24.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 71/33

Raportor:

doamna Reine-Claude MADER

1.1.

CESE apreciază diversele inițiative lansate de Comisie pentru a promova concurența loială, care protejează interesele operatorilor economici (întreprinderi, consumatori, lucrători).

1.2.

CESE sprijină acțiunile prin care Comisia asigură respectarea normelor de concurență, inclusiv măsurile de combatere a practicilor anticoncurențiale (cum ar fi cazurile de abuz de poziție dominantă), care împiedică dezvoltarea economică a UE și mai ales a IMM-urilor (acestea din urmă jucând un rol esențial în creșterea economică și ocuparea forței de muncă) și a întreprinderilor din sectorul economiei sociale (vectori de coeziune socială).

1.3.

Comitetul regretă totuși că, nici de această dată, Comisia nu a adoptat un veritabil mecanism juridic pentru acțiuni colective, menit să asigure aplicarea efectivă a dreptului la despăgubiri pentru victimele practicilor anticoncurențiale.

1.4.

Comitetul sprijină eforturile depuse de Comisie pentru ca normele să fie cunoscute și transparente, aspect ce contribuie la stabilitatea întreprinderilor și, în consecință, a pieței. El dorește să reamintească faptul că practicile din sectorul comerțului cu amănuntul merită o atenție constantă.

1.5.

CESE salută imboldul dat de Comisie cooperării cu autoritățile naționale de concurență (ANC), care au un rol esențial mai ales în ceea ce privește prevenția, dar și în legătură cu dezvoltarea programelor de conștientizare cu privire la dreptul concurenței. Comitetul este de părere că ele trebuie să dispună de mijloacele necesare.

1.6.

Această cooperare ar trebui să fie extinsă la nivel internațional, ținând seama de globalizarea schimburilor, astfel încât Europa să nu fie afectată de concurență neloială.

1.7.

Comitetul dorește reconfirmarea și chiar consolidarea dialogului politic dintre diversele instituții europene (PE, CESE, Comitetul Regiunilor).

1.8.

CESE sprijină modificările aduse normelor privind ajutoarele de stat, care au fost aliniate pentru a sprijini întreprinderile inovatoare, mai ales în domeniul digital, care oferă consumatorilor și întreprinderilor perspective foarte importante în termeni de dezvoltare economică și de creare de locuri de muncă.

1.9.

Fiind conștient de limitele intervenției Comisiei în ceea ce privește optimizarea fiscală, CESE așteaptă ca aceasta să-și continue eforturile de remediere a denaturărilor fiscale și sociale, de limitare sau eliminare a lor în cadrul competențelor sale, asigurându-se că acest demers nu va duce la o uniformizare la nivel inferior.

1.10.

CESE consideră că pieței energiei trebuie să i se acorde o atenție specială. Comitetul sprijină crearea unei uniuni europene a energiei, pentru a asigura securitatea aprovizionării și furnizarea de energie la un preț abordabil, pe întregul teritoriu al UE.

1.11.

Pe de altă parte, Comitetul acordă importanță măsurilor care contribuie la economisirea energiei, la îmbunătățirea eficienței energetice și la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

1.12.

Comitetul consideră că deschiderea pieței de energie ar trebui să le ofere avantaje consumatorilor, aceștia neavând capacitate efectivă de negociere.

1.13.

CESE solicită să se ia toate măsurile pentru a asigura accesul liber la mediul digital, pentru a permite dezvoltarea economică a zonelor rurale. Acest obiectiv justifică complementaritatea dintre investițiile private și ajutoarele publice.

1.14.

CESE îndeamnă Comisia să acorde în continuare atenție deosebită furnizării de servicii financiare, astfel încât economia reală să se poată finanța, iar consumatorii să poată continua să beneficieze de cele mai bune condiții pentru serviciile pe care le utilizează.

1.15.

În sfârșit, CESE reamintește că monitorizarea și evaluarea măsurilor politice luate sunt esențiale.

2.1.

Acest raport anual se concentrează în principal pe piața unică digitală, politica energetică și serviciile financiare. El ridică și o serie de întrebări referitoare la consolidarea competitivității industriei europene, la controlul ajutoarelor de stat, la promovarea unei culturi a concurenței în UE și în afara acesteia și la dialogul interinstituțional.

2.2.

El scoate în evidență economia digitală, prezentată drept un factor care ar putea stimula inovarea și creșterea în sectorul energiei, al transporturilor, al serviciilor publice, al sănătății și educației. În acest scop, toate instrumentele din dreptul concurenței au fost utilizate pentru a sprijini dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor, inclusiv a rețelelor în bandă largă de nouă generație, prin intermediul ajutoarelor de stat, păstrând în același timp principiul neutralității tehnologice.

2.3.

Piața dispozitivelor mobile inteligente evoluează foarte rapid, cum a dovedit-o achiziționarea de către Facebook a WhatsApp la sfârșitul primei etape de examinare a concentrării, autorizată necondiționat de Comisia Europeană în temeiul Regulamentului privind concentrările economice nr. 139/2004 (1)  (2).

2.4.

În anul 2014 s-a putut consta din nou că aplicarea dreptului concurenței în sectorul digital este caracterizat printr-o relație complexă și un echilibru necesar cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală care decurg dintr-un brevet, așa cum reiese din deciziile Samsung și Motorola (3), sau din drepturile de autor, după cum o demonstrează deschiderea unei proceduri oficiale împotriva mai multor producători de film și posturi europene de televiziune cu plată în cauza cunoscută sub numele „accesul transfrontalier la conținutul oferit de televiziunile cu plată” (4).

2.5.

În continuare, raportul se referă la sectorul energetic, reamintind necesitatea de a reforma politica energetică europeană. Comisia intenționează să sprijine investițiile în infrastructură, prin încadrarea ajutoarelor de stat și prin simplificarea punerii lor în aplicare: noul regulament general de exceptare pe categorii prevede, într-adevăr, în anumite condiții, că autorizarea prealabilă a Comisiei nu va mai fi necesară (5) pentru ajutoarele destinate infrastructurii energetice, ajutoarele pentru promovarea eficienței energetice a clădirilor, sprijinirea producției de energie din surse regenerabile, decontaminarea terenurilor poluate și reciclarea.

2.6.

În schimb, ajutoarele pentru energia nucleară nu sunt incluse în noile orientări. Astfel, ele sunt încă în curs de examinare de către serviciile Comisiei, în temeiul articolului 107 din TFUE, astfel cum a fost și cazul proiectului britanic ce urmărea să acorde subvenții pentru construirea și exploatarea unei noi centrale nucleare în Hinkley Point (6).

2.7.

În cele din urmă, politica în domeniul concurenței a fost utilizată ca instrument de reducere a prețurilor la energie, prin combaterea comportamentelor abuzive și a practicilor coluzive ale unor operatori precum EPEX Spot și Nord Pool Spot (NPS) (7) și OPCOM în România, în care acesta din urmă a abuzat de poziția sa dominantă (8), sau Bulgarian Energy Holding (BEH) în Bulgaria (9) sau ale Gazprom în ceea ce privește aprovizionarea în amonte cu gaze în Europa Centrală și de Est (10).

2.8.

Politica în domeniul concurenței a urmărit și în 2014 să îmbunătățească transparența sectorului financiar și să sprijine îmbunătățirea reglementării și supravegherea sectorului bancar.

2.9.

Astfel, Comisia a recurs la controlul ajutoarelor de stat puse în aplicare în Grecia, Cipru, Portugalia, Irlanda și Spania, garantând totodată că băncile de dezvoltare nu denaturează concurența (11).

2.10.

De asemenea, Comisia a urmărit de două ori în justiție băncile RBS și JP Morgan, care au participat, pe de o parte, la un cartel bilateral ilicit menit să influențeze rata dobânzii de referință LIBOR pentru francul elvețian și, pe de altă parte, la un cartel cu UBS și Crédit Suisse pe marjele de licitație aferente instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii în franci elvețieni în Spațiul Economic European (SEE) (12). Comisia le-a aplicat o amendă de 32,3 milioane EUR (13).

2.11.

În sfârșit, Comisia își continuă procedura împotriva practicilor comerciale anticoncurențiale bazate pe comisioanele interbancare multilaterale practicate de Visa Europe, Visa Inc., Visa International și MasterCard: pe de o parte, ea a conferit caracter obligatoriu din punct de vedere juridic angajamentelor oferite de Visa Europe și, pe de altă parte, își continuă procedura împotriva Visa Inc. și Visa International în ceea ce privește comisioanele interbancare internaționale.

2.12.

De asemenea, raportul menționează eforturile Comisiei de a da un impuls competitivității întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, prin facilitarea accesului acestora la finanțare în faza de dezvoltare (14), și de a sprijini cercetarea și inovarea prin intermediul unui nou cadru privind ajutoarele care instituie o exceptare pe categorii (15).

2.13.

De asemenea, IMM-urile sunt primele vizate de revizuirea Comunicării de minimis, care le oferă îndrumări pentru a evalua dacă acordurile lor intră sau nu în domeniul de aplicare al articolului 101 din TFUE, care interzice înțelegerile între întreprinderi (16).

2.14.

Anul 2014 a însemnat și atenția deosebită acordată de Comisie utilizării de către anumite întreprinderi a diferențelor dintre sistemele fiscale ale unor state membre pentru a-și reduce baza impozabilă. Comisia a deschis proceduri oficiale de investigare în următoarele cazuri: Apple în Irlanda, Starbucks în Țările de Jos și Fiat Finance & Trade în Luxemburg.

2.15.

Acest an înseamnă mai ales împlinirea a 10 ani de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1/2003 și de la revizuirea Regulamentului privind controlul concentrărilor economice (17). În această privință, în raport se menționează că ar fi binevenite progresele în ceea ce privește independența autorităților de concurență și mecanismul care le permite să urmărească și să sancționeze practicile ilicite. De asemenea, raportul subliniază necesitatea de a simplifica în continuare controlul concentrărilor economice.

2.16.

De asemenea, Comisia a semnalat faptul că, în acest an, o realizare majoră în domeniul politicii concurenței a fost adoptarea Directivei privind acțiunile în despăgubire în materie de încălcare a normelor antitrust, care a intrat în vigoare în 2014, argumentând că, datorită acestei directive, va fi mai ușor pentru cetățenii și întreprinderile europene să primească despăgubiri efective pentru daunele cauzate de încălcări ale normelor antitrust, cum ar fi cartelurile și abuzurile de poziție dominantă pe piață.

3.1.

CESE sprijină politica de dezvoltare a sectorului digital și măsurile luate pentru a stimula inovarea și creșterea. Comitetul consideră că banda largă ar trebui să fie accesibilă pe întregul teritoriu al UE, ceea ce poate însemna că este nevoie de ajutoare de stat, însoțite de finanțări suplimentare din partea UE. Orientările pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor de bandă largă ar trebui să fie utile în acest sens (18).

3.2.

De altfel, nu poate exista nicio piață digitală fără o rețea în bandă largă pe întregul teritoriu. Obiectivele Comisiei sunt mai modeste, ținând seama de lipsa de interes a operatorilor privați pentru anumite regiuni, în special cele rurale, a căror dezvoltare economică trebuie sprijinită.

3.3.

CESE sprijină Comisia în dorința acesteia de a sancționa încălcările regulilor concurenței, considerând că nivelul sancțiunilor pecuniare trebuie să fie disuasiv și că recidiva trebuie sancționată prin înăsprirea amenzilor. În plus, politica în domeniul concurenței trebuie să fie explicată, inclusiv în întreprinderi, pentru a preveni comportamentele anticoncurențiale.

3.4.

CESE este de acord cu observația Comisiei că numărul utilizatorilor de dispozitive mobile inteligente este în creștere. În acest context, inovarea este crucială, dar „regulile jocului” pentru operatori trebuie să fie stabilite, cunoscute și să fie transparente. Comitetul consideră că omniprezența marilor grupuri internaționale, cum ar fi Google, de exemplu, a indus riscuri de abuz de poziție dominantă și că este important să se asigure respectarea regulilor existente, pentru a permite intrarea pe piață a unor noi operatori.

3.5.

În plus, CESE susține că titularii de brevete trebuie să propună acorduri de acordare în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii a licențelor pentru brevete.

3.6.

Comitetul sprijină adaptarea cadrului legislativ aplicabil drepturilor de autor la era digitală (19), pentru că trebuie să fie „în pas cu vremurile”, așa cum subliniază pe bună dreptate Comisia.

3.7.

În ceea ce privește funcționarea piețelor energiei, CESE consideră că dezvoltarea economică nu poate fi atinsă fără o politică energetică comună. Ca atare, salută intenția Comisiei de a crea o uniune europeană a energiei.

3.8.

Comitetul consideră că de această uniune vor beneficia întreprinderile și consumatorii, care trebuie, de asemenea, să poată profita de prețuri rezonabile și de securitatea aprovizionării.

3.9.

CESE salută atenția acordată de Comisie pieței energiei, astfel încât concurența să fie efectivă, și măsurile luate în vederea eliminării obstacolelor din calea concurenței pe aceste piețe nereglementate. În opinia sa, Comisia ar trebui să pună în aplicare toate mijloacele pentru a evita disfuncțiile cu repercusiuni asupra economiei.

3.10.

În sfârșit, Comitetul acordă o deosebită importanță măsurilor care contribuie la economisirea energiei, la îmbunătățirea eficienței energetice și la dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și a sectorului bioenergiei.

3.11.

CESE speră ca întregul sector financiar să devină mai etic și mai transparent, susținând astfel creșterea.

3.12.

Controlul ajutoarelor de stat a contribuit la coerența măsurilor luate pentru remedierea dificultăților financiare și limitarea denaturării concurenței, reducând totodată la maximum sarcina de pe umerii contribuabililor, iar Comitetul salută acest aspect. Comitetul subliniază că controlul ajutoarelor de stat a permis limitarea anumitor denaturări ale concurenței pe piață, în contextul consolidării și implementării unor mecanisme de monitorizare,

3.13.

fiind de părere că trebuie neapărat evidențiată acțiunea Comisiei de a reduce costurile de utilizare a cardurilor bancare, ceea ce a dus la o reducere de 30 până la 40 % din costul operațiunilor în cadrul pieței unice.

3.14.

Obiectivul anunțat de a promova creșterea economică reprezintă o necesitate absolută, putând fi sprijinit prin politica privind ajutoarele pentru inovare cuprinse în „Cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare”.

3.15.

În avizele sale anterioare, CESE a salutat inițiativa Comisiei de modernizare a ajutoarelor de stat, considerând că noile orientări (20) sunt mai adecvate nevoilor statelor membre și realităților pieței. Comitetul consideră că o mai mare transparență va duce la o mai bună înțelegere a alocării ajutoarelor de stat. Prin supravegherea exercitată de Comisie se va asigura că ajutoarele sunt în conformitate cu normele stabilite. În fine, evaluarea va permite statelor membre să verifice utilizarea corectă a ajutoarelor alocate.

3.16.

Comunicarea Comisiei privind condițiile ce trebuie reunite pentru promovarea proiectelor europene, împreună cu anunțul privind crearea Fondului european pentru investiții strategice, ar trebui să contribuie la realizarea acestui obiectiv.

3.17.

Pe de altă parte, CESE salută recunoașterea necesității de a acorda ajutoare de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, dar viabile, prin sprijinirea acțiunilor desfășurate pentru a pune capăt înțelegerilor ilicite, care periclitează mai ales dezvoltarea IMM-urilor, știind că acestea creează locuri de muncă și au un impact asupra ocupării forței de muncă și a prețurilor.

3.18.

Comitetul observă că marile întreprinderi continuă să utilizeze optimizarea fiscală, ca urmare a diversității sistemelor de impozitare. El salută eforturile depuse de Comisie pentru a combate cazurile de evaziune fiscală generate de denaturările fiscale, a le limita sau, în măsura posibilului, a le elimina.

3.19.

Eforturile Comisiei în sensul asigurării convergenței cu și între autoritățile naționale de concurență (ANC) sunt deosebit de importante.

3.20.

Comitetul va monitoriza cu atenție transpunerea în practică a Cărții albe – Către un control mai eficace al concentrărilor economice în UE, care urmărește îmbunătățirea mecanismelor existente.

3.21.

Ținând cont de globalizarea schimburilor comerciale, CESE sprijină dezvoltarea cooperării multilaterale (OCDE, RIC, UNCTAD) și programele de cooperare și de asistență tehnică.

3.22.

Dialogul purtat de DG Concurență cu PE, cu CESE și cu Comitetul Regiunilor trebuie să asigure transparența dezbaterii interinstituționale privind punerea în aplicare a politicilor.

3.23.

Această disponibilitate pentru dialog ar trebui să continue, cu atât mai mult cu cât președintele Juncker, în scrisoarea sa de misiune transmisă doamnei Vestager, a subliniat acest parteneriat politic.

3.24.

Spre deosebire de Comisie, CESE nu consideră că Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21) și Recomandarea privind principiile comune pentru mecanismele de soluționare colectivă a litigiilor privind încălcări ale legislației în materie de concurență ar putea permite succesul recursurilor/acțiunilor colective pentru apărarea drepturilor victimelor unor astfel de încălcări.

4.1.1.

Potrivit Comisiei, îmbunătățirea procedurilor de standardizare și sporirea interoperabilității sunt esențiale pentru eficientizarea Agendei digitale. Rămâne de văzut ce înțelege Comisia prin „cele mai bune” proceduri de standardizare.

4.1.2.

Cazul Motorola (22), unul dintre episoadele „războiului brevetelor pentru telefoane inteligente”, este folosit ca exemplu pentru orientările care trebuie urmate de întreprinderile din domeniu. În acest caz, Comisia a decis că Motorola, titularul unui brevet esențial standard (BES) pentru standardul GPRS, a abuzat de poziția sa dominantă prin faptul că a încercat să obțină și să pună în aplicare o acțiune în încetare împotriva Apple în fața unei instanțe germane. Aceste BES erau numite „esențiale” deoarece erau necesare pentru implementarea standardului GSM. Întreprinderile care dețin un BES pot căpăta o putere de piață considerabilă, organismele de standardizare cerându-le adesea să se angajeze că vor acorda licențe pentru brevetele lor esențiale în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii (fair, reasonable and non discriminatory sau „FRAND), pentru a garanta tuturor actorilor de pe piață accesul la acest standard.

4.1.3.

În acest caz, neavând acces la acest BES deținut de Motorola, concurentul său, în acest caz Apple, nu putea să producă și să comercializeze o anumită categorie de telefoane inteligente (smartphones).

4.1.4.

Este legitim pentru un deținător de brevet să introducă o acțiune în încetare în fața unei instanțe naționale în cazul unei încălcări a acestuia, dar acest lucru s-ar putea dovedi abuziv în cazul în care titularul BES deține o poziție dominantă pe piață, și-a luat angajamentul de a acorda acces în conformitate cu condițiile FRAND, iar întreprinderea concurentă vizată de acțiunea în încetare este dispusă să ceară licență în condițiile FRAND. Cu toate acestea, Comisia nu a amendat Motorola, din cauza lipsei de jurisprudență a instanțelor UE cu privire la legalitatea acțiunilor în încetare privind BES, în temeiul articolului 102 din TFUE, și din cauza diferențelor dintre jurisprudențele naționale, dar Comisia a ordonat încetarea comportamentului abuziv al Motorola.

4.1.5.

Într-un caz similar, Comisia a acceptat angajamentele oferite de Samsung de a nu iniția acțiuni în încetare în SEE pe baza BES pentru telefoane inteligente (smartphones) și tablete împotriva întreprinderilor care au aderat la un cadru specific pentru acordarea licențelor.

4.1.6.

Aceste cazuri dovedesc că este foarte greu de atins echilibrul dintre concurență, brevete și inovare, astfel încât, în final, consumatorul să poată cumpăra produse tehnologice la un preț rezonabil, beneficiind totodată de cât mai multe produse interoperabile.

4.1.7.

CESE sprijină eforturile Comisiei în acest sens și o îndeamnă să nu piardă din vedere că aplicarea normelor în materie de concurență nu urmărește obiectivul concurenței în sine, ci o concurență care, în cele din urmă, este pusă în slujba consumatorului.

4.1.8.

CESE sprijină ideea de a completa investițiile private prin investiții publice, pentru a evita un decalaj digital în cadrul UE, cu condiția ca ajutoarele de stat să nu împiedice investițiile private. Semn posibil al interesului Comisiei față de acest subiect, Comunicarea „Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor de comunicații în bandă largă” (23) a fost primul text definitiv adoptat în cadrul modernizării ajutoarelor de stat.

4.1.9.

Cu toate acestea, CESE consideră că intenția Comisiei de a atinge, până în 2020, o acoperire completă cu conexiuni de mare viteză în bandă largă (30 Mbps) pentru servicii și adoptarea de servicii în bandă largă cu acces ultrarapid (100 Mbps) pentru 50 % dintre europeni nu este destul de ambițioasă.

4.2.1.

Asigurarea independenței energetice a Europei și promovarea creării unei piețe integrate a energiei sunt esențiale pentru accesul la energie, eliminarea insulelor energetice și securitatea aprovizionării. Este nevoie de o reală voință politică, care să îndemne UE să atingă acest obiectiv și, de asemenea, să încurajeze diversificarea surselor de energie utilizate, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Uniunea europeană a energiei, dorită de președintele Juncker (24), va juca, cu siguranță, acest rol de stimulare politică.

4.2.2.

CESE consideră că cel de al treilea pachet privind energia ar trebui pus în aplicare rapid, cu atât mai mult cu cât regulile aplicabile comerțului transfrontalier cu energie continuă să fie fragmentate.

4.2.3.

CESE subliniază necesitatea punerii în aplicare fără întârziere a reformelor structurale necesare înlăturării barierelor din calea investițiilor în infrastructură, în special a celor cu o dimensiune transfrontalieră.

4.2.4.

În opinia CESE, nu există niciun dubiu că normele în materie de concurență contribuie la deschiderea piețelor naționale de energie, după cum o dovedesc cazurile „Bursa de energie electrică” și „OPCOM/Bursa de energie electrică din România”, menționate în raportul Comisiei (25), în care Comisia a aplicat o amendă în temeiul articolului 101 din TFUE în cazul a două burse care conveniseră să nu concureze, împărțindu-și teritoriul, și, pe de altă parte, a sancționat cu amendă OPCOM (Bursa de energie electrică din România), în temeiul articolului 102 din TFUE, pentru discriminarea comercianților de energie electrică din alte state membre.

4.2.5.

Cu toate acestea, Comitetul își pune întrebări în legătură cu afirmația că, deși prețurile cu ridicata de energie electrică au scăzut datorită intensificării concurenței, nivelul general al prețurilor pentru consumatorii finali (26) nu a scăzut adesea în consecință.

4.2.6.

În acest sens, CESE sprijină Comisia în cadrul anchetelor efectuate în temeiul articolului 102 din TFUE cu privire la abuzul de poziție dominantă practicat de Gazprom în sectorul livrării de gaze naturale în Europa Centrală și de Est (27).

4.3.1.

În anul 2014 a continuat revizuirea fundamentală a reglementării și supravegherii bancare. Regulile propuse urmăresc, printre altele, să crească gradul de transparență a piețelor financiare.

4.3.2.

De asemenea, Comisia s-a preocupat ca instituțiile financiare care beneficiază de ajutoare de stat să se restructureze sau să iasă de pe piață și a acordat o atenție deosebită riscurilor de denaturare a concurenței între instituțiile financiare respective (28).

4.3.3.

CESE a urmărit cu interes investigațiile Comisiei referitoare la practicile comerciale anticoncurențiale și salută deciziile luate de aceasta și de autoritățile naționale de concurență care sancționează „comisioanele interbancare”.

4.3.4.

Hotărârea Curții de Justiție a UE în cauza MasterCard (29), care confirmă analiza Comisiei, a fost salutată de CESE. Într-adevăr, comisioanele interbancare plătite de consumatori în momentul plăților prin card bancar erau din ce în ce mai mari, mai numeroase și mai opace.

4.3.5.

În plus, aceste practici comerciale împiedicau intrarea pe piața plăților a altor operatori economici decât cei bancari, care ar putea oferi consumatorilor alte mijloace electronice de plată, mobile și sigure, de exemplu prin intermediul propriilor telefoane inteligente (smartphones).

4.3.6.

Specificul cazului MasterCard a fost și că mecanismul de stabilire a comisioanelor multilaterale interbancare reprezenta o restrângere prin efect, nu prin obiect.

4.3.7.

CESE salută faptul că atât Curtea, cât și Tribunalul au constatat că comisioanele multilaterale interbancare nu erau în mod obiectiv necesare pentru funcționarea sistemului MasterCard.

4.4.1.

CESE salută atenția acordată IMM-urilor, care joacă un rol fundamental în creșterea economică și au o funcție importantă în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Comitetul susține deciziile Comisiei de a sprijini finanțarea activităților acestora și adaptarea normelor la nevoile lor specifice.

4.4.2.

CESE apreciază că aceste politici au început să ia în considerare și profesiile intelectuale și recunoaște rolul determinant pentru creștere al profesioniștilor din Europa, dat fiind că ei asigură în cadrul fiecărui sector, prin contribuții esențiale de expertiză care servesc soluționării problemelor complexe ale cetățenilor și întreprinderilor. De asemenea, CESE recomandă Comisiei să continue și, în măsura posibilului, să-și intensifice eforturile în acest sens.

4.4.3.

De exemplu, „Orientările privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc” (30) ar putea permite statelor membre să faciliteze accesul IMM-urilor la finanțare, în faza de lansare a acestora. În plus, orientările par să fi fost concepute pentru a fi mai adaptate la realitățile pieței.

4.4.4.

De asemenea, Comitetul sprijină măsurile luate de Comisie împotriva cazurilor de abuz de poziție dominantă care pot împiedica crearea și dezvoltarea IMM-urilor și care pot să le afecteze activitatea.

4.4.5.

Comunicarea de minimis din 2014 (31) oferă astfel o zonă de siguranță pentru aceste acorduri, fără efect apreciabil asupra concurenței, dat fiind că a fost pusă în aplicare de întreprinderi care nu depășesc anumite praguri din cota de piață. În plus, Comisia a publicat un document de orientare pentru IMM-uri. Cu toate acestea, CESE consideră că ar fi binevenite niște acțiuni de informare la fața locului.

4.5.1.

CESE apreciază calitatea cooperării dintre Comisie și autoritățile naționale de concurență. Comitetul consideră că aceasta asigură o interacțiune esențială pentru buna funcționare a pieței.

4.5.2.

El sprijină toate măsurile necesare pentru cooperarea dintre autoritățile naționale de concurență, care presupune ca acestea să dispună de suficiente resurse și să fie independente.

4.5.3.

CESE aprobă inițiativele Comisiei de creare a unui veritabil spațiu european de concurență, ceea ce presupune ca normele de bază din legislația națională să fie armonizate, deoarece activitatea economică în cadrul pieței unice este, astfel, asigurată.

4.5.4.

Comitetul consideră, de asemenea, că statele membre au nevoie de un mecanism juridic complet, ca să poată efectua inspecțiile necesare și să impună amenzi eficiente și proporționale.

4.5.5.

Programele de clemență, care și-au dovedit eficiența în combaterea cartelurilor, trebuie, de asemenea, să fie extinse la toate statele membre.

4.5.6.

Cooperarea multilaterală cu OCDE, cu Rețeaua Internațională a Concurenței și cu UNCTAD trebuie să rămână activă, iar Comisia să se străduiască să joace un rol de prim plan.

4.5.7.

În fine, CESE subliniază că asistența tehnică trebuie să depună mai multe eforturi pentru a sprijini negocierile de aderare cu țările candidate.