52016DP0253

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52016DP0253 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52016DP0253

Help

Decizia Parlamentului European din 8 iunie 2016 privind constituirea unei Comisii de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, precum și competențele, componența și mandatul comisiei (2016/2726(RSO))

JO C 86, 6.3.2018, p. 155–158 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Official Journal

6.3.2018

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/155

P8_TA(2016)0253

Constituirea unei comisii de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală: competențe, componență și durata mandatului

(2018/C 086/29)

Parlamentul European,

—	având în vedere solicitarea prezentată de 337 de deputați de a se constitui o comisie de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală,

—	având în vedere propunerea Conferinței președinților,

—	având în vedere articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European (1),

—	având în vedere articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

—	având în vedere articolele 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere articolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—	având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (2),

—

având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (3),

—

având în vedere Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (4),

—	având în vedere Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (5),

—	având în vedere Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (6),

—

având în vedere Directiva 2014/91/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de modificare a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea ce privește funcțiile de depozitar, politicile de remunerare și sancțiunile (7),

—	având în vedere Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (8),

—	având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 231/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de completare a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește derogările, condițiile generale de operare, depozitarii, efectul de levier, transparența și supravegherea (9),

—	având în vedere Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (10),

—	având în vedere Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (11),

—	având în vedere Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abrogare a Deciziei 2005/909/CE a Comisiei (12),

—	având în vedere Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate (13),

—

având în vedere Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (14),

—

având în vedere Directiva 2012/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2012 de modificare a Directivei 89/666/CEE a Consiliului și a Directivelor 2005/56/CE și 2009/101/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește interconectarea registrelor centrale, ale comerțului și ale societăților (15),

—	având în vedere Recomandarea 2012/771/UE a Comisiei din 6 decembrie 2012 privind măsuri menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale (16) și Recomandarea 2012/772/UE a Comisiei din 6 decembrie 2012 privind planificarea fiscală agresivă (17),

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 ianuarie 2016 către Parlamentul European și Consiliu privind o strategie externă pentru impozitarea eficace (COM(2016)0024),

—	având în vedere articolul 198 din Regulamentul său de procedură,

decide să constituie o comisie de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală;

decide ca această comisie de anchetă:

—

să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura în mod eficace respectarea Directivei 2005/60/CE și a statelor membre de a pune în aplicare și de a asigura în mod eficace respectarea directivei menționate, ținând seama de obligația de punere în aplicare la timp și în mod eficace din Directiva (UE) 2015/849;

—

să examineze pretinsa omisiune a autorităților statelor membre de a aplica sancțiuni administrative și alte măsuri administrative instituțiilor care au fost găsite vinovate de încălcări grave ale dispozițiilor naționale adoptate în temeiul Directivei 2005/60/CE, conform cerințelor din Directiva 2013/36/UE;

—

să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura în mod eficace respectarea Directivei 2011/16/UE și a autorităților statelor membre de a pune în aplicare în mod eficace directiva menționată, în special articolul 9 alineatul (1) privind comunicarea spontană a informațiilor fiscale către alte state membre în cazurile în care există motive pentru a suspecta existența unor pierderi fiscale, ținând seama de obligația de punere în aplicare la timp și în mod eficace din Directiva 2014/107/UE; în acest sens și pentru examinări în baza altor temeiuri juridice referitoare la pretinsa încălcare a dreptului Uniunii și administrare defectuoasă menționate, să acceseze toate documentele relevante, inclusiv cele ale Grupului pentru Codul de conduită care au fost obținute de comisiile speciale TAXE 1 și TAXE 2;

—	să examineze pretinsa neaplicare de către statele membre a articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, relevante pentru investigațiile prevăzute în prezenta decizie;

—	să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura respectarea Directivei 2014/91/UE și a statelor membre de a pune în aplicare și de a asigura respectarea directivei menționate;

—	să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura respectarea Directivei 2011/61/UE și a Regulamentului delegat (UE) nr. 231/2013 al Comisiei și a statelor membre de le a pune în aplicare și de asigura respectarea lor;

—	să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura respectarea Directivei 2009/138/CE și a statelor membre de a pune în aplicare și de a asigura respectarea directivei menționate;

—

să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura respectarea Directivei 2006/43/CE și a statelor membre de a pune în aplicare și de a asigura în mod eficace respectarea directivei menționate, ținând seama de obligația de punere în aplicare la timp și în mod eficace din Regulamentul (UE) nr. 537/2014 și Directiva 2014/56/UE;

—	să examineze pretinsa omisiune a statelor membre de a transpune Directiva 2013/34/UE;

—	să examineze pretinsa omisiune a Comisiei de a asigura respectarea Directivei 2012/17/UE și a statelor membre de a pune în aplicare și de a asigura în mod eficace respectarea directivei menționate;

—

să examineze posibila nerespectare a obligației de cooperare loială consacrată la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene de către oricare dintre statele membre și teritoriile lor asociate și dependente, în măsura în care este necesar pentru desfășurarea anchetei stabilite prin prezenta decizie; în acest sens, să evalueze dacă o astfel de încălcare ar putea fi consecința unei omisiuni de a lua măsurile adecvate pentru a preveni utilizarea unor vehicule care permit beneficiarilor finali să nu fie dezvăluiți instituțiilor financiare și altor intermediari, avocaților, furnizorilor de servicii pentru fiducii sau societăți sau utilizarea oricăror alte vehicule și intermediari care facilitează spălarea de bani, precum și evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală în alte state membre, incluzând o analiză a rolului fiduciilor, a societăților unipersonale cu răspundere limitată și a monedelor virtuale, ținând seama, de asemenea, de programele de lucru în curs la nivelul statelor membre care încearcă să rezolve aceste aspecte și să le reducă efectele;

—

să facă recomandările pe care le consideră necesare în acest domeniu, inclusiv cu privire la punerea în aplicare de către statele membre a recomandărilor Comisiei menționate mai sus din 6 decembrie 2012 privind măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale și planificarea fiscală agresivă; să evalueze cele mai recente evoluții în legătură cu Strategia externă a Comisiei pentru impozitarea eficace și să analizeze legăturile dintre cadrul juridic al Uniunii și al statelor membre și sistemele fiscale ale țărilor terțe (de exemplu, acordurile de evitare a dublei impuneri, acordurile privind schimburile de informații, acordurile de liber schimb), precum și eforturile depuse pentru a promova transparența informațiilor privind beneficiarul real, la nivel internațional (pe lângă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, G20, Grupul de Acțiune Financiară și ONU);

decide ca comisia de anchetă să își prezinte raportul final în termen de 12 luni de la data adoptării prezentei decizii;

decide ca comisia de anchetă să țină seama în lucrările sale de toate evoluțiile pertinente care intervin în cursul mandatului său și care sunt relevante pentru sfera sa de activitate;

decide ca recomandările emise de comisia de anchetă și de Comisia specială TAXE 2 să fie analizate de comisiile permanente competente;

decide ca comisia de anchetă să aibă 65 de membri;

încredințează Președintelui sarcina de a asigura publicarea prezentei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1) JO L 113, 19.5.1995, p. 1.

(2) JO L 309, 25.11.2005, p. 15.

(3) JO L 141, 5.6.2015, p. 73.

(4) JO L 176, 27.6.2013, p. 338.

(5) JO L 064, 11.3.2011, p. 1.

(6) JO L 359, 16.12.2014, p. 1.

(7) JO L 257, 28.8.2014, p. 186.

(8) JO L 174, 1.7.2011, p. 1.

(9) JO L 83, 22.3.2013, p. 1.