Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții referitor la punerea în aplicare a Planului de acțiune strategic privind bateriile: Crearea unui lanț valoric strategic al bateriilor în Europa

[COM(2019) 176 final]

(2019/C 353/16)

Raportor: domnul Colin LUSTENHOUWER

Consultare	Comisia Europeană, 3.6.2019
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională
Data adoptării în secțiune	3.7.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	17.7.2019
Sesiunea plenară nr.	545
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	189/1/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

În primul său raport privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a planului strategic de acțiune privind bateriile, Comisia Europeană arată că au fost inițiate o serie de măsuri pentru ca UE să dezvolte o industrie proprie semnificativă a bateriilor.

1.2.

Deși este prea devreme pentru a trage concluzii definitive, CESE sprijină inițiativele pe care Comisia le-a luat și a anunțat că le va mai lua pentru ca, împreună cu statele membre și cu industria europeană, să pună capăt dependenței de țări terțe, în special de țările asiatice.

1.3.

Vor trebui depuse multe eforturi în următorii ani pentru a atinge nivelul necesar de cunoștințe tehnologice în UE, pentru a garanta fluxul de materii prime necesare din țările terțe și surse din UE și pentru a asigura reciclarea sigură și ecologică a bateriilor.

1.4.

Răspunderea pentru investițiile în personal revine – în comun – nivelului guvernamental și comunității de afaceri.

2.   Introducere

A.

În mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o comunicare intitulată „Europa în mișcare” (1). Această comunicare prezintă propunerile Comisiei referitoare la mobilitatea durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată.

2.1.

Această politică se înscrie în contextul celei lansate de Comisia Juncker sub titlul „Uniunea energetică europeană”, un cadru integrat și cuprinzător în care politica privind clima a fost inclusă în politica energetică și completată cu politică industrială orientată, pentru a îndeplini astfel obiectivele Acordului de la Paris. Obiectivele vizau, în primul rând, reducerea emisiilor de CO2 cauzate de producția de energie bazată pe combustibili fosili (2) și de transportul din Europa care utilizează mijloace de transport (camioane, autoturisme) cu motoare cu ardere internă, pe bază de combustibili fosili (benzină, gaz).

2.2.

În contextul „Europei în mișcare”, Comisia a elaborat un plan de acțiune specific în vederea dezvoltării și producerii bateriilor. În acest scop, Comisia a prezentat o anexă separată la comunicarea menționată anterior, cu titlul: „Plan de acțiune strategic privind bateriile”.

B.

Care este rostul unui plan de acțiune strategic privind bateriile?

2.3.

Bateriile sunt parte integrantă din viața noastră cotidiană. În telefonul nostru mobil, calculatorul personal sau tabletă, în echipamentele noastre de uz casnic, dar și în vehiculele noastre electrice (VE), bateriile reprezintă o componentă esențială pentru funcționarea bună, sigură și, pe cât posibil, îndelungată a acestor echipamente. În acest context, durata de viață a bateriei este încă (prea) limitată. În cadrul acestor grupuri de produse, politica Comisiei, astfel cum este prezentată în planul de acțiune, se concentrează în special pe dezvoltarea bateriilor pentru VE, dar și asupra altor aspecte, cum ar fi reutilizarea bateriilor și reciclarea lor (3).

2.4.

Sistemele de baterii sunt potrivite pentru stocarea energiei la scară mică. Stocarea energiei pe scară largă, de exemplu cea produsă de parcurile eoliene marine, nu pare posibilă cu ajutorul bateriilor. Această stocare a energiei pe scară largă va trebui să aibă loc cu alți purtători de energie, precum hidrogenul și amoniacul (4). Și în acest domeniu, Comisia susține numeroase inițiative din bugetul programului Orizont 2020, precum tehnologia „power to gas” (5). În același sens, se acordă o atenție deosebită evoluției tehnologice a metodelor eficiente și sigure de a face trecerea de la stocarea energiei la rețelele electrice de înaltă tensiune („power to the grid”), pentru a elimina astfel costurile foarte mari ale stațiilor de conversie offshore. De asemenea, acestea ar putea ajuta, în mare măsură, la prevenirea pierderilor de rețea care încă au loc în cazul utilizării cablurilor de înaltă tensiune din subsolul marin sau de pe fundul mării dintre parcurile eoliene marine și continent, fapt care ar putea determina o creștere de aproximativ 10-15 % a eficienței pentru producția durabilă a energiei în larg.

2.5.

Se preconizează că bateriile vor reprezenta între 40 și 50 % din costurile unui VE, dar deja se poate constata că acestea vor putea să mai scadă. Odată cu evoluția extrem de rapidă a vehiculelor electrice (6), se pune tot mai mult problema disponibilității unor baterii bune, sigure și ecologice. Potrivit Comisiei, pentru industria europeană acestea par să reprezinte o piață uriașă, care ar putea avea un volum de 400 de GWh și 250 de miliarde de euro în anul 2025. Se ivește astfel o oportunitate pentru Europa, nu doar din punctul de vedere al obiectivelor climatice, ci și din punct de vedere economic și al ocupării forței de muncă. După cum a susținut recent comisarul Bieńkowska: „Preconizăm că UE va avea o industrie a bateriilor puternică, ce va contribui la economia circulară și la o mobilitate curată.”

2.6.

Să clarificăm însă situația: Europa a rămas îngrijorător de mult în urma țărilor și companiilor asiatice în ceea ce privește dezvoltarea (C & D) și producția de baterii. Nu mai puțin de 85 % din toate bateriile pe care le folosim cu toții în Europa provin din China, Japonia sau Coreea. Producția europeană reprezintă un modest 3 % din producția mondială, iar a Statelor Unite – aproximativ 15 %. Prin urmare, dacă dorim să transformăm mobilitatea în Europa, trecând de la propulsia bazată pe combustibili fosili la cea electrică, suntem complet dependenți de capacitatea de producție a țărilor asiatice.

2.7.

Ca și cum acest lucru nu ar fi fost în sine suficient de grav, se adaugă și faptul că, în Europa, materiile prime necesare producției de baterii, precum litiu, nichel, mangan și cobalt, pot fi extrase doar în cantități limitate, în ciuda existenței unor rezerve potențiale. Aceste rezerve europene vor trebui exploatate, deși, în prezent, se pare că vor putea acoperi doar aproximativ 15-20 % din cererea totală. Materiile prime necesare provin în special din America Latină, Africa și Asia, unde se pare că există mari întreprinderi miniere înființate de chinezi, pentru a-și asigura accesul neîngrădit la aceste materii prime (7). În plus, rafinarea și prelucrarea resurselor minerale europene au loc de regulă în China.

2.8.

Activitățile de extracție și prelucrare a materiilor prime sunt mari consumatoare de energie și produc volume importante de deșeuri miniere, inclusiv, în unele cazuri, deșeuri periculoase.

2.9.

În schimb, Europa se confruntă cu problema prelucrării bateriilor. Cantitatea mare a acestora ne pune în fața unei chestiuni noi și îngrijorătoare privind evacuarea deșeurilor, inclusiv pentru că reciclarea materialelor din aceste baterii este încă la început. Doar aproximativ 10 % din materialele bateriilor sunt recuperate în acest moment. Există, prin urmare, un potențial semnificativ pentru prelucrare/recuperare.

3.   Raportul intermediar pe 2019

3.1.

În avizul său din 17 octombrie 2018 (8), CESE și-a exprimat sprijinul pentru propunerile Comisiei privind transportul durabil și pentru planul de acțiune strategic privind bateriile. Cu această ocazie, Comitetul a subliniat totuși că există numeroși factori care pot împiedica realizarea planului, precum dependența de materiile prime din țări terțe, lipsa combustibililor alternativi, probleme în gestionarea, prelucrarea și eliminarea bateriilor uzate și lipsa unei forțe de muncă calificate.

3.2.

La 9 aprilie 2019, Comisia a publicat primul raport intermediar cu privire la „Planul de acțiune strategic privind bateriile”, adoptat în mai 2018. Raportul intermediar arată că există numeroase inițiative sectoriale și regionale în curs de elaborare. Astfel, Alianța europeană pentru baterii se dovedește a fi o platformă stimulativă, în care se reunesc industria, factorii de decizie politici și cercetătorii pentru a materializa în mod coordonat obiectivul provocator și ambițios de a readuce UE și industria sa în prima linie a tehnologiei bateriilor, care evoluează rapid. În cadrul programului Orizont 2020, a fost lansată o primă cerere de propuneri, cu un buget de 114 milioane de euro, iar o altă cerere de propuneri va fi publicată în 2020, cu un buget de 132 de milioane de euro. În plus, există posibilitatea unei finanțări pe scară largă din resursele alocate politicii regionale a UE. Industria și cercetarea par să fie entuziasmate să participe, pentru a-și completa astfel propriile investiții cu fondurile UE și a accelera cercetarea și dezvoltarea.

3.3.

Numeroase inițiative s-au dezvoltat de la publicarea planului de acțiune, însă multe dintre ele, inclusiv inițiativele interregionale, sunt abia în faza de pregătire. La abia un an de la publicarea planului de acțiune, pare să fie încă mult prea devreme pentru întocmirea unui bilanț. Se poate însă observa că sentimentul urgenței este prezent pretutindeni: factorii de decizie politici, cercetătorii și reprezentanții mediului de afaceri își dau seama că este târziu, însă nu prea târziu. Miza este foarte mare: riscul ca părți importante din industria autovehiculelor din Europa să își mute producția în alte regiuni, în special în Asia, pentru a fi mai aproape de unitățile de producție ale celulelor de baterii, este real. Sunt expuse, în acest context, locurile de muncă ale aproximativ 13 milioane de lucrători europeni.

4.   Ce urmează?

4.1.

De la intrarea în funcție a Comisiei Juncker și adoptarea programului uniunii energetice europene s-au întreprins mai multe acțiuni care, pe fundalul politicii privind clima, au lansat o politică industrială care a conferit un caracter cu totul nou tranziției către o societate mai durabilă. Politica industrială a Comisiei, sprijinită de statele membre, a dobândit un caracter mult mai direcțional și mai inițiator decât anterior. CESE felicită Comisia pentru noua abordare și îi solicită acesteia, statelor membre și industriei europene să continue pe drumul recent urmat.

4.2.

O astfel de abordare este bine-venită și, având în vedere întârzierea majoră a industriei europene în domeniul dezvoltării și producției de baterii, este și necesară. Cu toate acestea, o politică industrială direcțională implică riscul unei strategii eronate de tipul „picking winners” (stabilirea în prealabil a câștigătorului). Comitetul salută, de asemenea, noul unghi al abordării întregului lanț valoric industrial („value chain approach”). De asemenea, politica industrială care se bazează pe metodologia lanțului valoric se potrivește mai bine gândirii circulare decât vechea abordare sectorială a industriei. Această abordare a lanțului valoric necesită totuși și o altă politică, mai potrivită, care să fie adaptată, de exemplu, pentru politica privind ajutoarele de stat. Dat fiind că sectorul producției de baterii a fost înscris între prioritățile politicii industriale a UE, Comisia va trebui să gestioneze în mod flexibil și suplu ajutorul pentru investiții pe care statele membre îl acordă companiilor din acest lanț. Prin aplicarea criteriilor de eligibilitate pentru PIIEC („proiect important de interes european comun”) într-un mod flexibil, industria europeană poate fi sprijinită printr-o finanțare publică substanțială. Această finanțare ar putea, într-o anumită măsură, să se apropie de nivelul de sprijin pe care întreprinderile asiatice le primesc din partea guvernelor lor. CESE salută această nouă utilizare a instrumentului PIIEC.

4.3.

Apare însă întrebarea dacă nu cumva politica lansată acum, astfel cum este prezentată în planul de acțiune strategic, a fost elaborată prea târziu pentru a recupera întârzierea enormă față de țările și companiile asiatice. Se pune și întrebarea dacă fondurile mobilizate sunt suficiente. În termeni pesimiști: „Facem prea puține, este deja prea târziu?” (9) Într-o notă de informare publicată recent, Curtea de Conturi Europeană constată: „Există totuși un risc ca măsurile luate până în prezent să fie insuficiente pentru a îndeplini obiectivele strategice ale UE pentru energia curată.” În acest sens, trebuie totuși remarcat că rolul Comisiei și fondurile pe care le are la dispoziție sunt limitate. În mod justificat, Comisia manifestă o oarecare reținere. Rolul ei este acela de intermediar. În primul rând, sarcina de a răspunde provocării le revine statelor membre, industriei europene și institutelor sale de cercetare. Este foarte îmbucurător că, la începutul lunii mai 2019, guvernele Franței și Germaniei au decis să aloce fiecare aproximativ 1 miliard EUR pentru sprijinirea inițiativelor lansate de industriile acestor țări pentru dezvoltarea sectorului producției de baterii. Acesta este unul din primele rezultate foarte concrete ale „Alianței europene pentru baterii” inițiate de Comisie, în care statele membre, Comisia și industria cooperează unele cu celelalte.

4.4.

Potrivit CESE, la atât de puțin timp de la adoptarea programului de acțiune pentru baterii, este mult prea devreme pentru a ajunge la concluzii finale. Comitetul salută multitudinea de acțiuni concepute sau dezvoltate de multe dintre părțile interesate. Rezultatele acestora vor fi (ar trebui să fie) vizibile în anii următori. Evoluțiile tehnologice din cadrul UE și din afara acesteia nu bat pasul pe loc, procesul dinamic face ca strategia pentru baterii să nu fie o acțiune unică, ci necesită o abordare structurată în politica UE și cea a statelor membre, dat fiind că investițiile necesare în mijloacele de producție au o perioadă lungă de amortizare (20-30 de ani nu constituie o excepție).

4.5.

Se pune și întrebarea dacă UE poate să construiască, până la urmă, un sector competitiv pentru dezvoltarea și producția de baterii, dat fiind că materiile prime necesare în acest sens sunt insuficiente pe plan intern. Deși s-au dezvoltat, de exemplu, inițiative de a extrage litiu în unele state membre ale UE (inclusiv prin redeschiderea unor mine închise anterior), pare a fi o iluzie să presupunem că UE va putea deveni în întregime autosuficientă. De asemenea, europenii au mari rezerve cu privire la minerit, ghidându-se, în general, după principiul NIMBY (Not In My Back Yard, „nu în ograda mea”). Efectele pozitive pentru comunitățile locale pe care le aduce cu sine o extracție responsabilă din punct de vedere social și ecologic a materiilor prime ar merita să fie aduse mai mult în atenția populației. În plus, așa-numitul „local ownership”, adică asumarea responsabilității la nivel local, atât din punct de vedere financiar, cât și în alte moduri, poate împiedica apariția unei rezistențe împotriva acestor activități, care ar putea bloca demararea acestora.

4.6.

În ceea ce privește situația materiilor prime, CESE subliniază importanța unui efort consolidat al tuturor părților interesate de a dezvolta noi tipuri de baterii, cum ar fi bateriile în stare solidă, care reduc în mod semnificativ dependența de aceste materii prime.

4.7.

Cât de realist este să ne așteptăm ca în UE să se dezvolte, așa cum preconizează Comisia, 10-20 de megaproducători? Investitorii pe termen lung pe piețele de capital au suficientă disponibilitate de a investi pentru a furniza cele aproximativ 10 miliarde EUR necesare? Cu toată aprecierea pentru prioritățile incluse în programul de acțiune, este regretabil totuși că nicăieri nu se pomenește chestiunea accesului la capitalul necesar pentru aceste megainvestiții. Simpla finanțare bancară este complet insuficientă. Piețele de capital, și în special, în cadrul acestora, fondurile pentru infrastructură, trebuie să fie dispuse să investească în aceste proiecte cu capital de risc (10). Pentru aceasta, este necesar să fie adoptată o politică pe termen lung, să se obțină un randament adecvat și să existe un sprijin implicit din partea autorităților naționale. Părțile trebuie să înceteze să arate una spre cealaltă; în acest context, guvernul își poate asuma rolul de motor al procesului investițional. Inițiativele franco-germane arată că aceste țări sunt conștiente de acest lucru. CESE consideră că și platforma de investiții lansată recent de EIT „InnoEnergy” în calitate de „catalizator/accelerator” se poate dovedi deosebit de utilă în demersul de a-i aduce laolaltă pe investitori și pe promotori.

4.8.

În același timp, cu ajutorul unor campanii de informare orientate, consumatorul european va trebui să devină conștient că achiziționarea de baterii produse în Europa, unde sunt respectate normele pentru securitatea persoanelor și a mediului, are numeroase avantaje față de achiziționarea de baterii din țările terțe, unde aceste norme și valori nu sunt respectate în aceeași măsură. Continuarea abordării actuale reprezintă o formă permanentă de a ne exporta problemele de mediu.

4.9.

Potrivit CESE, este nevoie de inițiative mai concrete pentru dezvoltarea reciclării materialelor din vechile baterii. Acest așa-numit „minerit urban” („urban mining”) poate contribui în mod substanțial la acoperirea necesarului de materii prime. Există un potențial semnificativ de reciclare în cadrul acestor „mine urbane”, cu condiția ca stimulentele economice, cantitățile colectate, tehnologiile de recuperare și cotele de reciclare să se îmbunătățească. Din raportul recent al Comisiei cu privire la implementarea și impactul Directivei privind bateriile reiese că, din păcate, colectarea așa-numitelor baterii „convenționale” nu este încă la nivelul dorit. Aproximativ 57 % din aceste baterii nu sunt încă reciclate. Așadar este oportun ca, pe fundalul apariției unor noi baterii, precum cele vizate de planul de acțiune, Comisia să examineze adaptarea Directivei din 2006, după cum indică în acest raport succint, dar foarte cuprinzător. Comitetul așteaptă cu mare interes aceste propuneri. De altfel, Comitetul observă că actualele instalații de prelucrare pentru baterii va trebui să fie și ele adaptate în vederea marilor fluxuri de baterii noi din viitorul apropiat. De asemenea, va trebui dezvoltată o nouă tehnologie pentru realizarea reciclării sau a prelucrării; potrivit Comitetului, cercetarea și dezvoltarea care vizează în special acest domeniu merită întreg sprijinul UE, deoarece contribuie la un mediu mai bun și poate reduce în mare măsură dependența de materiile prime provenite din afara UE.

4.10.

Comitetul ar dori, de asemenea, realizarea unui studiu specific cu privire la recuperarea materialelor din gropile cu deșeuri reziduale de cărbune și oțel sau alte tipuri de metale exploatate. Nu este exclus ca și aceste resurse să poată contribui la necesarul de materii prime. CESE salută recentul raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene privind recuperarea materiilor prime critice din deșeurile miniere și din depozitele de deșeuri (11) și solicită garantarea sprijinului politic pentru studiul și analizarea materiilor prime critice, dat fiind că lupta globală pentru materii prime va continua să se agraveze.

4.11.

În ce măsură contribuie cadrul de reglementare la dezvoltarea în UE a cercetării și dezvoltării necesare și la aplicarea tehnologiei astfel dezvoltate? Este tendința naturală a Comisiei să reflecteze cu privire la legislație și reglementări. Acestea sunt instrumentele de control pe care le are la dispoziție. Însă poate ar fi mai bine ca, în cooperare cu actorii economici și organizațiile partenerilor sociali, să se monitorizeze și să se analizeze evoluțiile din piață înainte de a folosi instrumentul de reglementare. Mai întâi inițierea, stimularea și producția și abia apoi reglementarea analizei amănunțite pare a fi o abordare politică mai dezirabilă pentru acest sector precar.

4.12.

CESE solicită Comisiei să se asigure în continuare că licitațiile sunt cu adevărat adaptate la industria UE (de regulă de scară mică), astfel încât acești producători mici și mijlocii să nu rateze fondurile din cauză că cercetarea și dezvoltarea la scară mică nu îndeplinește cerințele stabilite în licitații pentru dimensiunea proiectelor. Cu toate acestea, CESE apreciază că Comisia a conceput licitațiile într-un mod nou, mai concertat, devenind astfel mai accesibile pentru industria UE.

4.13.

Comitetul consideră că este important ca fondurile UE să fie disponibile și pentru proiecte ale întreprinderilor de dimensiuni mijlocii, care produc baterii și care au cunoscut deja o dezvoltare tehnologică extinsă (Technology Readiness Level 5-9). Acest grup de întreprinderi, care se concentrează mai mult pe intrarea pe piață decât pe cercetarea de bază, pare a fi încă exclus, în prea mare măsură, de la finanțarea UE. De asemenea, pentru acest grup va trebui găsită o cale simplă de acces la subvențiile UE pentru formarea și reconversia profesională a lucrătorilor.

---

(1)  COM(2018) 293 final.

(2)  Producția și consumul de energie reprezintă 79 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, nota de informare a Curții de Conturi Europene din 1 aprilie 2019 privind Sprijinul acordat de UE pentru stocarea energiei.

(3)  Deși se pune accentul pe autovehicule, nu trebuie să uităm că există și dezvoltări în curs pentru producerea de nave cu propulsie electrică (precum feriboturile mici).

(4)  Cf. și avizul CESE pe tema „Stocarea energiei: un factor de integrare și securitate energetică”, JO C 383, 17.11.2015, p. 19.

(5)  În Flandra, a fost demarat un proiect interesant numit „WaterstofNet”: un grup de producători (energie eoliană și fotovoltaică), tehnologie bazată pe hidrogen (electroliză și compresie) și utilizatori finali din sectorul chimic și al transportului.

(6)  De exemplu, se preconizează că în Norvegia, în 2019, vor fi vândute pentru prima dată mai multe autoturisme electrice decât vehicule tradiționale cu motoare cu ardere internă. În cadrul acestui grup de VE, furnizorul celor mai multe dintre acestea este o cunoscută marcă americană de autovehicule.

(7)  Autoritățile chineze și-au propus ca, începând cu 2025, 20 % din toate autoturismele noi vândute să fie VE.

(8)  Avizul CESE pe tema „Europa în mișcare”, JO C 62, 15.2.2019, p. 254.

(9)  Cf. și nota de informare a Curții de Conturi Europene din 1 aprilie 2019 privind Sprijinul acordat de UE pentru stocarea energiei.

(10)  La 2 mai 2019, Tesla a declarat că rezultatul său pentru primul trimestru al anului 2019 a cuprins, într-adevăr, pierderi mai mari de 700 de milioane USD, însă firma dorește totuși să atragă 2 miliarde de dolari pe piața de capital pentru o nouă fabrică de baterii și pentru dezvoltarea unui nou tip de autovehicul cu propulsie electrică. Piața americană de capital este în măsură să realizeze astfel de investiții sub formă de acțiuni și/sau obligațiuni. Apare întrebarea dacă piața de capital europeană, fragmentată, poate egala această performanță.

(11)  Recovery of critical and other raw materials from mining waste and landfills: State of play on existing practices [Recuperarea materiilor prime critice și a altor materii prime din deșeuri miniere și din depozitele de deșeuri: Situația actuală privind practicile existente], EUR 29744 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2019, ISBN 978-92-76-03391-2, 10.2760/494020, JRC 116131.