6.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/122

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Vietnam,

—

având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă din 18 decembrie 2015 referitoare la arestarea avocatului Nguyễn Văn Đài,

—

având în vedere declarația șefilor de stat și de guvern din UE din 7 martie 2016,

—

având în vedere declarația de presă a purtătorului de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului din 13 mai 2016 de la Geneva referitoare la Turcia, Gambia și Vietnam,

—

având în vedere declarația din 3 iunie 2016 a Raportorului special al ONU privind libertatea de religie sau de credință, Heiner Bielefeldt, și a Raportorului special al ONU pentru cazuri de tortură, Juan E. Méndez, care a fost aprobată de Raportorul special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Forst, de Raportorul special al ONU pentru drepturile de întrunire pașnică și de asociere, Maina Kiai, de Raportorul special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertate de opinie și de exprimare, David Kaye, de Raportorul special al ONU privind violența împotriva femeilor, cauzele și consecințele sale, Dubravka Šimonović și de Grupul de lucru privind detenția arbitrară,

—

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare dintre UE și Vietnam semnat la 27 iunie 2012 și dialogul anual UE-Vietnam privind drepturile omului purtat de UE și guvernul din Vietnam, care a avut ultima dată loc la 15 decembrie 2015,

—

având în vedere orientările UE în domeniul drepturilor omului,

—

având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

—

având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) la care Vietnamul a aderat în 1982,

—

având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW), la care Vietnamul este stat parte din 1982,

—

având în vedere Convenția ONU împotriva torturii, care a fost ratificată de Vietnam în 2015,

—

având în vedere rezultatul evaluării periodice universale privind Vietnamul desfășurate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, din 28 ianuarie 2014,

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât UE consideră că Vietnamul este un partener important în Asia; întrucât 2015 marchează cea de a 25-a aniversare a relațiilor UE-Vietnam; întrucât aceste relații, inițial comerciale și de ajutor, s-au extins rapid la o relație mai cuprinzătoare;

B.

întrucât Vietnamul a fost un stat cu un singur partid din 1975, Partidul Comunist din Vietnam (PCV) neadmițând nicio sfidare la adresa poziției sale de lider și deținând controlul asupra Adunării naționale și asupra instanțelor de judecată;

C.

întrucât autoritățile vietnameze au luat măsuri represive intense, ca răspuns la o serie de demonstrații care au avut loc în această țară în mai 2016, organizate în urma unei catastrofe ecologice care a dus la decimarea stocurilor de pește naționale;

D.

întrucât un avocat și activist pentru drepturile omului din Vietnam, Lê Thu Hà, a fost arestat la 16 decembrie 2015, în același timp cu un alt avocat cunoscut al drepturilor omului, Nguyễn Văn Đài, care a fost arestat pentru propagandă împotriva statului; întrucât, la 22 februarie 2016, apărătorul drepturilor omului Trần Minh Nhật a fost atacat de un ofițer de poliție la reședința sa din districtul Lâm Hà, provincia Lâm Đồng; întrucât Trần Huỳnh Duy Thức, încarcerat în 2009 după un proces în care nu a beneficiat de o adevărată apărare, a primit o pedeapsă de 16 ani de închisoare, urmați de cinci ani de arest la domiciliu; întrucât există temeri serioase privind deteriorarea sănătății dizidentului budist Thích Quảng Độ, care în prezent se află în arest la domiciliu;

E.

întrucât partidele politice independente, sindicatele și organizațiile de apărare a drepturilor omului sunt interzise în Vietnam, fiind necesară o aprobare oficială pentru adunările publice; întrucât unele proteste pașnice au fost însoțite de forțe de poliție impresionante, cu activiști de rang înalt ținuți sub arest la domiciliu, în timp ce alte demonstrații au fost oprite sau pur și simplu interzise;

F.

întrucât măsurile polițienești de amploare pentru a preveni și pedepsi participarea la demonstrații au dus la o serie de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură și alte tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante, precum și la încălcări ale dreptului la întrunire pașnică și ale libertății de circulație; întrucât condițiile de detenție și tratamentul prizonierilor sunt aspre, raportându-se cel puțin șapte decese survenite în custodia poliției în 2015, fiind suspectată posibila utilizare a torturii de către poliție sau a altor forme de maltratare;

G.

întrucât, în ciuda faptului că a acceptat 182 din cele 227 de recomandări formulate de Consiliul ONU pentru drepturile omului în cadrul evaluării periodice din iunie 2014, Vietnamul a respins recomandări cum ar fi eliberarea deținuților politici și a persoanelor deținute fără a fi puse sub acuzare sau judecate, reforma legislativă pentru a pune capăt privării de libertate pe motive politice, crearea unei instituții naționale independente de apărare a drepturilor omului și alte măsuri care vizează promovarea participării publicului; întrucât, cu toate acestea, Vietnamul a permis recent unor grupuri internaționale dedicate drepturilor omului să se întâlnească cu reprezentanți ai opoziției și funcționari guvernamentali, pentru prima dată de la încheierea războiului din Vietnam;

H.

întrucât Vietnamul continuă să invoce dispoziții vag formulate ce țin de „securitatea națională” din Codul penal, cum ar fi „propaganda împotriva statului”, „subversiunea” sau „abuzul de libertăți democratice” pentru a incrimina și aduce la tăcere dizidenții politici, apărătorii drepturilor omului și pe cei care aduc critici guvernului;

I.

întrucât se pare că, în mai 2016, unui corespondent al BBC, Jonathan Head, i-a fost interzis să acopere vizita Președintelui Obama în Vietnam și i-a fost luată acreditarea, fără a i se oferi un motiv oficial; întrucât lui Kim Quốc Hoa, fostul redactor-șef al ziarului Người Cao Tuổi, i s-a retras licența de jurnalist la începutul anului 2015 și acesta a fost ulterior urmărit în justiție în temeiul articolul 258 din Codul penal pentru abuz de libertăți democratice, după ce ziarul a scos la lumină o serie de funcționari corupți;

J.

întrucât Vietnamul s-a clasat pe locul 175 din 180 în Clasamentul mondial pentru 2016 al libertății presei elaborat de Reporterii fără frontiere în 2016, cu mass-media scrisă și audiovizuală controlate de PCV, armată sau de alte organisme guvernamentale; întrucât Decretul 72 din 2013 restricționează și mai mult discursul pe bloguri și rețelele de socializare, iar Decretul 174 din 2014 prevede sancțiuni aspre pentru utilizatorii de rețele de socializare și internet care formulează „propagandă împotriva statului” sau „ideologii reacționare”;

K.

întrucât libertatea de religie sau de credință este reprimată, iar multe minorități religioase se confruntă cu persecuții religioase grave, inclusiv membri ai Bisericii Catolice și religiile nerecunoscute, cum ar fi Biserica Budistă Unificată a Vietnamului, mai multe biserici protestante și mai mulți membri ai minorității etno-religioase Montagnard, astfel cum a menționat Raportorul special al ONU privind libertatea de religie sau de credință în cadrul vizitei acestuia în Vietnam;

L.

întrucât, în aprilie 2016, Vietnamul a adoptat o lege privind accesul la informații și o nouă lege a presei care restrâng libertatea de exprimare și intensifică cenzura, precum și reglementări vizând interzicerea demonstrațiilor în afara instanțelor în timpul proceselor;

M.

întrucât clasificarea Vietnamului în Indexul global privind diferențele de gen (Gender Gap Index) a Forumului Economic Mondial a scăzut de la locul 42 în 2007 la locul 83 în 2015, și întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei a criticat autoritățile vietnameze pentru că nu au înțeles „conceptul de egalitate de gen autentică”; întrucât, în ciuda anumitor progrese, violența domestică, traficul de femei și fete, prostituția, HIV/SIDA și încălcările drepturilor sexuale și reproductive rămân în continuare probleme în Vietnam;

N.

întrucât Acordul global de parteneriat și cooperare are drept scop stabilirea unui parteneriat modern, amplu și reciproc avantajos, bazat pe interese comune și pe principii precum egalitatea, respectul reciproc, statul de drept și drepturile omului;

O.

întrucât UE a salutat progresele continue pe care Vietnamul le-a înregistrat în domeniul drepturilor socioeconomice, exprimându-și, în același timp, îngrijorarea persistentă cu privire la situația drepturilor politice și civile; întrucât, cu toate acestea, în cadrul dialogului anual privind drepturile omului, UE a abordat problema restricțiilor privind libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea de întrunire;

P.

întrucât UE este cea mai mare piață de export a Vietnamului; întrucât UE, împreună cu statele sale membre, este cel mai mare furnizor de asistență oficială pentru dezvoltare în Vietnam și întrucât se prevede o majorare de 30 % a bugetului UE destinat acestui scop, până la nivelul de 400 de milioane EUR în perioada 2014-2020,

1.

salută parteneriatul consolidat și dialogul privind drepturile omului dintre UE și Vietnam; salută ratificarea de către Vietnam a Convenției ONU împotriva torturii, care a avut loc anul trecut;

2.

invită guvernul vietnamez să pună capăt imediat tuturor actelor de hărțuire, intimidare și persecutare a activiștilor pentru drepturile omului, a activiștilor sociali și a celor pentru protecția mediului; insistă ca guvernul să respecte dreptul acestor activiști la proteste pașnice și să elibereze toate persoanele deținute încă pe nedrept; solicită eliberarea imediată a tuturor activiștilor arestați și închiși în mod injust, precum Lê Thu Hà, Nguyễn Văn Đài, Trần Minh Nhật, Trần Huỳnh Duy Thức și Thích Quảng Độ;

3.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea violențelor comise împotriva protestatarilor vietnamezi care și-au exprimat furia față de moartea în masă a peștilor de-a lungul coastei centrale a țării; solicită publicarea rezultatelor anchetelor privind dezastrul ecologic și tragerea la răspundere a celor responsabili; invită guvernul din Vietnam să respecte dreptul la libertatea de întrunire în conformitate cu obligațiile sale internaționale privind drepturile omului;

4.

critică condamnarea și sentințele severe pronunțate în cazul unor ziariști și bloggeri din Vietnam, cum ar fi Nguyễn Hữu Vinh și colegul său Nguyễn Thị Minh Thúy, ori Đặng Xuân Diệu, și solicită eliberarea lor;

5.

deplânge încălcările persistente ale drepturilor omului în Vietnam, inclusiv intimidarea politică, hărțuirea, atacurile, arestările arbitrare, pedepsele grele cu închisoarea și procesele neechitabile, comise împotriva activiștilor politici, a ziariștilor, a bloggerilor, a dizidenților și a apărătorilor drepturilor omului, atât din spațiul virtual, cât și din afara acestuia, cu încălcarea clară a obligațiilor internaționale ale Vietnamului în materie de drepturi ale omului;

6.

își exprimă îngrijorarea cu privire la examinarea de către Adunarea Națională a unei legi privind asociațiile și a uneia privind credința și religia, care sunt incompatibile cu normele internaționale privind libertatea de asociere și libertatea religioasă sau de credință;

7.

îndeamnă Vietnamul să coopereze mai îndeaproape cu mecanismele privind drepturile omului și să respecte mai bine mecanismele de raportare ale organismelor instituite prin tratate; își reiterează apelurile la realizarea de progrese în punerea în aplicare a recomandărilor evaluării periodice universale;

8.

își reiterează apelurile la revizuirea unor articole din Codul penal vietnamez care sunt utilizate pentru a suprima libertatea de exprimare; regretă că niciunul dintre cei 18 000 de prizonieri amnistiați la 2 septembrie 2015 nu era deținut politic; condamnă condițiile de detenție și din închisori din Vietnam și solicită autorităților vietnameze să garanteze accesul liber la consiliere juridică;

9.

îndeamnă guvernul din Vietnam să instituie mecanisme efective de tragere la răspundere pentru forțele sale de poliție și agențiile de securitate, pentru a opri abuzurile împotriva prizonierilor sau a deținuților;

10.

solicită autorităților să pună capăt persecuțiilor religioase și să își modifice legislația cu privire la statutul comunităților religioase pentru a restabili statutul juridic al religiilor nerecunoscute; solicită Vietnamului să retragă cel de-al cincilea proiect de lege privind credința și religia, în curs de dezbatere în Adunarea Națională, și să pregătească un nou proiect care respectă obligațiile ce revin Vietnamului în temeiul articolului 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; solicită eliberarea liderilor religioși, inclusiv a pastorului Nguyễn Công Chính, a lui Trần Thị Hồng și a lui Ngô Hào;

11.

solicită Vietnamului să combată discriminarea împotriva femeilor prin adoptarea unor acte legislative îndreptate împotriva traficului de persoane și prin luarea de măsuri eficace pentru a reduce numărul cazurilor de violență domestică și de încălcare a drepturilor de reproducere;

12.

felicită Vietnamul pentru rolul său de lider în Asia cu privire la dezvoltarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), în special pentru legea adoptată recent privind căsătoria și familia, care permite ceremoniile de căsătorie între persoane de același sex;

13.

invită Comisia interguvernamentală pentru drepturile omului a ASEAN să examineze situația drepturilor omului din Vietnam, acordând o atenție specială libertății de exprimare, și să prezinte recomandări Vietnamului;

14.

solicită guvernului vietnamez să adreseze o invitație permanentă Procedurilor speciale ale ONU, în special să adreseze invitații Raportorului special pentru libertatea de exprimare și Raportorului special pentru situația apărătorilor drepturilor omului;

15.

solicită UE să își intensifice dialogul politic privind drepturile omului purtat cu Vietnamul în temeiul Acordului global de parteneriat și de cooperare;

16.

solicită delegației UE să folosească toate metodele și instrumentele potrivite pentru a însoți guvernul Vietnamului în aceste etape și a sprijini și proteja apărătorii drepturilor omului; subliniază importanța dialogului privind drepturile omului dintre UE și autoritățile vietnameze, în special dacă acest dialog va fi urmat de o punere în aplicare efectivă; subliniază că acest dialog ar trebui să fie eficace și axat pe rezultate;

17.

recunoaște eforturile depuse de guvernul vietnamez în ceea ce privește consolidarea relațiilor UE-ASEAN și sprijinul său pentru aderarea UE la Summitul Asiei de Est;

18.

felicită Vietnamul pentru realizarea unui număr semnificativ de obiective de dezvoltare ale mileniului și invită Comisia și Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să ofere în continuare asistență autorităților vietnameze, precum și organizațiilor neguvernamentale și organizațiilor societății civile din țară, în cadrul Agendei de dezvoltare post-2015;

19.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, guvernului și Adunării Naționale din Vietnam, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale ASEAN, Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Secretarului General al ONU.