EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017AE1752

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii” [COM(2017) 68 final – 2017/0024 (NLE)]

JO C 246, 28.7.2017, p. 18–21 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

28.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 246/18


Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 560/2014 al Consiliului din 6 mai 2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii”

[COM(2017) 68 final – 2017/0024 (NLE)]

(2017/C 246/03)

Raportor general:

Mihai MANOLIU

Sesizare

Consiliu, 21.3.2017

Temei juridic

Articolele 187 și 188 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Decizia Biroului

28.3.2017

Data adoptării în sesiunea plenară

27.4.2017

Sesiunea plenară nr.

525

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

160/0/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că propunerea de modificare a regulamentului urmărește îmbunătățirea dispozițiilor regulamentului Consiliului și eficientizarea lor pentru a realiza obiectivele întreprinderii comune pentru bioindustrii. Propunerea este coerentă cu obiectivele inițiale și cu dispozițiile politicilor existente.

1.2.

CESE crede că întreprinderea comună pentru bioindustrii caută să dezvolte sinergii cu alte programe ale Uniunii precum politica de coeziune, educația, mediul, IMM-urile, competitivitatea, politica de dezvoltare rurală, consolidând pe plan regional și național capacitatea de cercetare și inovare în contextul actual al strategiilor și politicilor de specializare inteligentă.

1.3.

Comisia Europeană desfășoară constant schimburi operaționale cu consorțiul bioindustriilor (BIC), inclusiv runde de consultări și discuții privind modul de plată a contribuției financiare de către membrii întreprinderii comune pentru bioindustrii. Propunerea de modificare supusă examinării nu are niciun impact suplimentar în afara celui așteptat a fi obținut prin regulamentul inițial al Consiliului, modificările avute în vedere fiind numai modificări tehnice care nu necesită o evaluare a impactului pentru această inițiativă.

1.4.

CESE apreciază faptul că propunerea examinată reduce sarcina administrativă pentru BIC în ceea ce privește rolul de intermediar între membrii BIC, care au obligația de a plăti contribuții financiare, și participanții la proiecte. BIC rămâne responsabil în ultimă instanță pentru cifra agregată a contribuției financiare din partea membrilor săi.

1.5.

CESE își exprimă acordul privind clarificările esențiale stabilite de noul regulament:

plata contribuțiilor financiare va fi posibilă în două moduri: prin transferul acestora de la BIC către întreprinderea comună pentru bioindustrii (la fel ca înainte) și/sau prin transferul acestora direct de la un membru al BIC către un beneficiar al unui proiect;

se va extinde categoria părților care pot plăti contribuția financiară (entități constitutive ale BIC);

se va menține angajamentul față de obiectivul financiar global;

membrilor BIC li se va permite să raporteze contribuțiile financiare plătite de aceștia la nivel de proiect.

2.   Observații generale

2.1.

CESE consideră conceptul de bioindustrii ca făcând parte din domeniul larg al bioeconomiei, definit ca producția și extracția resurselor biologice regenerabile și conversia lor în produse bazate pe elemente biologice precum: mâncare, nutrețuri, bioenergie. Trei sferturi din teritoriul arabil din EU este utilizat în acest scop, 17-19 milioane cetățeni fiind implicați în acest sector economic cu o cifră de afaceri de 2 000 miliarde EUR. Domeniul cunoașterii în cadrul bioeconomiei are o cifră de afaceri de 57 miliarde EUR, implicând aproape 305 000 angajați (2009).

2.2.

Pentru Europa, bioeconomia poate genera dezvoltare, plus valoare, noi locuri de muncă sigure și decente, poate reduce substanțial dependența de importuri, contribuie optim la utilizarea rațională a resurselor biologice finite, dar regenerabile, și își poate aduce aportul substanțial la comerțul mondial.

2.3.

Se constată de cele mai multe ori o competiție pe diferite niveluri, o competiție între diversele tehnologii și utilizări ale resurselor biologice. Acest lucru este exacerbat de disponibilitatea limitată a resurselor biologice. Pe de o parte, bioeconomia poate contribui semnificativ la obiectivul de reducere a efectului de seră generat de emisiile de CO2, reducere care generează un efect benefic asupra sănătății publice. Pe de altă parte, se constată un efect advers, constând în emisii suplimentare de gaze cu efect de seră, al căror impact asupra mediului nu poate fi neglijat.

2.4.

Cadrul politic european pentru bioeconomie este divizat într-un număr de politici sectoriale: agricultură, pescuit, păduri, climat, economie circulară, cercetare, aceste domenii de activitate fiind acoperite de un număr de acte legislative și de politici sectoriale (1).

2.5.

Cu toate acestea, începând din 2012, o strategie cuprinzătoare privind bioindustria a căutat să asigure o coerență politică. Se constată că anumite inconsistențe au rămas. UE furnizează finanțarea activităților inovatoare privind bioeconomia prin intermediul programului-cadru de cercetare Orizont 2020, precum și printr-o gamă de alte instrumente de finanțare. CESE consideră că este nevoie de sustenabilitate și de o politică coerentă în domeniu.

2.6.

Importanța luării în considerare a unui parteneriat public-privat pentru bioindustrii ca inițiativă tehnologică este subliniată de o sumă de comunicări ale Comisiei (2).

2.7.

Temeiul juridic al propunerii supuse examinării este reprezentat de articolele 187 și 188 din TFUE. UE este cea care poate să modifice cadrul juridic al întreprinderii comune, dat fiind că statele membre nu pot acționa individual. Prin propunerea examinată se are în vedere adaptarea dispozițiilor regulamentului Consiliului pentru a oferi membrilor BIC posibilitatea practică de a-și îndeplini obligația de plată a contribuției financiare. Propunerea este conformă cu principiul proporționalității. Modificarea a fost necesară și pentru că nu existau posibilități de interpretare a regulamentului Consiliului în așa fel încât să fie posibilă plata contribuției la nivel de proiect.

3.   Observații specifice

3.1.

În anul 2012, având ca bază programul-cadru pentru cercetare, Comisia Europeană a adoptat strategia în domeniul bioeconomiei, căutând să asigure coerența politică între diferitele politici relevante și țelurile corespunzătoare, atât la nivel național cât și la nivelul UE. Această abordare a fost necesară pentru a mări finanțarea publică, precum și investițiile private adiacente bioeconomiei. S-au definit modele de guvernanță participativă. Această strategie a pus bazele unui plan de acțiune care conținea 12 măsuri grupate în cadrul a 3 teme majore:

investiții în cercetare, inovare și dezvoltarea de abilități;

interacțiune politică susținută, precum și implicarea purtătorilor de interese;

condiții propice pentru piață și competitivitate în cadrul bioeconomiei.

3.2.

Măsurile întreprinse au avut în vedere înființarea unei asociații a purtătorilor de interese în domeniul bioeconomiei, precum și a unui observator al activităților din cadrul bioeconomiei și au promovat piețe noi prin dezvoltarea de standarde, inclusiv privind durabilitatea/sustenabilitatea, furnizând baza de cunoștințe necesare pentru intensificarea sustenabilă a producției primare. S-a avut în vedere o revizuire și o actualizare a acestei strategii în 2017.

3.3.

Propunerea Comisiei conține un amendament tehnic la documentul existent, Regulamentul Consiliului (UE) nr. 560/2014 privind înființarea întreprinderii comune pentru bioindustrii (BBI JU).

3.3.1.

BBI JU este un organism având ca scop implementarea unui parteneriat public-privat, ai cărei membri sunt UE, reprezentată de Comisie, și consorțiul bioindustriilor (BIC). BBI JU a fost înființată în vederea punerii în aplicare a inițiativei tehnologice comune pentru bioindustrii, până la 31 decembrie 2024.

3.3.2.

Având în vedere dificultățile întâmpinate de BIC în a-și aduce contribuția financiară în modul prevăzut de regulamentul Consiliului, se propune introducerea posibilității de a plăti contribuții financiare la nivel de proiect, în plus față de modul existent al plății la nivel de program. Această soluție vizează situația în mod concret și ajută la îndeplinirea obiectivelor inițiale ale regulamentului Consiliului, permițând membrilor BIC să își respecte angajamentul inițial. Această soluție este similară cu cea avută în vedere pentru IMI 2 JU (Innovative Medicines Initiative 2 Joint Undertaking), unde membrii alții decât Uniunea pot depune contribuții financiare atât la nivel de program, metodă utilizată în mod curent de fonduri fiduciare și organizații caritabile, cât și la nivel de proiect, metodă utilizată de entitățile comerciale. Acest amendament nu face parte din programul REFIT.

3.4.

Întreprinderea comună pentru bioindustrii are ca obiectiv punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat, parteneriat constituit din: UE, reprezentată de Comisie, pe de o parte, și, pe de altă parte, consorțiul bioindustriilor (BIC) înființat prin Regulamentul Consiliului (UE) nr. 560/2014. Acest parteneriat are în vedere punerea în aplicare a inițiativei tehnologice comune pentru bioindustrii, în conformitate cu statutul întreprinderii comune pentru bioindustrii, până la 31 decembrie 2024.

3.5.

Articolul 3 din regulamentul Consiliului definește concret contribuțiile fiecărei părți la întreprinderea comună, cheltuielile administrative și de funcționare, cheltuieli divizate la care se adaugă și o sumă nespecificată reprezentând contribuții în natură pentru punerea în aplicare a acțiunilor indirecte (CNCF), precum și contribuții în natură pentru punerea în aplicare a activităților suplimentare (CNAS). Din interpretarea statutului, rezultă că această contribuție din partea BIC trebuie introdusă în bugetul întreprinderii comune pentru bioindustrii la nivel de program. Entitățile constitutive ale altor membri decât Uniunea, care sunt cele care participă la punerea în aplicare a acțiunilor indirecte de finanțare, ar trebui să plătească contribuțiile financiare direct către acțiunile indirecte la nivel de proiect.

3.6.

Mulți membri BIC s-au confruntat cu dificultăți privind modul de plată. Se consideră că asigurarea contribuției la nivel de program este neviabilă din punct de vedere comercial, neoferind beneficii garantate, în special privind rezultatele proiectului și drepturile de proprietate intelectuală asociate, și din cauză că asigurarea de contribuții la nivel de program ar putea duce la situația în care un participant la BIC plătește contribuția respectivă propriilor săi concurenți. Se propune o modalitate alternativă de plată a contribuției financiare, plata la nivel de proiect, în care de rezultatele proiectului beneficiază participanții contribuabili financiar, modalitate care nu afectează interesele Uniunii. Se dorește menținerea intereselor lanțurilor valorice bioeconomice inclusiv prin IMM-uri, centre de cercetare și tehnologie, universități.

3.7.

Contribuția financiară din partea altor membri decât Uniunea trebuie să se conformeze următoarelor cerințe:

contribuția financiară la nivel de program este unică pentru întreprinderea comună pentru bioindustrii;

modelul actual de întreprindere este adecvat pentru intensificarea cooperării cu fondurile fiduciare și cu organizațiile caritabile;

cadrul juridic al întreprinderii comune pentru bioindustrii trebuie adaptat pentru a facilita colaborarea cu societățile comerciale.

3.8.

În conformitate cu propunerea supusă examinării, membrii BIC au posibilitatea de a continua să plătească contribuția financiară la nivel de program. Pe lângă această modalitate, vor avea posibilitatea de a transfera contribuția financiară direct altui participant la proiect conform normelor convenite de comun acord (acordul de consorțiu), cadrului juridic aplicabil [(transfer de la membrii BIC către BIC) și (transferuri financiare de la membrii BIC către beneficiarii proiectelor)], legislației lor naționale și practicilor lor obișnuite de contabilitate. BIC va fi responsabil pentru raportarea cifrei agregate a contribuțiilor financiare primite.

3.9.

Modelul de acord de grant al întreprinderii comune pentru bioindustrii va fi modificat corespunzător. Se remarcă faptul că propunerea de modificare supusă examinării nu are consecințe legate de protecția drepturilor fundamentale, și nici în ceea ce privește implicațiile bugetare. Se consideră că o reducere bugetară ar afecta mediul academic și IMM-urile relevante, deoarece contribuția din partea Uniunii este rezervată în principal activităților de cercetare și inovare.

3.10.

Modificarea este obligatorie în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru. Nu este necesar niciun document explicativ.

Bruxelles, 27 aprilie 2017.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS


(1)  CAP-The Common Agricultural Policy, EU Forest Strategy, CFP-The Common Fisheries Policy, The Europe 2020 strategy, UE action plan for ther circular economy, 50 EU Research Area Networks and three Joint Programming Initiatives.

(2)  COM(2012) 60 final: „Inovarea în scopul creșterii durabile – O bioeconomie pentru Europa”; COM(2014) 14 final: „Pentru o renaștere industrială europeană”; COM(2013) 494 final: „Parteneriate public-privat în cadrul Orizont 2020: un instrument puternic pentru a atinge obiectivele în materie de inovare și de creștere economică în Europa”; COM(2012) 79 final: „Parteneriatul european pentru inovare – Productivitatea și durabilitatea agriculturii”.


Top