Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016AE6004

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Instituirea garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD” [COM(2016) 586 final]

JO C 173, 31.5.2017, p. 62–65 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

31.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 173/62


Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Instituirea garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD”

[COM(2016) 586 final]

(2017/C 173/11)

Raportor:

Jan SIMONS

Sesizare

24.11.2016

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru relații externe

Data adoptării în secțiune

31.1.2017

Data adoptării în sesiunea plenară

22.2.2017

Sesiunea plenară nr.

523

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

205/1/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută instituirea Planului european de investiții externe (PIE) și propunerea de regulament privind Fondul european pentru dezvoltare durabilă (FEDD) și de instituire a garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD, ca pași în direcția corectă către soluționarea la sursă a cauzelor migrației neregulamentare. Un alt obiectiv asupra căruia ar trebui să se concentreze FEDD este eradicarea sărăciei.

1.2.

Comitetul pledează pentru acordarea unei atenții deosebite soluționării situației din țările care reprezintă principala sursă de migrație, unde condițiile economice, sociale și de securitate au condus la dezastru economic și la o spirală a sărăciei, blocând în același timp orice efort în direcția dezvoltării durabile.

1.3.

Comitetul face trimitere la avizele sale anterioare, în care a subliniat necesitatea de a implica sectorul privat în dezvoltare, cu condiția ca o astfel de dezvoltare să fie în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă și ca sectorul privat să respecte drepturile economice, de mediu și sociale de bază, convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și Agenda privind munca decentă. Acest lucru ar trebui să se aplice și proiectelor de investiții finanțate din FEDD.

1.4.

Comitetul consideră că propunerea privind FEDD este conformă cu recomandarea sa de a recurge la ajutorul pentru dezvoltare ca factor de multiplicare pentru corelarea capitalului privat cu investițiile în țările în curs de dezvoltare și de a le pune în legătură cu obiective clar definite, cum ar fi crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, perfecționarea calității producției și transferul de know-how managerial către sectorul privat.

1.5.

Comitetul invită Comisia să studieze și să analizeze experiența punerii în aplicare a Planului de investiții pentru Europa și a Fondului european pentru investiții strategice pentru a evita eventualele neajunsuri și obstacole, luând în considerare faptul că situațiile din țările partenere vizate de FEDD sunt mult mai complicate decât cele din statele membre ale Uniunii Europene.

1.6.

Comitetul salută coordonarea cooperării și a guvernării prin intermediul consiliului strategic al FEDD, în cadrul căruia ar trebui să fie reprezentate toate instituțiile și organismele competente. Având în vedere rolul de neînlocuit al societății civile în cooperarea pentru dezvoltare, CESE solicită să i se acorde statutul de observator în consiliul strategic și recomandă implicarea organizațiilor reprezentative ale societății civile din țările partenere în procesul luării deciziilor, inclusiv în pregătirea unor proiecte concrete.

1.7.

Comitetul recomandă ca ghișeul unic care urmează să fie înființat pentru investitori să nu se limiteze la aspecte legate de investiții, ci să ofere orientări și toate informațiile și contactele necesare pentru cei care ar dori să se implice în activități de dezvoltare.

1.8.

Comitetul ar dori să propună ca regulamentul să includă angajamentul de a prelungi valabilitatea FEDD și a garanției dincolo de termenul-limită 2020, după evaluarea rezultatelor punerii sale în aplicare, și invită Comisia, Consiliul și PE să ia în considerare această posibilitate în momentul elaborării noului cadru financiar multianual.

2.   Sinteza propunerii Comisiei

2.1.

La 28 iunie 2016, Consiliul European a solicitat Comisiei să prezinte o propunere privind un plan ambițios de investiții externe (PIE), ca parte a noului cadru de parteneriat al UE cu țările terțe în conformitate cu Agenda europeană pentru migrație (1). Noul plan se bazează pe trei piloni: un nou fond de investiții (pilonul 1); asistență tehnică (pilonul 2) pentru a veni în sprijinul autorităților locale și al întreprinderilor, în vederea dezvoltării unui număr mai mare de proiecte durabile și pentru a atrage investitori; și (pilonul 3) o serie de programe tematice specifice (naționale și regionale) ale UE, în domeniul cooperării pentru dezvoltare, combinate cu un dialog politic structurat care vizează îmbunătățirea climatului investițional și a mediului de politici în ansamblu în țările în cauză.

2.2.

Pilonul 1 va fi pus în aplicare parțial prin instituirea Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD). FEDD va avea drept obiectiv-cheie asigurarea unui pachet financiar integrat pentru a finanța investiții, începând cu regiunile din Africa și din țările vecine. FEDD va fi compus din platforme regionale de investiții, care vor combina finanțarea prin mecanisme de finanțare mixtă existente și garanția FEDD. El va funcționa ca „ghișeu unic” pentru primirea propunerilor de finanțare de la instituțiile financiare și de la investitori din sectorul public sau privat și pentru a oferi o gamă largă de tipuri de sprijin financiar pentru investiții eligibile.

2.3.

Obiectivul principal al FEDD este de a oferi un pachet financiar integrat de finanțare a investițiilor pentru țările semnatare ale Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană, statele membre ale acesteia (2) și țările învecinate, pe de altă parte, generând astfel creștere economică și oportunități de ocupare a forței de muncă, maximizând adiționalitatea, furnizând produse inovatoare și atrăgând fonduri din sectorul privat. Se estimează că FEDD va mobiliza, până în 2020, investiții de până la 44 de miliarde EUR, folosind fonduri de la bugetul general al Uniunii și din alte surse în valoare de 3,35 miliarde EUR.

2.4.

Uniunea va pune la dispoziție fonduri în valoare totală de 750 de milioane EUR pentru garanția FEDD până în 2020, ce provin atât din bugetul general al Uniunii, cât și din cel de-al 11-lea Fond european de dezvoltare (FED). Comisia intenționează să propună mobilizarea marjei pentru situații neprevăzute, spre a obține suma de 250 de milioane EUR. Alte contribuții de la bugetul Uniunii ar urma să fie obținute prin redistribuiri sau prin reorientarea fondurilor programate. Finanțarea suplimentară ar putea include și contribuții din partea altor contribuitori, cum sunt statele membre.

2.5.

FEDD va fi gestionat de Comisie și pus în aplicare prin intermediul unor platforme regionale de investiții, care vor combina finanțarea din mecanisme de finanțare mixtă existente pentru Africa și pentru vecinătate cu acordarea garanției FEDD. Comisia va beneficia de consiliere din partea unui consiliu strategic și a două consilii operaționale, câte unul pentru fiecare platformă regională de investiții. Comisia va gestiona secretariatul FEDD, care va asigura îndeplinirea tuturor sarcinilor și funcțiilor necesare pentru realizarea obiectivelor PIE.

3.   Observații generale

3.1.

CESE reprezintă organizațiile societății civile europene în cadrul mai multor instanțe bilaterale, cum ar fi ACP-UE, Euromed, Parteneriatul estic, dialogul cu America Latină și altele, și prezintă pozițiile acesteia cu privire la rolul societății civile în sprijinirea dezvoltării (3). Societatea civilă poate juca un rol foarte important în evaluarea utilității și a durabilității proiectelor de investiții, în supravegherea transparenței finanțării acestora și în monitorizarea punerii lor în aplicare.

3.2.

Comitetul consideră că problema numărului mare de refugiați și migranți neregulamentari către UE reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat UE în ultimii ani. Cele două fenomene au cauze diferite și necesită soluții diferențiate. Prioritatea absolută a comunității internaționale trebuie să fie depunerea tuturor eforturilor pentru a pune capăt conflictelor militare și a încheia acorduri de pace, astfel încât să fie create premisele necesare dezvoltării reale și implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD). Alături de importanta sarcină ce-i revine societății civile în prevenirea, medierea și rezolvarea conflictelor, UE trebuie să joace, în calitate de cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare, un rol major în aceste eforturi.

3.3.

Cauzele migrației neregulamentare sunt adesea rezultatul unor perspective economice nefaste și al creșterii economice reduse în țările de origine, cumulate cu o calitate slabă a condițiilor sociale și cu probleme de securitate semnificative, ceea ce duce la exacerbarea sărăciei și forțează mii de oameni să ia calea exilului. Comitetul salută eforturile Comisiei și ale Consiliului de a găsi cea mai bună abordare pentru rezolvarea problemei migrației neregulamentare prin tratarea cauzelor ei profunde.

3.4.

Ajutorul oficial pentru dezvoltare rămâne de neînlocuit în combaterea sărăciei, în special în țările cel mai puțin dezvoltate, în statele fragile și pentru populațiile vulnerabile, însă nu poate acoperi toate nevoile de dezvoltare.

3.5.

În avizele sale privind rolul sectorului privat (4) și finanțarea dezvoltării (5), Comitetul a conchis că trebuie să se mobilizeze toate resursele disponibile și să se acorde un rol mult mai important sectorului privat, atât la nivel european, cât și la nivel local, cu condiția ca această evoluție să fie în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă și ca sectorul privat să respecte drepturile omului, inclusiv drepturile economice și sociale, în special convențiile fundamentale ale OIM. Noile locuri de muncă create ar trebui să respecte Agenda privind munca decentă a OIM, iar acest lucru ar trebui să se aplice și proiectelor de investiții realizate prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare durabilă.

3.6.

Noile instrumente, cum ar fi garanția FEDD și Fondul de garantare, ar trebui utilizate ca factor de multiplicare pentru atragerea capitalului privat în investiții în țările în curs de dezvoltare, ar trebui corelate cu obiective clar definite, cum ar fi crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, îmbunătățirea calității producției și transferul de know-how managerial către sectorul privat. În plus, îmbinarea investițiilor publice și private trebuie să fie transparentă și să respecte echilibrul necesar pentru a evita situația în care investitorii privați culeg toate beneficiile, iar sectorul public acoperă pierderile. Rezultatele proiectelor trebuie să fie măsurate și cuantificate în mod clar, evaluându-se, printre alte rezultate pozitive, efectul de eliminare a cauzelor migrației ilegale.

3.7.

Având în vedere că FEDD este inspirat de Planul de investiții pentru Europa și de Fondul european pentru investiții strategice, Comitetul solicită Comisiei să tragă învățăminte din funcționarea lui, întrucât nu poate fi descris ca fiind un succes deplin. Experiența trebuie să fie studiată și analizată cu atenție, pentru a evita orice deficiență și obstacol în gestionarea FEDD, ținând cont de faptul că situațiile din țările partenere sunt diferite și mult mai complicate decât cele din statele membre ale Uniunii Europene.

3.8.

Propunerea de FEDD va îmbina Facilitatea de investiții pentru Africa (6) cu Facilitatea de investiții pentru vecinătate (7), transformându-le în două platforme de investiții reunite sub o singură umbrelă. Comitetul consideră că este necesară implicarea organizațiilor reprezentative ale societății civile de la nivel local în procesul luării deciziilor, inclusiv în pregătirea unor proiecte concrete, pentru a le permite să joace un rol în monitorizarea transparenței finanțării și a eficacității proiectelor de investiții.

3.9.

UE dispune de prea multe instrumente financiare conexe programelor de dezvoltare [al 11-lea Fond european de dezvoltare, cu diversele sale pachete de finanțare, facilități, platforme; Cadrul financiar multianual 2014-2020 (bugetul UE), cu diversele sale programe teritoriale și regionale; programele sectoriale; BEI cu facilitățile și programele sale; BERD etc.], fapt care îngreunează înțelegerea lor de către marele public și de către partenerii relevanți și care complică utilizarea lor. FEDD intenționează să devină ghișeul unic pentru cei care sunt interesați de investiții în țările în curs de dezvoltare. Comitetul recomandă ca acest ghișeu unic să nu se limiteze la aspectele de investiții, ci să ofere orientări și toate informațiile și contactele necesare tuturor celor care ar dori să se implice în activități de dezvoltare.

3.10.

Doar 6 % din ajutorul pentru dezvoltare al UE a ajuns la state fragile, cea mai mare parte fiind îndreptată către cele 10 țări care dispun de resurse naturale abundente. Comitetul speră ca FEDD să aducă rezultate pozitive și în statele fragile, în special în cele cu conflicte militare, economii devastate și guvernanță în disoluție, unde garanția propusă poate ajuta investitorii privați să facă față unor riscuri sporite pentru proiectele lor. De asemenea, Comitetul se declară împotriva încercărilor de a stabili un procentaj maxim care ar putea fi acoperit de garanție, lucru care ar limita aplicarea acesteia la investiții în țările fragile.

3.11.

Comitetul consideră că principala schimbare calitativă de adus situației actuale ar putea fi abordarea cooperării și integrarea cooperării și a guvernării în cadrul consiliului strategic al FEDD, în care ar trebui să fie reprezentate toate instituțiile și organele competente. Dat fiind rolul său în cooperarea pentru dezvoltare, CESE solicită Comisiei să acorde statutul de observator reprezentanților Comitetului, astfel încât punctele de vedere ale societății civile să poată fi reprezentate.

3.12.

Comitetul consideră că valoarea adăugată semnificativă a noului Plan de investiții externe ar trebui să fie asigurată prin intermediul celui de-al doilea pilon al acestuia, care vizează asistența tehnică, și prin intermediul celui de al treilea pilon, care ar urma să acopere chestiunile de îmbunătățire a democrației și guvernanței în țările partenere, în special transparența, monitorizarea, responsabilitatea și crearea unui mediu de afaceri propice pentru investiții care să conducă la creștere economică, la noi locuri de muncă și la eradicarea sărăciei.

3.13.

De asemenea, comunicarea cu privire la planul de investiții și la proiectele sale specifice trebuie îmbunătățită, pentru a permite societății civile să monitorizeze punerea în aplicare a acestuia.

4.   Observații specifice

4.1.

Propunerea de regulament privind garanția FEDD prevede (8) că aceasta se va acorda pentru o perioadă inițială de investiții care se va încheia la 31 decembrie 2020, interval care, în opinia Comitetului, este prea scurt pentru a îndeplini obiectivele PIE. Comitetul speră că va fi posibilă extinderea PIE și a domeniului său de aplicare, pentru a include alte țări și regiuni, în funcție de succesul său, iar acest lucru ar trebui să fie luat în considerare atunci când se elaborează noul cadru financiar multianual.

4.2.

Se propune ca statele membre să aibă posibilitatea de a furniza contribuții sub forma unei garanții alocate în funcție de regiune, sector sau componentă de investiție (9). Comitetul recomandă adăugarea unei clauze potrivit căreia contribuțiile statelor membre ar trebui să fie în concordanță cu prioritățile de dezvoltare ale UE.

4.3.

Salutăm angajamentul Comisiei de a prezenta anual un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la operațiunile de finanțare și de investiții acoperite de garanția FEDD și constatăm cu satisfacție că raportul va fi făcut public, pentru a permite părților interesate, inclusiv societății civile, să își exprime punctele de vedere. CESE va dori să participe la evaluarea măsurii în care FEDD contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv a rațiunii-cheie pentru care a fost instituit – eliminarea cauzelor migrației neregulamentare.

4.4.

În toate avizele sale privind cooperarea pentru dezvoltare, Comitetul a insistat că ajutorul trebuie furnizat într-un mod complet transparent, în scopul de a preveni frauda, corupția, spălarea de bani și evaziunea fiscală. Prin urmare, el susține menționarea explicită a acestor principii în propunere (10).

4.5.

Comitetul propune adăugarea eradicării sărăciei la obiectivele dezvoltării durabile menționate la articolul 3 alineatul (2), asupra cărora se va concentra FEDD, și menționarea acestui aspect și printre obiectivele generale prezentate la articolul 8 alineatul (1) litera (a).

Bruxelles, 22 februarie 2017.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS


(1)  Avizul CESE (REX 478) referitor la noul parteneriat privind migrația cu țările terțe (a se vedea pagina 66 din prezentul Jurnal Oficial).

(2)  Semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 („Acordul de la Cotonou”).

(3)  JO C 264, 20.7.2016, p. 1, JO C 303, 19.8.2016, p. 138, JO C 44, 11.2.2011, p. 129, JO C 229, 31.7.2012, p. 133, JO C 487, 28.12.2016, p. 24.

(4)  JO C 67, 6.3.2014, p. 1.

(5)  JO C 383, 17.11.2015, p. 49.

(6)  C(2015) 5210 final.

(7)  C(2016) 3436 final.

(8)  Considerentul 9.

(9)  Considerentul 14 și articolul 14 alineatul (4).

(10)  Articolele 17, 18, 19 și 20.


Top