Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Un nou SEC pentru cercetare și inovare”

[COM(2020) 628 final]

(2021/C 220/11)

Raportor:

Paul RÜBIG

Sesizare	Comisia Europeană, 11.11.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	24.3.2021
Sesiunea plenară nr.	559
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	254/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută noua viziune pentru agenda referitoare la SEC și reînnoirea sa. Noul SEC nu este doar o variantă îmbunătățită a unui cadru existent, ci reprezintă un veritabil „acord nou” dedicat cercetării, tehnologiei și inovării (CTI) în UE.

1.2.

CESE salută cu entuziasm accentul pus pe transpunerea rapidă a rezultatelor cercetării și inovării în activități economice sustenabile, astfel cum se subliniază în document. Garantarea unei tranziții juste este unul dintre cele mai importante elemente care garantează că cercetarea și inovarea sprijină economia și ocuparea forței de muncă în UE.

1.3.

CESE susține cu fermitate necesitatea unei noi guvernanțe în domeniul cercetării, pentru a elimina barierele administrative și de reglementare din calea inovării.

1.4.

CESE salută corelarea în general a noului document privind SEC cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, sprijinindu-le. În procesul de susținere a tranziției către o economie europeană mai rezilientă, o redresare economică care să nu neglijeze niciun cetățean al Europei este esențială în procesul de orientare către o economie europeană durabilă (1).

1.5.

CESE dorește să evidențieze importanța unei îmbinări inteligente a instrumentelor de cercetare și dezvoltare la toate nivelurile (la nivel regional, național, global, precum și la nivelul UE). Cercetarea, dezvoltarea și inovarea ar trebui promovate și prin utilizarea amplelor fonduri structurale ale UE, precum și prin măsuri directe și indirecte (de exemplu, stimulente fiscale) pentru cercetare și dezvoltare.

1.6.

CESE consideră că următoarele sectoare și tehnologii-cheie sunt vitale pentru prosperitatea UE: — modelele de afaceri digitale; — tehnologiile pentru producerea de bunuri și de produse alimentare; — cercetarea clinică, sectorul farmaceutic și biotehnologic; — tehnologiile spațiale; — apa curată și salubritatea.

1.7.

CESE menționează că cercetarea în domeniul științelor sociale și umane este foarte importantă pentru reînnoirea complexă a agendei SEC.

1.8.

CESE ar dori să sublinieze că cercetarea în UE este deficitară în ceea ce privește brevetarea. Asia și-a crescut cota de cereri de brevete la nivel mondial. În 2019, cercetătorii asiatici au depus 65 % din cererile de brevete de la nivel mondial. Cota de brevete a Europei a scăzut, fiind în prezent de numai 11,3 % din cererile de brevete de la nivel mondial.

1.9.

Numeroase studii arată că UE se află în urmă față de SUA și Asia în cultura antreprenorială, care trebuie abordată în raport cu învățământul, inclusiv cu cel universitar. Prin urmare, cultura antreprenorială trebuie să fie relevantă pe durata întregului proces, de la inovarea legată de cercetarea fundamentală și de cercetarea aplicată la comercializarea unei noi tehnologii.

1.10.

Consiliul european pentru inovare (CEI) și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) sunt considerați parteneri valoroși în acest proces de „accelerare a transpunerii rezultatelor cercetării și inovării” și în reorientarea atenției UE în materie de cercetare și inovare către generația inovațiilor de ruptură care abordează nevoile concrete ale cetățenilor și ale întreprinderilor, în special în ceea ce privește principalele provocări societale. Acceleratorul Consiliului european pentru inovare oferă finanțare substanțială din fonduri europene întreprinderilor nou-înființate inovatoare din Europa, care au un potențial bun de creștere, în timp ce EIT, prin definiție, urmărește excelența în cercetare pentru tehnologii care stimulează inovațiile în cadrul comunităților sale de cunoaștere și inovare (CCI).

1.11.

CESE subliniază necesitatea de a integra în acest cadru principiul integrității științifice și etice, astfel încât să se prevină pierderi din punctul de vedere al sănătății umane, pierderi financiare și eșecuri științifice.

1.12.

Europa este mult în urma SUA și a Asiei în ce privește viteza cu care rezultatele cercetării și dezvoltării sunt transpuse în produse și servicii inovatoare. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să vizeze în politica sa privind CTI atât excelența, cât și rapiditatea.

1.13.

CESE sugerează Comisiei Europene să vizeze portofolii bine echilibrate în noua sa strategie în materie de cercetare și inovare: — cel al producției industriale de înaltă tehnologie, precum și al industriei serviciilor în domeniul cercetării și dezvoltării/cercetării și inovării; — inovațiile stimulate de piață (inovarea bazată pe cerere), precum și inovațiile care stimulează tehnologia.

2.   Observații generale

2.1.

CESE salută noua viziune a agendei referitoare la SEC, alături de reînnoire fiind elemente esențiale ale documentului. Documentul demonstrează astfel că noul SEC nu este doar o variantă îmbunătățită a unui cadru existent, ci reprezintă un veritabil „acord nou” dedicat cercetării, tehnologiei și inovării (CTI) în UE. Un aspect esențial al „noului acord” este obiectivul de a spori substanțial impactul inovării asupra economiei și societății. Prin acest nou acord, UE-27 s-a angajat ferm să se oprească din a pierde teren în favoarea Chinei și Coreei de Sud în domeniul cercetării fundamentale și în alte domenii: cercetare aplicată, cereri de brevete, produse și servicii de înaltă tehnologie. Noul acord își propune să îmbunătățească învățământul și formarea pentru cetățenii europeni în ce privește toate felurile de cercetare, dezvoltare, inovare și antreprenoriat și, astfel, să descătușeze puterea de inovare a societății europene.

2.2.

CESE salută abordarea Comisiei Europene vizând creșterea impactului inovării asupra economiei și a societății. CESE subliniază că societatea civilă organizată reprezintă un catalizator al inovării sociale. Acum mai mult ca oricând este nevoie de participarea societății civile, dar inovarea socială are loc cu adevărat doar atunci când este implicată societatea civilă organizată (2).

2.3.

În cursul ultimilor 20 de ani, Asia, în special China și Coreea, și-a îmbunătățit în mod considerabil performanța în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării. China nu doar și-a crescut cota de cheltuieli în domeniul cercetării și dezvoltării de la 0,55 % (1995) la 2,2 % (2018), ci a depășit și performanța Europei din punctul de vedere al bugetului total investit în cercetare și dezvoltare, cheltuind 496 de miliarde USD în 2017, în timp ce UE a cheltuit 430 de miliarde USD. Potrivit Tabloului de bord al UE pentru 2020 al investițiilor în cercetare și dezvoltare, în perioada 2018-2019, întreprinderile UE au mărit investițiile în cercetare și dezvoltare cu 5,6 %, întreprinderile din SUA cu 10,8 % și întreprinderile chineze cu 21,0 %.

2.4.

Rapoartele OCDE referitoare la Tabloul de bord privind știința, tehnologia și industria arată că, printre altele, UE rămâne deficitară în special în ceea ce privește întreprinderile de servicii digitale și așa-numitele inovații de ruptură, care stimulează tehnologia. CESE pledează pentru o cale europeană a digitalizării, profitând de oportunitățile pentru economie și protejând totodată valorile sociale și drepturile fundamentale. O abordare centrată pe oameni în toate inițiativele Comisiei este foarte binevenită pentru a elabora o abordare europeană în ce privește progresul (3).

2.5.

Promovarea dezvoltării de inovații de ruptură (4), garantând totodată o tranziție justă, este una dintre principalele provocări în viitorul apropiat.

2.6.

CESE sprijină pe deplin plasarea unui accent clar pe dubla tranziție, și anume tranziția digitală și Pactul verde.

2.7.

CESE salută eforturile de a garanta că rezultatele cercetării și inovării sunt transpuse rapid în activități economice sustenabile. Garantarea unei tranziții juste, și anume tranziția către o Europă mai verde/mai favorabilă climei, un viitor digital echitabil, cu respectarea drepturilor și a opiniilor lucrătorilor, astfel cum se subliniază în document, este unul dintre cele mai importante elemente pentru a asigura că cercetarea și inovarea sprijină economia și ocuparea forței de muncă în UE.

2.8.

CESE salută noul document privind SEC, care este – în general – în acord cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). În procesul de susținere a tranziției către o economie europeană mai rezilientă, o redresare economică care să nu neglijeze niciun cetățean al Europei este esențială în procesul de orientare către o economie europeană durabilă (5).

2.9.

CESE dorește să evidențieze importanța îmbinării inteligente a instrumentelor de cercetare și dezvoltare (C&D) la toate nivelurile (la nivel regional, național și la nivelul UE). Cercetarea, dezvoltarea și inovarea ar trebui promovate și prin utilizarea amplelor fonduri structurale ale UE, precum și prin măsuri directe și indirecte (de exemplu, stimulente fiscale) pentru cercetare și dezvoltare.

3.   Spațiul european de cercetare într-un nou context

3.1.

Astfel cum se evidențiază în observațiile noastre generale, CESE consideră, fără echivoc, că dacă strategia UE în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării rămâne o versiune îmbunătățită a aceluiași cadru, ea va continua să piardă teren în competiția globală în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării, în special față de China, Coreea și SUA.

3.2.

CESE subliniază necesitatea de a integra în acest cadru principiul integrității științifice și etice, astfel încât să se prevină pierderi din punctul de vedere al sănătății umane, pierderi financiare și eșecuri științifice.

3.3.

CESE încurajează Comisia Europeană să conceapă o agendă în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării de tipul unui „nou acord” pentru UE.

3.4.

Infrastructurile de C&I bazate pe stadiul actual al tehnologiei și gestionate în mod eficient reprezintă unul dintre principalele elemente ale acestui proces de accelerare a transpunerii rezultatelor cercetării și inovării.

3.5.

În opinia CESE, gestionarea cotidiană a acestor infrastructuri de cercetare și inovare ar putea fi profesionalizată. Utilizarea unei părți din aceste infrastructuri de cercetare și inovare costisitoare este relativ scăzută: unele au o utilizare de sub 25 % din numărul de ore de funcționare anual.

3.6.

CESE salută Inițiativele pentru știința deschisă (EOSC) ale Comisiei.

3.7.

CESE este de acord că tehnologiile menționate în document sunt tehnologii strategice esențiale pentru UE și propune adăugarea următoarelor tehnologii și sectoare esențiale: — modele de afaceri digitale; — tehnologii pentru producerea de bunuri și de produse alimentare; — cercetarea clinică, sectorul farmaceutic și biotehnologic; — tehnologii spațiale; — apa curată și salubritatea.

3.8.

Modelele de afaceri digitale sunt în prezent tipul de întreprinderi cu cea mai rapidă creștere de pe glob și vor continua astfel în anii următori. Trebuie doar să privim comerțul electronic (de exemplu, Amazon), Industria 4.0, serviciile bancare electronice, jocurile de noroc electronice, rețelele sociale digitale (de exemplu, Facebook), securitatea electronică etc.

3.9.

CESE menționează că cercetarea în domeniul științelor sociale și umane este foarte importantă pentru reînnoirea complexă a agendei SEC.

3.10.

CESE consideră că cercetarea europeană este deficitară în ceea ce privește brevetarea. Asia și-a crescut cota de cereri de brevete la nivel mondial. În 2019, cercetătorii asiatici au depus 65 % din cererile de brevete de la nivel mondial. Rata brevetelor Europei a scăzut, fiind în prezent 11,3 % din totalul cererilor de brevete la nivel mondial.

3.11.

Alte teme importante legate de cercetare și inovare includ (dar fără a se limita la) producerea de bunuri (care a fost și este în continuare un punct forte al UE), IT-ul, industria software, inteligența artificială (IA) și tehnologiile de nivel mediu.

3.12.

Cea mai mare parte a locurilor de muncă din UE sunt în continuare în sectorul tehnologiilor de nivel mediu (care, de asemenea, au fost întotdeauna un punct forte al UE). Înalta tehnologie este, desigur, importantă, dar și în sectorul tehnologiilor de nivel mediu există un mare potențial de creștere și de locuri de muncă.

3.13.

Criza provocată de pandemia de coronavirus reprezintă o provocare majoră pentru omenire și ar trebui luate toate măsurile posibile pentru a crea vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19. Această criză a scos la iveală mai multe aspecte care trebuie abordate pentru a preveni pandemii similare în viitor, nu în ultimul rând în ceea ce privește relația noastră cu mediul natural și cu animalele. Cercetarea și inovarea europene trebuie să joace un rol important în identificarea, cercetarea și soluționarea acestor probleme. Pe de altă parte, criza nu ar trebui să fie singurul principiu director al strategiei UE în domeniul cercetării și inovării pe termen lung.

3.14.

Numeroase studii arată că UE se află în urmă față de SUA și Asia în cultura antreprenorială, care trebuie abordată în raport cu învățământul, inclusiv cu cel universitar. Prin urmare, cultura antreprenorială trebuie să fie relevantă pe durata întregului proces, de la inovarea legată de cercetarea fundamentală și de cercetarea aplicată la comercializarea unei noi tehnologii. Cultura antreprenorială trebuie să fie o competență-cheie în toate domeniile cercetării, tehnologiei și inovării europene și, astfel, și în noul SEC.

4.   Viziunea: un spațiu european de cercetare mai puternic pentru viitor

4.1.

Comunicarea dedică mai multe paragrafe noilor foi de parcurs tehnologice comune noii strategii industriale și tehnologiilor-cheie viitoare pentru Comisie. Din nou, CESE dorește să sublinieze că toate aceste teme trebuie luate în considerare în strânsă legătură cu ODD. Cu alte cuvinte, cercetarea și dezvoltarea trebuie încurajate mai ales în cadrul noului SEC și al foilor de parcurs tehnologice comune, în care oricare dintre cele 17 domenii ale obiectivelor de dezvoltare durabilă poate fi sprijinit. CESE este convins că un dialog social și civic constructiv, la toate nivelurile, va contribui la punerea în aplicare cu succes a strategiei.

4.2.

CESE apreciază consolidarea cooperării în domeniul cercetării, tehnologiei și inovației la nivelul UE. Oricare dintre statele membre ale UE este pur și simplu prea mic pentru a concura cu marile națiuni, cum ar fi SUA sau China, din punctul de vedere al cercetării. Statele membre nu dispun individual de „economii de scară”, care sunt foarte importante, în special pentru marile inovații revoluționare aflate în faza de maturitate. Realizările Europei în domeniul științei și tehnologiei au fost semnificative, iar eforturile de cercetare și dezvoltare fac parte integrantă din economia europeană. Unii dintre cei mai importanți cercetători ai diferitelor discipline științifice, în special fizica, matematica, chimia și ingineria, au trăit sau trăiesc în Europa. Cercetarea științifică europeană este susținută de industrie, de universitățile europene și de diverse instituții științifice. Rezultatele cercetării științifice europene se numără în mod constant printre cele mai bune din lume. Deși cooperarea este unul dintre principalele elemente ale unei inovări eficiente pentru a genera noi produse și servicii, competiția este principala forță motrice a inovației în economia globală. Prin urmare, CESE recomandă un spectru echilibrat al tipurilor de cooperare, precum și concurența între statele membre în cadrul Noului acord al UE privind CTI.

4.3.

Consiliul european pentru inovare (CEI) și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) sunt considerați parteneri valoroși în acest proces de „accelerare a transpunerii rezultatelor cercetării și inovării” și în reorientarea atenției UE în materie de cercetare și inovare către generația inovațiilor revoluționare care abordează nevoile concrete ale cetățenilor și ale întreprinderilor, în special în ceea ce privește principalele provocări societale.

5.   Transpunerea rezultatelor cercetării și inovării în economie

5.1.

Comunicarea afirmă că „UE se află în urmă față de principalii săi concurenți la nivel mondial în domeniul intensității C&D în rândul întreprinderilor, în special în sectoarele de înaltă tehnologie, și în ceea ce privește dezvoltarea IMM-urilor inovatoare, ceea ce are efecte negative asupra productivității și a competitivității. (…) Deblocarea investițiilor în inovare în sectorul întreprinderilor, al serviciilor și în sectorul public este esențială pentru inversarea acestei tendințe și pentru consolidarea suveranității industriale și tehnologice a Europei. UE trebuie să își valorifice pe deplin rezultatele excelente în materie de cercetare și inovare pentru a sprijini tranziția ecologică și digitală a economiei UE”. CESE este pe deplin de acord cu această poziție, dar dorește să sublinieze că tranziția digitală în special necesită o abordare responsabilă în ce privește CTI. CESE își reiterează sprijinul deplin pentru strategia UE de a avea ca obiectiv o inteligență artificială (IA) fiabilă și centrată pe factorul uman și repetă apelul său referitor la o IA controlată de om, astfel cum a solicitat încă de la primul său aviz privind IA, din 2017 (6).

5.2.

Europa este mult în urma SUA și a Asiei în ce privește viteza cu care rezultatele C&D sunt transpuse în produse și servicii inovatoare. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să vizeze în politica sa privind CTI atât excelența, cât și rapiditatea.

5.3.

CESE admite desigur că în comunicare se recunoaște că transpunerea rezultatelor cercetării și inovării în produse viabile și în lanțul inovării necesită atenție. Cu toate acestea, cele mai multe acțiuni și măsuri propuse în document se axează în continuare pe contribuția în lanțul de inovare (învățământ superior, cariere în domeniul cercetării pentru persoanele talentate, mai mulți bani pentru cercetarea publică și cercetarea fundamentală etc.).

5.4.

CESE încurajează Comisia să urmărească un echilibru stabil între axarea pe contribuția în lanțul de inovare și pe rezultatele acestuia.

5.5.

CESE încurajează Comisia să stimuleze în continuare inovațiile stimulate de cerere, de exemplu: — promovarea conceptelor utilizatorilor-pionieri; — investițiile în studii sistematice în domeniul inovării sociale pentru a anticipa din timp aprecierea și acceptarea noilor produse și servicii de către societate.

6.   Sectoarele de servicii

6.1.

Procesele de producție industrială pot fi în mare parte automatizate, astfel încât să poată produce volume de gros foarte mari la costuri scăzute ale forței de muncă și la prețuri competitive de producție pe plan mondial, chiar și la nivelurile mari de salarizare existente în Europa. În sectoarele de servicii situația este mai complicată. Modelele de afaceri în domeniul serviciilor digitale pot fi, și ele, în mare parte automatizate. Cu toate acestea, serviciile destinate persoanelor fizice, cum ar fi frizeria și coafura, masajele etc., nu pot fi automatizate. Din aceste motive, UE ar trebui să urmărească, în noua sa strategie în domeniul cercetării și inovării, un portofoliu echilibrat de producție industrială de înaltă tehnologie și sectoare de servicii.

7.   Aprofundarea cadrului pentru carierele în domeniul cercetării

7.1.

CESE salută măsurile propuse în comunicare pentru a stimula excelența tehnologică și științifică și mobilitatea cercetătorilor tineri, însă încurajează Comisia să accelereze măsurile privind consolidarea antreprenoriatului în rândul cercetătorilor tineri și, de asemenea, a inovatorilor tineri. Aceasta ar include îmbunătățirea perspectivelor de carieră pentru cercetători, precum și creșterea salariilor, în special pentru cercetătorii aflați la începutul carierei. În plus, conectarea universităților cu entitățile economice pentru a asigura transformarea inovării în produse comercializabile pare a fi fructuoasă. CESE propune crearea unui registru unic al cercetătorilor și inovatorilor din UE cu date privind cercetarea profesională de bază pentru a asigura o legătură mai strânsă între cercetătorii și inovatorii din UE.

7.2.

Competențe-cheie și culturi inovatoare esențiale, noi tehnologii de învățare și predare, formare personalizată

7.2.1.

CESE ar dori să sublinieze, încă o dată, că nu doar tehnologiile strategice cheie sunt foarte importante, ci și competențele-cheie ale angajaților și culturile inovatoare din toate întreprinderile din UE sunt deosebit de importante pentru prosperitatea UE.

7.2.2.

Următorul element este deosebit de important pentru noua agendă SEC, noua agendă pentru cercetare și inovare și noul „Pact pentru cercetare și inovare în Europa”: promovarea unei culturi a inovației și a unei culturi antreprenoriale în întreprinderile europene, atât la nivelul conducerii, cât și al tuturor angajaților, oferind de exemplu angajaților cursuri de formare adecvate etc.

8.   Angajamentul cetățenilor

8.1.

CESE este de acord cu declarația din comunicare, potrivit căreia „[a]ngajamentul cetățenilor, al comunităților locale și al societății civile se va afla în centrul noului SEC, pentru a obține un impact societal mai mare și o mai mare încredere în știință”. CESE explică sprijinul său pentru abordarea Comisiei Europene care se bazează pe ideea că „organizațiile de cercetare și industria trebuie să implice cetățenii în alegerile tehnologice”.

8.2.

Partenerii sociali și organizațiile societății civile, cum ar fi organizațiile consumatorilor, ONG-urile etc., ar trebui să fie implicați ca parteneri activi în procesele și proiectele europene de cercetare și inovare, în special atunci când cercetarea afectează sau are un impact asupra oamenilor sau a cauzei pe care o reprezintă. Implicarea acestor parteneri încă dintr-un stadiu timpuriu va promova implicarea, înțelegerea, asumarea și acceptarea inovării și va sprijini procesele tranziției juste care sunt necesare, în special pentru inovațiile revoluționare. De asemenea, această abordare va ajuta cercetătorii să înțeleagă impactul inovațiilor lor asupra societății în general și să abordeze potențialele efecte negative într-un stadiu incipient al procesului. Din acest motiv, CESE a solicitat, de asemenea, o abordare multidisciplinară în anumite domenii de cercetare, în care impactul se răsfrânge asupra mai multor sectoare de cercetare. Reiterăm că unul dintre aceste domenii este IA, pentru care CESE a solicitat ca științele umane, juridice, economice, etice, psihologice etc. să participe la C&I în domeniul IA, dincolo de simplul element tehnic (7).

8.3.

Economia UE se bazează într-o mare măsură pe exportul de bunuri și servicii.

8.4.

Astfel, alegerile tehnologice ar trebui să se bazeze pe preferințele cetățenilor UE în materie de bunuri și servicii, dar și pe preferințele restului de 7,8 miliarde de cetățeni din lume. CESE solicită Comisiei să promoveze cercetarea și inovarea în special în contextul realizării ODD ale ONU.

8.5.

După cum am subliniat în observațiile noastre generale, importanța CTI trebuie să fie comunicată mai eficient politicienilor, mass-mediei și societății.

8.6.

Prin urmare, este important și să se dezvolte mijloace și strategii inteligente pentru a comunica importanța cercetării, tehnologiei și inovării, dar și a rezultatelor lor, în contextul comunicării și al noii strategii a UE în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării.

9.   Guvernanța noului SEC

9.1.

CESE afirmă că un sistem de monitorizare transparent (Tabloul de bord SEC) va fi esențial pentru a monitoriza performanța UE în cadrul competiției globale în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării. CESE pledează pentru o nouă guvernanță în domeniul cercetării, pentru a elimina barierele administrative și de reglementare din calea inovării.

---

(1)  Propunerile CESE pentru reconstrucție și redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19: „UE trebuie să fie ghidată de voința de a fi o comunitate cu destin comun” (JO C 311, 18.9.2020, p. 1), punctul 5.3.1.

(2)  Propunerile CESE pentru reconstrucție și redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19: „UE trebuie să fie ghidată de voința de a fi o comunitate cu destin comun” (JO C 311, 18.9.2020, p. 1), punctul 6.8.

(3)  JO C 364, 28.10.2020, p. 101.

(4)  Clayton M. Christensen, „The Innovator's Dilemma – When New Technologies Cause Great Firms to Fail” („Dilema inovatorului – Când noile tehnologii duc la eșecul marilor întreprinderi”), 2016.

(5)  Propunerile CESE pentru reconstrucție și redresare după criza provocată de pandemia de COVID-19: „UE trebuie să fie ghidată de voința de a fi o comunitate cu destin comun” (JO C 311, 18.9.2020, p. 1), punctul 5.3.1.

(6)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1.

(7)  JO C 288, 31.8.2017, p. 1.