunt atribuite noi sarcini fără a fi prevăzut personal suplimentar pentru îndeplinirea lor și autoritatea care acordă descărcarea de gestiune este preocupată, în special, de dificultățile cu care se confruntă unele agenții în ceea ce privește angajarea de personal calificat de un anumit nivel, ceea ce dăunează performanței generale a agențiilor și necesită angajarea de personal extern;

29.

ia act de măsurile adoptate de agenții în vederea instaurării unui mediu în care să nu existe cazuri de hărțuire, cum ar fi asigurarea unei formări suplimentare a membrilor personalului și a personalului de conducere, precum și numirea în funcție a unor consilieri confidențiali; încurajează agențiile care nu au adoptat încă astfel de măsuri să facă acest lucru; solicită agențiilor care au primit plângeri legate de cazuri de hărțuire să le trateze cu prioritate;

30.

ia act de faptul că agențiile își monitorizează și evaluează în permanență nivelurile efectivului de personal și nevoile în ceea ce privește resursele umane și financiare suplimentare și transmit cereri în acest sens, dacă este necesar; ia act de faptul că astfel de cereri ar trebui să facă obiectul unui proces interinstituțional mai larg, astfel încât nivelul resurselor să corespundă sarcinilor și responsabilităților agențiilor;

31.

subliniază importanța unei politici privind bunăstarea personalului; subliniază că agențiile ar trebui să asigure condiții de muncă decente și de înaltă calitate pentru întregul personal;

32.

constată, conform raportului Curții, că plățile incluse în probele sale de audit indică o tendință de compensare a deficitelor de personal propriu statutar prin personal extern, în special consultanți în domeniul IT care își desfășoară uneori activitatea la sediile agențiilor, ceea ce presupune recurgerea la personal contractual și interimar; constată că cinci agenții au recurs la utilizarea de lucrători interimari de la agenții de muncă temporară înregistrate, dar nu au respectat toate normele prevăzute în Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) și în legislația națională aplicabilă, de exemplu în ceea ce privește condițiile de încadrare în muncă pentru lucrătorii interimari; ia act de faptul că trei agenții au recurs la contracte de furnizare de servicii informatice și de consultanță, formulate și/sau puse în aplicare într-un mod care, în practică, putea fi interpretat drept punere la dispoziție („mise à disposition”) de lucrători temporari și nu furnizare de servicii sau de produse definite în mod clar, în conformitate cu Directiva 2008/104/CE, Statutul funcționarilor și normele sociale și de ocupare a forței de muncă, expunând agențiile respective la riscuri juridice și de reputație; invită Rețeaua să introducă o politică generală pentru a evita înlocuirea personalului permanent cu consultanți externi mai costisitori;

33.

ia act cu îngrijorare de constatările formulate de Curte, potrivit cărora, în anumite agenții, condițiile de muncă ale lucrătorilor interimari sunt mai precare decât cele ale lucrătorilor angajați direct de agenție; reamintește că, în conformitate cu Directiva 2008/104/CE și cu diferite acte legislative naționale în domeniul muncii, lucrătorii interimari trebuie să lucreze în condiții de muncă identice cu cele aplicate lucrătorilor angajați direct de întreprinderea utilizatoare; îndeamnă agențiile în cauză să analizeze condițiile de muncă ale lucrătorilor lor interimari și să se asigure că acestea sunt conforme cu legislația Uniunii și cu cea națională în domeniul muncii;

34.

ia act de numărul foarte mic de cazuri de semnalare a neregulilor din agențiile Uniunii, ceea ce ridică semne de întrebare în ceea ce privește faptul că personalul nu este conștient de normele existente sau în ceea ce privește lipsa de încredere în sistem; solicită armonizarea politicilor de protecție a avertizorilor ale tuturor agențiilor Uniunii, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (9); îndeamnă agențiile să își folosească în mod eficient normele interne consacrate sau orientările privind avertizarea de integritate; invită agențiile ale căror demersuri de adoptare a unor astfel de norme sunt în curs să continue acest proces, fără întârzieri inutile;

35.

invită toate agențiile să comunice nivelul rotației anuale a personalului lor, numărul mediu al zilelor de absență a angajaților datorate concediului medical și să indice în mod clar posturile care sunt ocupate efectiv la data de 31 decembrie a exercițiului financiar relevant, pentru a asigura comparabilitatea între agenții;

36.

își reiterează apelul adresat Comisiei de a examina modul în care este calculat coeficientul de salarizare al personalului din diferite state membre, pentru a asigura un echilibru geografic mai bun al personalului din agenții;

37.

ia act cu îngrijorare de faptul că valoarea scăzută a coeficienților de corecție aplicați salariilor personalului creează situații dificile care pot afecta capacitatea unei agenții de a-și îndeplini în mod eficace sarcinile zilnice și care pot conduce la niveluri ridicate de rotație a personalului; subliniază că agențiile situate în țări în care se aplică un coeficient de corecție scăzut ar trebui să primească sprijin suplimentar din partea Comisiei pentru punerea în aplicare a unor măsuri complementare, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru personalul actual și pentru cel viitor, spre exemplu prin crearea de școli europene și de alte facilități; invită Comisia să evalueze impactul și viabilitatea aplicării unor coeficienți de corecție pentru salarii în viitor;

38.

ia act de faptul că majoritatea agențiilor nu-și publică anunțurile de posturi vacante pe site-ul Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO); ia act de preocuparea legată de costurile de traducere ridicate; salută, în acest sens, platforma interagenții pentru publicarea locurilor de muncă lansată și menținută de Rețea și invită toate agențiile să profite de platformă;

39.

încurajează agențiile Uniunii care nu au elaborat o strategie privind drepturile fundamentale să aibă în vedere adoptarea unei astfel de strategii, inclusiv introducerea unei trimiteri la drepturile fundamentale într-un cod de conduită care ar putea să definească obligațiile membrilor personalului și să reglementeze formarea acestora; recomandă să se pună în aplicare politici de prevenire eficace și să se identifice proceduri eficiente pentru a soluționa problemele legate de hărțuire;

Achizițiile publice

40.

ia act cu preocupare, conform raportului Curții, de faptul că s-au constatat deficiențe legate de dependența excesivă de contractanți, de serviciile de consultanță externă și de lucrători interimari, de faptul că s-au utilizat criterii de atribuire inadecvate și s-au încheiat contracte cu participanți la licitații care au prezentat oferte neobișnuit de scăzute, fără o justificare rezonabilă; ia act de faptul că mai multe agenții au externalizat, pe scară largă, activități regulate și, ocazional, activități de bază, ceea ce diminuează expertiza internă și controlul asupra executării contractelor, înregistrându-se unele deficiențe în procesul de achiziții publice, ceea ce poate afecta concurența loială și obținerea celui mai bun raport calitate-preț; recomandă respectarea unui raport adecvat calitate-preț la atribuirea contractelor, conceperea optimă a contractelor-cadru, recurgerea la servicii de intermediere justificate și utilizarea unor contracte-cadru detaliate; ia act de faptul că, în cazul a șase agenții, condițiile din contractul-cadru de furnizare a serviciilor de întreținere și dotare cu echipamente informatice erau deficiente, deoarece au permis achiziționarea de articole care nu erau menționate în mod specific în contract și nu au făcut obiectul unei proceduri concurențiale inițiale, ceea ce a permis, de asemenea, contractantului să aplice majorări la prețurile bunurilor achiziționate de la alți furnizori; ia act de faptul că, deși agențiile nu au competența de a modifica dispozițiile contractuale de bază, controalele ex ante aferente acestora nu au verificat exactitatea majorărilor de prețuri aplicate de contractant; solicită tuturor agențiilor și organismelor Uniunii să respecte cu strictețe normele privind achizițiile publice; subliniază că digitalizarea reprezintă o mare oportunitate pentru ca agențiile să crească eficiența și transparența, inclusiv în domeniul achizițiilor; solicită, prin urmare, tuturor agențiilor și organismelor să finalizeze și să pună în aplicare rapid facilități pentru licitațiile electronice, depunerea ofertelor pe cale electronică, facturarea electronică și formularele electronice pentru achizițiile publice; solicită Comisiei și agențiilor să își orienteze de urgență atenția asupra îmbunătățirilor necesare în cadrul echipelor de gestionare a achizițiilor publice, ținând seama de faptul că problema persistă și trebuie să fie abordată din punct de vedere sistemic;

41.

consideră că agențiile, organismele și instituțiile Uniunii trebuie să ofere un exemplu în ceea ce privește transparența; solicită, prin urmare, publicarea listelor complete ale contractelor atribuite prin proceduri de achiziții publice, inclusiv ale contractelor a căror valoare se situează sub pragul de 15 000 EUR stabilit prin normele aplicabile;

42.

ia act de faptul că agențiile descentralizate și alte organisme, împreună cu cele opt întreprinderi comune ale Uniunii, fac presiuni în sensul creșterii eficienței administrative și a economiilor de scară prin utilizarea sporită a procedurilor comune de achiziții publice; constată, cu toate acestea, că, în pofida tendinței promițătoare, încercările de a organiza proceduri comune de achiziții nu au fost întotdeauna încununate de succes, de exemplu din cauza unei cercetări de piață inadecvate;

Prevenirea și gestionarea conflictelor de interese și transparența

43.

ia act de faptul că, la 2 aprilie 2019, la cererea Comisiei pentru petiții a Parlamentului, a fost organizat un atelier pe tema: „Conflicte de interese: integritatea, responsabilitatea și transparența în instituțiile și agențiile UE”, pe parcursul căruia au fost prezentate constatările preliminare ale unui studiu viitor pe tema „Conflictele de interese și agențiile UE”; regretă că studiul a fost publicat abia în ianuarie 2020, deși prezentarea acestuia trebuia să aibă loc în iulie 2019; constată că studiul oferă o imagine de ansamblu și o analiză cuprinzătoare a politicilor privind evitarea conflictelor de interese în diferite agenții și face, de asemenea, recomandări în legătură cu controlul îmbunătățit al politicilor privind conflictele de interese în agenții; invită Rețeaua să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la evoluțiile în aplicarea reglementărilor și politicilor în materie de conflicte de interese, precum și la posibilele schimbări ale acestor reglementări și politici;

44.

ia act cu preocupare de faptul că nu toate agențiile și organismele Uniunii au publicat pe site-urile lor respective declarațiile de interese ale membrilor consiliilor de administrație, ale conducerii executive și ale experților detașați; regretă că unele agenții publică în continuare declarații privind absența conflictelor de interese; relevă faptul că nu este de competența membrilor consiliului de administrație sau ai conducerii executive să declare absența conflictelor de interese; solicită ca toate agențiile să pună în aplicare un model unificat de declarații de interese; subliniază importanța înființării unui organism cu atribuții în materie de etică independent care să evalueze situațiile de conflict de interese și de uși turnante din cadrul instituțiilor, al agențiilor și al altor organisme ale Uniunii; îndeamnă statele membre să se asigure că toți experții detașați își publică declarațiile de interese și CV-urile pe site-urile agențiilor respective;

45.

reiterează faptul că o politică insuficient de detaliată în materie de conflicte de interese poate duce la pierderea credibilității unei agenții; afirmă că, pentru toate aceste politici, o primă etapă esențială constă în prezentarea unor declarații de interese periodice și suficient de detaliate; subliniază, în acest context, că înlocuirea declarațiilor privind absența conflictelor de interese cu declarații de interese pozitive ar permite efectuarea unor controale mai cuprinzătoare; subliniază că, în plus, agențiile Uniunii ar trebui să dispună de un mecanism de monitorizare a conflictelor de interese, care să fie proporțional cu dimensiunea și funcția fiecărei agenții în parte;

46.

invită toate agențiile să participe la acordul interinstituțional privind registrul de transparență pentru reprezentanții grupurilor de interese, care face în prezent obiectul negocierilor între Comisie, Consiliu și Parlament;

47.

consideră regretabil faptul că nu există încă orientări clare și o politică consolidată privind problema „ușilor turnante”; subliniază faptul că această chestiune este de o importanță crucială, în special în cazul agențiilor care desfășoară activități în cooperare cu sectoare industriale; invită Comisia să prevadă norme mai stricte, controale mai eficiente și orientări mai clare privind perioadele de existență a stării de incompatibilitate pentru membrii personalului care și-au încheiat mandatul, precum și alte măsuri menite să abordeze fenomenul „ușilor turnante”;

48.

salută faptul că majoritatea agențiilor, cu excepția Centrului de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene (CdT) și a Agenției Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), au instituit orientări pentru acordarea accesului public la documente; constată, cu toate acestea, că CdT preconizează instituirea unor orientări, iar eu-LISA va elabora norme interne privind modul de gestionare a cererilor de acces la documentele oficiale și se va strădui să le adopte în 2020;

49.

își reiterează preocuparea legată de faptul că agențiile pentru care o mare parte a veniturilor provin din onorarii plătite de sectorul industrial sunt mai expuse riscului de conflict de interese și riscurilor la adresa independenței lor profesionale; invită agențiile și Comisia să reducă dependența de taxele impuse sectoarelor industriale;

50.

solicită din nou agențiilor să pună în aplicare o politică cuprinzătoare și orizontală privind evitarea conflictelor de interese și să utilizeze politica în materie de independență a ECHA ca model de bună practică și sistem exemplar de monitorizare și prevenire a oricăror conflicte de interese; încurajează toate agențiile să instituie un comitet consultativ privind conflictele de interese;

Controalele interne

51.

ia notă de observația Curții conform căreia, atunci când utilizează contracte interinstituționale, agențiile rămân responsabile de aplicarea principiilor aplicabile achizițiilor publice pentru achizițiile lor specifice, iar controalele interne ale agențiilor trebuie să asigure respectarea acestor principii;

52.

ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2018, consiliile de administrație ale celor 29 de agenții au adoptat cadrul de control intern revizuit al Comisiei și că 15 agenții au raportat, de asemenea, punerea în aplicare a acestuia; solicită ca toate agențiile să adopte și să pună în aplicare cadrul de control intern, cu scopul de a alinia standardele de control la cele mai riguroase standarde internaționale și de a garanta că procesul decizional este sprijinit în mod eficace și eficient de controalele interne;

53.

constată, conform raportului Curții, că unele agenții nu dispun de politici care să le definească funcțiile sensibile și controalele de atenuare aferente, care urmăresc să reducă riscul utilizării abuzive a competențelor delegate personalului și ar trebui să fie un element standard de control intern; solicită, prin urmare, agențiilor respective să adopte astfel de politici;

Alte observații

54.

constată, conform raportului Curții, că agențiile cu sediul anterior la Londra, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), s-au mutat din Regatul Unit în 2019 și că conturile acestora includ provizioane pentru costurile aferente mutării; ia act, de asemenea, de faptul că, în cazul EMA, Curtea a făcut referire la evoluțiile survenite în urma contractului de închiriere încheiat de agenție și la hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Justiție a Angliei și Țării Galilor; ia act de datoria contingentă de 465 000 000 EUR rămasă după încheierea noului contract de subînchiriere și de incertitudinea cu privire la pierderea totală a personalului ca urmare a mutării agenției; în plus, ia act cu îngrijorare de faptul că, pentru ambele agenții, Curtea a făcut referire, de asemenea, la posibile scăderi ale veniturilor în urma retragerii Regatului Unit din Uniune;

55.

salută studiul nr. 07/2019 al Curții intitulat „Raportarea cu privire la sustenabilitate: un bilanț la nivelul instituțiilor și al agențiilor UE” (studiul de caz rapid), publicat la 12 iunie 2019; își reiterează constatările cu privire la faptul că informațiile colectate sau publicate privesc, în principal, impactul pe care îl are funcționarea unei organizații asupra sustenabilității (de exemplu, consumul intern de hârtie sau de apă), și nu modul în care organizația a luat în calcul sustenabilitatea în cadrul strategiei sale globale și în cadrul operațiunilor sale în ansamblu; subliniază faptul că o astfel de raportare axată pe elemente interne nu captează cele mai semnificative aspecte pentru o organizație; invită toate agențiile să evalueze efectele negative asupra sustenabilității pe care le implică operațiunile lor și să le includă în mod structural în rapoartele lor privind sustenabilitatea;

56.

încurajează în mod insistent agențiile să pună în aplicare recomandările Curții;

57.

subliniază necesitatea urgentă de a orienta eforturile agențiilor către informarea publicului larg cu privire la rezultatele cercetărilor întreprinse de ele și ale activităților lor și de a utiliza platformele de comunicare socială și alte mijloace de informare în masă pentru a aduce la cunoștința publicului operațiunile agențiilor; reamintește lipsa generală de informare a cetățenilor cu privire la activitățile agențiilor, chiar și în țările în care agențiile își au sediul; solicită agențiilor să sensibilizeze cetățenii cu privire la activitatea lor într-un mod mai eficace și mai sistematic;

58.

subliniază posibilele efecte negative ale retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană asupra organizării, operațiunilor și conturilor agențiilor, în special în ceea ce privește reducerea contribuțiilor directe; îndeamnă Comisia să acționeze cu o diligență extremă atunci când abordează aspectele legate de prevenirea și reducerea riscurilor pentru agenții;

59.

salută crearea Autorității Europene a Muncii (ELA), al cărei regulament de înființare a intrat în vigoare în martie 2018 și care a început să funcționeze în octombrie 2019; subliniază că este necesar să se asigure rezervarea unor resurse financiare suficiente pentru înființarea sa; insistă asupra faptului că finanțarea nu poate fi asigurată prin realocarea creditelor aferente altor agenții și linii bugetare din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale și că ELA, fiind un organism nou, necesită resurse noi pentru a putea funcționa în mod corespunzător; subliniază, în special, că instituirea ELA nu ar trebui să ducă la reducerea resurselor și capacităților serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES), care joacă un rol central în facilitarea mobilității profesionale a cetățenilor Uniunii și oferă servicii și parteneriate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru angajatori, pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru partenerii sociali și pentru autoritățile locale; subliniază, prin urmare, că este necesar să se mențină linii bugetare clare și separate, atât pentru ELA, cât și pentru EURES;

60.

subliniază că ELA va contribui la asigurarea faptului că normele Uniunii privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea sistemelor de securitate socială sunt puse în aplicare în mod eficace și echitabil, va ajuta autoritățile naționale să coopereze pentru a asigura respectarea acestor norme și va permite cetățenilor și întreprinderilor să beneficieze mai ușor de avantajele pieței interne; consideră că, deși cele patru agenții - Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound), Fundația Europeană de Formare (ETF) și Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) - sunt axate predominant pe cercetare, acestea ar putea sprijini activitatea ELA și contribui în mod util la aceasta;

61.

subliniază că transparența și informarea cetățenilor cu privire la existența agențiilor sunt esențiale pentru responsabilizarea democratică a acestora; consideră că utilizarea cu ușurință a resurselor și datelor agențiilor este de o importanță capitală; solicită, prin urmare, o evaluare a modului în care datele și resursele sunt prezentate și puse la dispoziție în prezent, precum și a gradului în care cetățenii le consideră ușor de identificat, de recunoscut și de utilizat;

62.

recomandă ca toate agențiile să se concentreze asupra comunicării publice și publicității, deoarece adesea existența și activitățile lor nu sunt recunoscute în rândul cetățenilor;

63.

încurajează agențiile Uniunii să aibă în vedere adoptarea unei strategii privind drepturile fundamentale, care să includă o trimitere la drepturile fundamentale într-un cod de conduită care să definească obligațiile personalului și formarea personalului, încurajează instituirea de mecanisme care să asigure detectarea și raportarea oricărei încălcări a drepturilor fundamentale și semnalarea rapidă a riscurilor unor astfel de încălcări către organele principale ale agenției în cauză; încurajează crearea, atunci când este cazul, a unui post de ofițer pentru drepturile fundamentale, care să se afle în subordinea directă a consiliului de administrație, având astfel un anumit grad de independență față de ceilalți membri ai personalului, pentru a garanta că amenințările la adresa drepturilor fundamentale sunt tratate imediat și că politica organizației în materie de drepturi fundamentale este îmbunătățită constant; încurajează întreținerea unui dialog regulat cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale relevante privind aspecte legate de drepturile fundamentale; încurajează asigurarea faptului că respectarea drepturilor fundamentale este o componentă centrală a cadrului de referință al colaborării agenției în cauză cu actorii externi, printre care, în special, membrii administrațiilor naționale cu care aceștia interacționează la nivel operațional;

64.

încurajează toate agențiile din domeniul justiției și afacerilor interne să aibă în vedere înregistrarea în cadrul sistemului de management și audit de mediu (EMAS) pentru a-și îmbunătăți performanța de mediu.

65.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție agențiilor care fac obiectul prezentei proceduri de descărcare de gestiune, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1)   JO C 417, 11.12.2019, p. 1.

(2)   JO L 298, 26.10.2012, p. 1

(3)   JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(4)   JO L 328, 7.12.2013, p. 42.

(5)   JO L 122, 10.5.2019, p. 1.

(6)  Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust).

(7)  Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(8)  Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară (JO L 327, 5.12.2008, p. 9).

(9)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).


Top