COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles,20.12.2017
COM(2017) 830 final
ANEXĂ
la
Recomandarea de
DECIZIE A CONSILIULUI
de completare a Deciziei Consiliului din 22 mai 2017 de autorizare a deschiderii negocierilor în vederea încheierii unui acord cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de stabilire a condițiilor de retragere a acestui stat din Uniunea Europeană
ANEXĂ
Directive de negociere suplimentare privind negocierea unui acord cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de stabilire a condițiilor de retragere a acestui stat din Uniunea Europeană
1.În conformitate cu orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017 și cu directivele de negociere ale Consiliului din 22 mai 2017, prima etapă a negocierilor s-a axat pe drepturile cetățenilor, pe înțelegerea financiară, pe aspectele legate de insula Irlanda, pe alte aspecte legate de separare și pe guvernanța acordului de retragere.
2.Luând act de progresele înregistrate până în prezent, la 20 octombrie 2017, Consiliul European a solicitat continuarea lucrărilor în vederea consolidării convergenței la care s-a ajuns și a continuării negocierilor, pentru a se putea trece la a doua etapă a negocierilor cât mai curând posibil. Prin urmare, Consiliul European a invitat Consiliul și Comisia, în calitate de negociator al Uniunii, să lanseze discuții interne pregătitoare, inclusiv privind un posibil regim tranzitoriu.
3.Pe baza:
–recomandării formulate în Comunicarea Comisiei privind stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor cu Regatul Unit în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, din 8 decembrie 2017, și a
–Raportului comun al negociatorilor Uniunii Europene și ai Guvernului Regatului Unit privind progresele înregistrate în timpul primei etape a negocierilor purtate în temeiul articolului 50 din TUE privind retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, din 8 decembrie 2017, pe care se bazează recomandarea Comisiei,
la 15 decembrie 2017, Consiliul European a salutat progresele înregistrate în timpul primei etape a negocierilor și a decis că acestea erau suficiente pentru a se trece la a doua etapă, referitoare la tranziție și la cadrul viitoarei relații.
4.Consiliul European a precizat în mod clar și faptul că negocierile din a doua etapă ar putea înainta numai atât timp cât toate angajamentele asumate în prima etapă sunt respectate pe deplin și transpuse fidel în termeni juridici cât mai curând posibil. În a doua etapă a negocierilor ar trebui, de asemenea, să se ajungă la o înțelegere de ansamblu privind cadrul viitoarei relații a Uniunii cu Regatul Unit. Acest lucru va necesita orientări suplimentare din partea Consiliului European.
5.Prezentul set de directive de negociere vizează cea de a doua etapă a negocierilor; prin urmare, acesta completează primul set de directive de negociere, adoptat la 22 mai 2017. Orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017, precum și principiile generale și dispozițiile procedurale referitoare la desfășurarea negocierilor stabilite în directivele de negociere ale Consiliului din 22 mai 2017 continuă să se aplice în întregime în această etapă a negocierilor, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare teritorial al acordului de retragere, cuprinzând dispozițiile sale referitoare la regimul tranzitoriu, și al viitorului cadru; prin urmare, prezentele directive de negociere ar trebui, ca și primul set de directive de negociere, să respecte pe deplin punctele 4 și 24 din orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017, în special în ceea ce privește Gibraltarul.
6.În a doua etapă a negocierilor, având în vedere natura specifică a aspectelor legate de insula Irlanda, lucrările privind măsurile detaliate necesare pentru a pune în aplicare principiile și angajamentele prevăzute în raportul comun ar trebui să continue în cadrul unei componente distincte, unele dintre aceste măsuri urmând să fie transpuse în acordul de retragere, iar altele în cadrul viitoarei relații.
I.Aspecte legate de retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană
7.În conformitate cu orientările Consiliului European din 15 decembrie 2017 și cu directivele de negociere anexate la Decizia Consiliului din 22 mai 2017, astfel cum au fost completate de prezentele directive de negociere, este necesar să se încheie lucrările legate de toate chestiunile referitoare la retragere, inclusiv cele nesoluționate încă în prima etapă.
8.De asemenea, ar fi necesar ca negocierile din a doua etapă să transpună în termeni juridici rezultatele negocierilor, inclusiv cele obținute în prima etapă, care ar trebui, după caz, să fie adaptate având în vedere existența regimului tranzitoriu menționat mai jos. Astfel cum se precizează în primul set de directive de negociere, acordul de retragere ar trebui să prevadă că, de la data retragerii, dreptul Uniunii încetează să se aplice țărilor și teritoriilor de peste mări care au relații speciale cu Regatul Unit și teritoriilor europene ale căror relații externe se află sub incidența responsabilității Regatului Unit, cărora li se aplică dispozițiile tratatelor în temeiul articolului 355 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
II.Regimul tranzitoriu
9.Orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017 stabilesc principiile fundamentale generale care se aplică oricărui acord cu Regatul Unit, precum și oricărui regim tranzitoriu:
–orice acord va trebui să se bazeze pe un echilibru între drepturi și obligații și să asigure condiții de concurență echitabile;
–păstrarea integrității pieței unice exclude participarea bazată pe o abordare sectorială;
–un stat care nu este membru al Uniunii, care nu se supune acelorași obligații ca un membru, nu poate avea aceleași drepturi și nu se poate bucura de aceleași beneficii ca un membru;
–cele patru libertăți ale pieței unice sunt indivizibile și nu se pot alege doar elementele convenabile;
–Uniunea își va păstra autonomia în ceea ce privește procesul său decizional, precum și rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform orientărilor Consiliului European din 15 decembrie 2017, acest fapt se referă în special la competența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
10.În plus față de aceste principii fundamentale, orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017 stabilesc condiții specifice aplicabile oricărui posibil regim tranzitoriu. În măsura necesară și juridic posibilă, negocierile pot, de asemenea, să vizeze stabilirea unui regim tranzitoriu care este în interesul Uniunii și, după caz, să ofere pasaje către cadrul previzibil al viitoarei relații din perspectiva progreselor înregistrate. Orice astfel de regim tranzitoriu trebuie să fie clar definit, limitat cu precizie în timp și să facă obiectul unor mecanisme eficace de asigurare a aplicării dispozițiilor.
11.Prezentele directive de negociere suplimentare se bazează pe principiile și condițiile stabilite în orientările Consiliului European din 15 decembrie 2017 și dezvoltă în continuare aceste principii și condiții.
12.În conformitate cu aceste orientări, orice regim tranzitoriu prevăzut în acordul de retragere ar trebui să acopere întreg acquis-ul Uniunii, inclusiv aspectele legate de Euratom. Fără a aduce atingere punctului 17 din prezentele directive de negociere, acquis-ul Uniunii ar trebui să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit ca și când ar fi un stat membru. Orice modificări aduse acquis-ului ar trebui să se aplice în mod automat Regatului Unit și în Regatul Unit în timpul perioadei de tranziție. Pentru actele adoptate în temeiul părții III titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție care aveau caracter obligatoriu pentru Regatul Unit înainte de retragerea sa, articolul 4a din Protocolul (nr. 21) anexat la tratate ar trebui să continue să se aplice în timpul perioadei de tranziție. Cu toate acestea, Regatul Unit ar trebui să nu mai fie autorizat să își exercite dreptul prevăzut de Protocolul (nr. 21) de a participa la alte măsuri decât cele menționate la articolul 4a din respectivul protocol.
13.În timpul perioadei de tranziție, dreptul Uniunii care face obiectul acestui regim tranzitoriu ar trebui să producă în Regatul Unit aceleași efecte juridice ca cele pe care le produce pe teritoriul Uniunii.
14.În conformitate cu orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017, se reamintește, de asemenea, faptul că, de la data retragerii sale din Uniune, Regatul Unit nu va mai fi acoperit de acordurile încheiate de Uniune sau de statele membre acționând în numele Uniunii sau de Uniune și statele sale membre acționând în comun. În cazul în care este în interesul Uniunii, Uniunea poate analiza dacă și cum pot fi convenite modalități care ar menține efectele acordurilor în ceea ce privește Regatul Unit în timpul perioadei de tranziție; cu toate acestea, Regatul Unit nu ar trebui să mai participe la vreun organism instituit de acordurile respective.
15.În conformitate cu orientările Consiliului European din 15 decembrie 2017, orice regim tranzitoriu impune participarea în continuare a Regatului Unit la uniunea vamală și la piața unică (cu toate cele patru libertăți) pe parcursul tranziției. Regatul Unit ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a păstra integritatea pieței unice și a uniunii vamale. Regatul Unit ar trebui să continue să respecte politica comercială a Uniunii. De asemenea, ar trebui, în special, să se asigure că autoritățile sale vamale continuă să acționeze în conformitate cu misiunea autorităților vamale din UE, inclusiv prin colectarea de taxe prevăzute de Tariful vamal comun și prin efectuarea tuturor verificărilor necesare în temeiul dreptului Uniunii la frontieră în raport cu alte țări terțe.
16.În conformitate cu orientările Consiliului European din 29 aprilie 2017 și cu primul set de directive de negociere din 22 mai 2017, orice prelungire limitată în timp a acquis-ului Uniunii necesită aplicarea instrumentelor și a structurilor existente ale Uniunii referitoare la reglementare, buget, supraveghere, chestiuni judiciare și asigurarea aplicării dispozițiilor, inclusiv competența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
17.În ceea ce privește aplicarea acquis-ului Uniunii în cazul Regatului Unit, acordul de retragere ar trebui, prin urmare, ca, în timpul perioadei de tranziție, să mențină competențele instituțiilor (în special competența deplină a Curții de Justiție a Uniunii Europene), organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în relația cu Regatul Unit și în ceea ce privește persoanele fizice sau juridice din Regatul Unit. Cu toate acestea, în conformitate cu orientările Consiliului European din 15 decembrie 2017, Regatul Unit ar trebui să nu mai participe la instituțiile UE, să nu mai numească ori să aleagă membri ai acestora și să nu mai participe la procesul decizional sau la guvernanța organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.
18.Fără a aduce atingere punctului 17, în timpul perioadei de tranziție, Regatul Unit ar putea fi invitat să participe, fără drept de vot, la reuniunile comisiilor permanente sau ale grupurilor de experți ale Comisiei și ale altor entități similare ori ale agențiilor, oficiilor sau organelor în care sunt reprezentate statele membre și:
–în cazul în care discuția se referă la acte individuale care trebuie să se adreseze Regatului Unit sau persoanelor fizice ori juridice din Regatul Unit; sau
–în cazul în care prezența Regatului Unit este necesară din perspectiva Uniunii pentru punerea în aplicare eficace a acquis-ului în timpul perioadei de tranziție.
19.Acordul de retragere ar trebui să prevadă condițiile precise și cadrul clar în care această prezență excepțională ar trebui să fie permisă.
20.Dispoziții procedurale specifice care sunt conforme cu punctele 17 și 18 ar trebui, de asemenea, să fie prevăzute pentru stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit (capturi totale admisibile) în timpul perioadei de tranziție.
21.Regimul tranzitoriu ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a acordului de retragere și data-limită a acestui regim ar trebui să fie 31 decembrie 2020.