10.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 208/137

—

având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2012 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: punerea în aplicare a priorităților pentru 2012 (1),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 14–15 martie 2013,

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (2),

—

având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonare și guvernanța (TSCG),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (2),

—

având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (3),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (5),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (7),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (8),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (9),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 privind analiza anuală a creșterii pentru 2013 (COM(2012)0750),

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2013 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: contribuția la analiza anuală a creșterii 2013 (10)

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 martie 2013 intitulată „Tabloul de bord al UE privind justiția. Un instrument pentru promovarea justiției eficace și a creșterii” (COM(2013)0160),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 29 mai 2013 care însoțește proiectul de recomandări specifice fiecărei țări pentru 2013 și care este intitulată „Semestrul european 2013: recomandări specifice fiecărei țări – ieșirea Europei din criză” (COM(2013)0350),

—

având în vedere recomandarea Comisiei referitoare la Recomandarea Consiliului din 29 mai 2013 privind punerea în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre a căror monedă este euro (COM(2013)0379)), precum și propunerile Comisiei din 29 mai 2013 referitoare la recomandările Consiliului pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene,

—

având în vedere studiul din 2012 intitulat „Datele pentru evaluarea procesului pentru semestrul european din punctul de vedere al perspectivei privind egalitatea de gen” (11),

—

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru afaceri constituționale, Comisiei pentru dezvoltare regională și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7-0322/2013),

A.

întrucât criza economică, socială, financiară și a datoriilor suverane nu a fost încă depășită și întrucât obiectivul privind o uniune economică și monetară (UEM) mai echilibrată, robustă, stabilă și integrată este încă în curs de a fi realizat;

B.

având în vedere criza datoriilor suverane din zona euro care are un impact semnificativ asupra pieței monetare din zona euro, precum și asupra măsurilor politice extraordinare ale Eurosistemului;

C.

întrucât recomandările specifice fiecărei țări formulate de Comisie conțin unele informații utile și detaliate, dar, în ansamblu, pentru unele state membre, trebuie să fie definite mai exact și îmbunătățite, în special în ceea ce privește echilibrul prescripțiilor politice în cadrul domeniilor de politică; întrucât există, de asemenea, o marjă de îmbunătățire în ceea ce privește metodologia de evaluare a programelor naționale de reformă și monitorizarea recomandărilor specifice pentru fiecare țară;

D.

întrucât IMM-urile rămân temelia economiei zonei euro, reprezentând aproximativ 98 % dintre toate societățile din zone euro, cu aproximativ trei sferturi dintre angajații din zona euro și generând aproximativ 60 % din valoarea adăugată;

E.

întrucât este important să se protejeze rolul partenerilor sociali și să se respecte diferitele practici și instituții naționale în ceea ce privește formarea salariilor la implementarea semestrului european;

F.

întrucât se impune adoptarea unor măsuri urgente în numeroase domenii, inter alia pentru reluarea creditării pentru economia reală și IMM-uri, ceea ce implică dezvoltarea unor resurse alternative de finanțare, pentru a mări competitivitatea mediului de afaceri, a combate frauda și evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă, pentru a reface sustenabilitatea finanțelor publice și pentru a căuta soluții europene eficace la problema șomajului, înființând astfel o piață a muncii pe deplin integrată și, de asemenea, pentru a consolida în mod semnificativ dimensiunea socială a UEM;

G.

întrucât legitimitatea democratică a guvernanței economice în cadrul semestrului european impune ca prerogativele parlamentare să fie respectate cu adevărat și în mod angajat la nivel european și național, iar cele ale Comisiei să fie respectate în conformitate cu tratatele și cu legislația UE, contrar tendinței către o cultură din ce în ce mai deparlamentarizată și interguvernamentală de elaborare a politicii economice la nivelul UE și al zonei euro;

H.

întrucât implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile este esențială pentru realizarea unor evaluări sociale ale impactului crizei pe teren, permițând, în acest fel, adoptarea unor măsuri adecvate;

I.

întrucât, având în vedere faptul că noile dispoziții introduse de așa-numitul „Pachet privind supravegherea și monitorizarea bugetare” au intrat deja în vigoare, importanța recomandărilor specifice fiecărei țări a crescut deoarece programele naționale de reformă și programele de stabilitate trebuie să fie în conformitate cu acestea;

J.

întrucât, deși în cazul statelor membre care fac obiectul unui program de asistență financiară, recomandările au fost aplicate cu strictețe, în celelalte state membre gradul de respectare a precedentelor recomandări specifice fiecărei țări este scăzut;

K.

întrucât pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare stabilește norme în cadrul metodei comunitare privind statele membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară;

L.

întrucât în ceea ce privește piața unică și coeziunea cu UE trebuie să existe garanții ,

M.

întrucât noile tehnologii oferă atât angajatorilor, cât și angajaților noi posibilități de organizare a muncii pentru a realiza un mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, piața muncii devenind astfel mai favorabilă femeilor;

N.

întrucât, la 17 septembrie 2013, Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului s-a întâlnit cu parlamentari naționali, pentru a discuta implementarea recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu, astfel încât să se țină cont în mai mare măsură de eficacitatea lor și de efectele potențiale de propagare în UE;

1.

salută recomandările specifice fiecărei țări făcute de Comisie, adoptate de Consiliu; relevă că sunt susceptibile de îmbunătățire; salută faptul că aceste recomandări sunt mai detaliate decât edițiilor lor precedente și oferă o imagine mai exactă a asiduității cu care statele membre își îndeplinesc obligațiile cu care au fost de acord în trecut; salută declarația Comisiei, conform căreia „o politică de succes trebuie nu numai să fie bine concepută, ci și să se bucure de sprijin politic și social” și că, pe lângă consolidarea fiscală, Europa și statele membre au nevoie de reforme structurale care să conducă la o creștere reală, sustenabilă și echilibrată din punct de vedere social, la o ocupare sustenabilă a forței de muncă și la o competitivitate consolidată, fiind totodată necesare măsuri mai specifice și urgente pentru a soluționa nivelurile inacceptabil de ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor; în acest sens, solicită Comisiei să monitorizeze conformitatea tuturor rapoartelor statelor membre cu obiectivele Strategiei Europa 2020, în special în ceea ce privește reducerea sărăciei și ocuparea forței de muncă, și să analizeze cu atenție interconexiunile și interdependențele dintre politici;

2.

salută realizările înregistrate în mai multe state membre care au permis închiderea procedurilor aplicabile deficitelor;

3.

salută declarația Comisiei, conform căreia țările cu deficit trebuie să își stimuleze competitivitatea, țările cu excedent trebuie să încurajeze, dacă este posibil, cererea internă, în mod proporționat și sustenabil, astfel încât să contribuie la stabilitatea și la creșterea zonei euro;

4.

consideră că economia UE în ansamblu trebuie să își stimuleze competitivitatea în cadrul economiei mondiale, în special prin creșterea concurenței pe piețele produselor și serviciilor cu scopul de a crește productivitatea și de a reduce prețurile și prin menținerea costurilor forței de muncă în conformitate cu productivitatea; subliniază că UE nu poate concura doar pe costuri, ci trebuie să investească mai mult în cercetare și dezvoltare, educație și competențe, precum și în utilizarea eficientă a resurselor;

5.

salută faptul că Comisia și Consiliul urmăresc să evite o abordare unică în ceea ce privește recomandările specifice fiecărei țări și să asigure că recomandările sunt ajustate în funcție de particularitățile și necesitățile interne ale statelor membre în cauză, rămânând în același timp axate pe politici generatoare de creștere și pe stabilitate fiscală; solicită statelor membre să evalueze impactul social al planurilor de reforme structurale și economice și să asigure un proces veritabil de evaluare a implementării lor, în vederea unei coordonări și a unei ajustări transversale mai eficiente a politicilor;

6.

subliniază că instituțiile suverane și financiare prezintă vulnerabilități persistente într-un mediu cu creștere redusă;

7.

subliniază că, în comparație cu anii anteriori, Comisia a identificat progrese semnificative doar în 15 % dintre aproximativ 400 de recomandări specifice fiecărei țări;

8.

salută faptul că recomandările Comisiei nu se adresează numai statelor membre, ci și zonei euro în ansamblu; consideră că recomandările adresate statelor membre trebuie să țină seama mai mult de interdependența puternică dintre economiile UE, în special în interiorul zonei euro, și de toate informațiile pertinente cuprinse în raportul privind mecanismul de alertă;

9.

relevă importanța monitorizării și implementării recomandărilor specifice fiecărei țări, a supravegherii multilaterale, a schimbului de experiență și de bune practici și a revizuirilor inter pares;

10.

solicită efectuarea unei analize mai aprofundate a motivelor care au determinat în statele membre o creștere uriașă și vizibilă a diferențelor interne în materie de competitivitate, consolidare fiscală și performanțe economice care au decurs din funcționarea monedei unice și, în special, o analiză a impactului asimetric al politicilor comune;

11.

solicită interpretare prudentă a indicatorilor de „redresare lentă” și recomandă o analiză mai atentă a sustenabilității îmbunătățirilor identificate, în special în ceea ce privește balanțele comerciale, soldul contului curent și deficitele publice, precum și a progreselor legate de reformele structurale; solicită o analiză mai atentă a calității previziunilor economice, deoarece previziunile anterioare ale Comisiei au fost, de cele mai multe ori, revizuite în jos; subliniază necesitatea de a concepe programe de asistență pe baza unor ipoteze și scenarii mai degrabă precaute decât optimiste, cu scopul de a evita efectele contraproductive și prociclice;

12.

îndeamnă Comisia să introducă obiectivele naționale Europa 2020 în recomandările adresate statelor membre în cadrul programelor de ajustare economică și să țină seama în mod corect de constrângerile create de aceste programe de ajustare în ceea ce privește atingerea acestor obiective; solicită, de asemenea, promovarea și amplificarea legitimității democratice a acestor programe;

13.

salută faptul că anumite state membre au prezentat rapoarte intermediare referitoare la Strategia Europa 2020, în unele cazuri evidențiind proiecte specifice destinate realizării obiectivelor; invită toate statele membre să includă astfel de rapoarte în contribuțiile lor la Semestrul european 2014; regretă faptul că Comisia nu a prezentat un raport intermediar referitor la Strategia Europa 2020; invită Comisia să prezinte anual un astfel de raport;

14.

deplânge faptul că nicio CSR nu abordează provocarea pe care o reprezintă impactul regimului de impozitare a forței de muncă asupra investițiilor pe termen lung și nici consecințele în ceea ce privește crearea de locuri de muncă;

15.

salută declarația Comisiei, conform căreia competitivitatea europeană „nu se poate baza și nu se va baza doar pe costuri”; relevă, de asemenea, că este esențial ca productivitatea să fie mărită, inclusiv productivitatea capitalului, a resurselor și cea energetică, integrarea socială, investițiile în educație și în învățare pe toată durata vieții, cercetare și inovare, precum și eficiența resurselor, în concordanță cu obiectivele Europa 2020; încurajează realizarea unor progrese suplimentare în ceea ce privește obiectivele Strategiei Europa 2020, în special în domeniul ocupării forței de muncă; solicită ca aspectele de mai sus să se reflecte în mod adecvat în recomandările specifice fiecărei țări cu deficit, deoarece în aceste state membre există o nevoie acută de creștere a competitivității;

16.

salută recomandările specifice fiecărei țări emise de Comisie în domeniul taxelor de mediu și al potențialului de creare de locuri de muncă al acestuia și invită Comisia să țină seama de viitoarea analiză anuală a creșterii; subliniază efectele pozitive pe care le are transferul taxelor și impozitelor de la forța de muncă spre taxe și impozite de mediu asupra bugetului, a creării locurilor de muncă, a dimensiunii sociale și a mediului;

17.

regretă implementarea cu întârziere a „Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă” în valoare de 120 de miliarde EUR convenit în iunie 2012, a inițiativei de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte lansată în noiembrie 2012 și a investițiilor suplimentare în valoare de 180 de miliarde EUR ale BEI; invită Consiliul și Comisia să examineze și să elimine rapid obstacolele din calea realizării pe deplin a acestor inițiative;

18.

invită Comisia să prezinte în regim de urgență propuneri legislative cu scopul de a crea un proces de convergență genuin în cadrul semestrului european, bazat pe obiectivele Strategiei Europa 2020 și incluzând stimulente care sprijină statele membre în implementarea reformelor structurale, cum ar fi un instrument de convergență și competitivitate (ICC), precum și dispoziții privind coordonarea ex ante a politicilor economice bazate pe metoda comunitară;

19.

invită Comisia să includă în sfera de aplicare al ICC sprijinul financiar pentru reformele structurale în domeniile care împiedică dinamismul și eficiența economică;

20.

salută utilizarea de către Comisie a flexibilității oferite de PSC revizuit pentru a prelungi termenele limită stabilite pentru corectarea deficitelor excesive prin șapte proceduri; înțelege că această prelungire va facilita implementarea reformelor structurale pentru acele țări care au nevoie de ele; invită Comisia și Consiliul să asigure faptul că atât conținutul, cât și calendarul parcursului ajustării fiscale sunt adaptate la particularitățile fiecărei țări și că acestea includ, în special în cazul țărilor cu deficit, marja de manevră menționată anterior și utilizarea integrală a fondurilor structurale și de investiții europene, reforme structurale solide și sustenabile și identificarea investițiilor (și anume în recomandările specifice fiecărei țări) esențiale pentru stimularea competitivității; salută declarația Comisiei potrivit căreia, deja în cadrul evaluării execuției bugetare din acest an, precum și al analizei bugetelor naționale pentru 2014, Comisia va încerca să adapteze, în special în interiorul dimensiunii preventive a PSC, în condiții specifice, programe de investiții publice nerecurente cu impact dovedit asupra sustenabilității finanțelor publice, respectând totodată integral cadrul UE de supraveghere fiscală; așteaptă comunicarea iminentă a Comisiei referitoare la cadrul operațional concret, care urmează să-i fie prezentată Parlamentului în conformitate cu declarația anexată la pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare;

21.

ia act de comunicarea privind cadrul armonizat pentru proiectele de planuri bugetare și rapoartele privind emisiunea de titluri de creanță din zona euro adoptate de Comisie ca orientări în cadrul Regulamentului (UE) nr. 473/2013; așteaptă cu interes dialogul economic prevăzut cu Comisia cu privire la conținutul acestor orientări;

22.

salută includerea orientărilor privind raportarea care indică modul în care măsurile din proiectele de planuri bugetare abordează recomandările specifice fiecărei țări, a obiectivelor stabilite în Strategia Europa 2020, a orientărilor privind raportarea referitoare la impactul distributiv estimat al cheltuielilor principale și al măsurilor de percepere a veniturilor, precum și a detaliilor privind cheltuielile publice generale defalcate pe funcții; relevă că aceste orientări vor facilita monitorizarea măsurilor bugetare luate în vederea realizării obiectivelor naționale ale Strategiei Europa 2020;

23.

așteaptă viitoarea publicare, convenită în consecința „pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare” a parametrilor și a criteriilor de referință metodologice ale Comisiei și ale statelor membre, inclusiv a estimatorilor privind multiplicatorii fiscali care stau la baza perspectivelor lor macroeconomice;

24.

ia act de faptul că evoluția recentă a salariilor din țările cu excedent contribuie la susținerea cererii și are, de asemenea, efecte de propagare pozitive în restul UE; salută declarația Comisiei potrivit căreia țările cu excedent care dispun de o marjă fiscală suficientă au un rol în depășirea crizei actuale nu numai prin reducerea taxelor și a contribuțiilor la sistemele de securitate socială, ci și prin majorarea salariilor, în scopul de a stimula cererea internă sustenabilă, luând în considerație competitivitatea internațională; de asemenea, țările cu excedent ar putea promova oportunități investiționale favorabile creșterii cu ajutorul puterii lor de cumpărare, în special prin investiții în educație, cercetare și dezvoltare, energie și infrastructură, modernizarea sistemelor lor de sănătate și pensii și prin deschiderea sectorului serviciilor; subliniază importanța efectelor de propagare pozitive pe care aceste măsuri îl vor avea pe teritoriul UE, în special dacă sunt puse în aplicare în marile economii din cadrul Uniunii;

25.

îndeamnă Comisia să elaboreze o politică industrială europeană veritabilă, bazată pe o mai mare competitivitate și inovare, care să se axeze pe redresarea competitivității industriale europene și pe atenuarea politicilor care duc la relocarea întreprinderilor în afara UE; îndeamnă, de asemenea, Comisia să elaboreze o politică europeană coerentă în domeniul comerțului exterior; consideră că numai prin gestionarea inteligentă a legăturii sale cu „globalizarea”, Europa poate garanta creșterea economică, crearea de locuri de muncă, protecția consumatorilor, respectarea normelor de drept și a celor privind drepturile omului de la nivel internațional și european și, în cazul mai multor state membre, realocarea treptată recomandată a resurselor din sectoarele necomercializabile către sectoarele comercializabile;

26.

apreciază declarația Comisiei, conform căreia măsurile de sprijin financiar luate de statele membre și de UE ar trebui să acorde o mai mare atenție impactului distributiv al reformelor și invită Comisia să efectueze o evaluare ex ante exhaustivă a consecințelor pe termen scurt și pe termen lung ale tuturor noilor reforme recomandate și să tragă toate concluziile necesare din recomandările precedente, inclusiv din cele adresate statelor membre în cadrul programelor de asistență financiară;

27.

solicită Comisiei să prezinte propuneri legislative pentru finalizarea UEM, conform recomandărilor formulate de Parlament în Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 intitulată „Către o veritabilă uniune economică și monetară”; în acest scop, îndeamnă Comisia să stabilească un tablou de bord separat cu privire la dimensiunea socială a UEM; sugerează că bilanțurile aprofundate oferite în procedura privind dezechilibrele macroeconomice ar putea să revizuiască în mod regulat politicile sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, în vederea identificării acelor politici care atenuează problemele sociale și îmbunătățesc gradul de ocupare a forței de muncă; consideră că acest sistem de monitorizare intensificată ar contribui la coordonarea mai eficace politicilor în vederea identificării și a abordării la timp a provocărilor majore și a unei mai bune integrări a preocupărilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din peisajul politic general;

28.

este de acord cu faptul că acțiunea BCE, care s-a adăugat reformelor structurale și consolidării finanțelor publice, a „contribuit în mod decisiv la stabilitatea zonei euro”; recunoaște că această acțiune a avut ca efect diminuarea nesustenabilității costurilor financiare ridicate pentru unele state membre prin intermediul programului privind piețele titlurilor de valoare; totuși, consideră că lipsa unei creșteri economice durabile și nivelul ridicat (și în creștere) al datoriei private și publice din numeroase state membre indică necesitatea „unui proces de reducere a efectului de levier gestionat cu grijă”; este de acord cu Comisia că îmbunătățirea sănătății sectorului bancar trebuie să rămână o prioritate; salută înființarea, de către Comisiei, în conformitate cu angajamentul asumat în fața Parlamentului, în declarația anexată pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare, a Grupului la nivel înalt prezidat de Gertrude Tumpel-Gugerell, pentru a adâncii analiza și a evalua integral înlocuirea parțială a emisiunilor de titlurilor de datorie publică naționale cu emisiuni de titluri de datorie publică comune, sub forma unui fond de rambursare și a obligațiunilor guvernamentale din zona euro, luând în considerare argumentele pro și contra referitoare la diferitele opțiuni; așteaptă cu interes raportul Grupului la nivel înalt;

29.

subliniază faptul că la periferia UE finanțarea economiei reale și a IMM-urilor, în special, nu a fost reinstituită; relevă faptul că diferențele majore în ceea ce privește accesul la credite tind să adâncească discrepanțele interne din UE și mai ales din zona euro și să distorsioneze piața internă prin condiții de concurență inegale; reamintește că îmbunătățirea portofoliilor bancare este o condiție prealabilă și subliniază faptul că perspectivele economice negative justifică doar parțial astfel de restricții în materie de creditare; solicită monitorizarea mai atentă a aplicării noilor norme prudențiale și a practicilor din sectorul bancar în ceea ce privește finanțarea economiei reale, în special a IMM-urilor viabile din punct de vedere economic; recunoaște, în acest sens, rolul important pe care noile instrumente financiare novatoare din îl pot avea în cadrul diverselor programe europene și în acela al politicii de coeziune, pentru stimularea investițiilor publice și private și îndeamnă Comisia să garanteze claritatea juridică și transparența implementării noilor instrumente financiare în timp util și înainte de începerea perioadei de programare 2014-2020; solicită o analiză detaliată și un control al sistemului bancar paralel și al efectelor acestuia asupra economiei reale; solicită Comisiei să acorde prioritate activității consacrate surselor alternative și diversificate de finanțare a IMM-urilor, în special prin intermediul piețelor de capital, al fondurilor structurale și de investiții, al Băncii Europene de Investiții, al Fondului european de investiții și al băncilor de dezvoltare publice;

30.

subliniază că retragerea diverșilor actori financiari pe piețele naționale sugerează că aceștia au fost alertați de fragmentarea pieței interne printr-o concentrare excesivă, care blochează piața interbancară și neagă avantajele pieței interne, și anume diversificarea riscurilor și multiplicarea oportunităților;

31.

subliniază nevoia de continuare a programelor de susținere a dezvoltării spiritului antreprenorial în rândul tinerilor prin crearea unor incubatoare de afaceri speciale pentru tineret, acces sporit la fonduri europene și la consiliere în afaceri;

32.

salută propunerea legislativă a Comisiei referitoare la crearea unui mecanism unic de rezoluție (inclusiv o autoritate europeană unică și un fond european unic finanțat de industrie), care este esențial pentru realizarea uniunii bancare; lansează un apel către statele membre, Comisie și Parlament pentru a conveni urgent crearea Mecanismului unic de rezoluție; îndeamnă Consiliul să încheie rapid negocierile cu Parlamentul cu privire la Directiva privind sistemele de garantare a depozitelor și cu privire la Directiva privind redresarea și rezoluția bancară (care urmează să fie negociate în paralel);

33.

solicită ca recapitalizarea bancară directă prin Mecanismul european de stabilitate (MES) să fie disponibilă de la intrarea în vigoare a mecanismului unic de supraveghere (MUS), astfel cum au anunțat șefii de stat și de guvern din zona euro în declarația din iunie 2012; având în vedere faptul că mecanismul unic de supraveghere trebuie să fie însoțit de urgență de un fond unic de soluționare a situațiilor de criză, sprijină instituirea imediată a unui mecanism de protecție cu o perioadă de rambursare în funcție de sector; solicită Comisiei să prezinte o propunere cu scopul de a include MES în acquis-ul comunitar, garantând în același timp o responsabilitate democratică completă a Parlamentului European;

34.

salută planul de acțiune al Comisiei „în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și evaziunii fiscale” și recomandările sale privind „măsurile menite să încurajeze țările terțe să aplice standarde minime de bună guvernanță în chestiuni fiscale” și privind „planificarea fiscală agresivă”, adoptate la 6 decembrie 2012; reamintește Rezoluția Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la lupta împotriva fraudei, a evaziunii și a paradisurilor fiscale care a identificat măsurile suplimentare care trebuie luate în domeniul fraudei fiscale, evaziunii fiscale, al planificării fiscale agresive și al paradisurilor fiscale; subliniază faptul că echitatea și justiția în repartizarea sarcinilor necesită o abordare consolidată a fraudei și evaziunii fiscale; solicită măsuri urgente și o strategie cuprinzătoare, pe baza unor acțiuni legislative concrete ale Comisiei pentru a elimina frauda și evaziunea fiscală, precum și un sprijin clar din partea Consiliului cu privire la toate dosarele blocate sau pendinte referitoare la impozitare;

35.

invită Consiliul să încheie negocierile privind taxa pe tranzacțiile financiare, să insiste asupra introducerii acestei taxei în întreaga Europă și să includă de urgență în agenda sa măsuri care să elimine decalajul fiscal, să combată paradisurile fiscale și să depună eforturi în ceea ce privește convergența sistemelor fiscale în cadrul UE;

36.

introducerea taxei pe tranzacțiile financiare, care trebuie efectuată prin intermediul cooperării consolidate, ar trebui să fie considerată drept un prim pas către o introducere a sa la nivel global;

37.

solicită aplicarea pe deplin și de urgență a pachetului privind guvernanța economică (pachetul de șase) și a pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare (pachetul de două) cu scopul remodelării sistemului ad-hoc denumit „troica” într-o structură solidă din punct de vedere juridic în cadrul legislației uniunii, care să garanteze responsabilitatea democratică; îndeamnă troica să își revizuiască strategia sa de comunicare care s-a dovedit a fi un dezastru în repetate rânduri; subliniază faptul că pe termen mediu ar fi de preferat un sistem exclusiv european, iar Comisia ar trebui să elaboreze propuneri pentru a remodela sistemul „troica” în mod adecvat;

38.

reamintește că președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a confirmat în observațiile sale adresate Parlamentului European la 1 februarie 2012 că funcționarea MES va face obiectul examinării de către Parlamentul European; așteaptă, în acest sens, negocierea unui acord cu Eurogrupul care să asigure, printre altele, posibilitatea organizării unor audieri și a adresării unor întrebări cu solicitare de răspuns scris către directorul general al MES și Consiliul guvernatorilor acestuia;

39.

subliniază faptul că semestrul european nu trebuie să pună în nici un fel în pericol prerogativele Parlamentului European și ale parlamentelor naționale; îndeamnă Comisia să asigure implicarea oficială corespunzătoare a Parlamentului European în toate etapele procesului semestrului european cu scopul de a spori legitimitatea deciziilor care afectează toți cetățenii; solicită Comisiei să găsească modalități de creștere a vizibilității procesului;

40.

subliniază necesitatea de a consolida, în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale, responsabilitatea democratică a elementelor esențiale pentru funcționarea zonei euro, cum ar fi MES, deciziile Eurogrupului, precum și monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară; în acest sens, solicită Comisiei să realizeze și să publice evaluări ex-post interne ale recomandărilor sale și a participării sale în cadrul troicii;

41.

îndeamnă statele membre să își implice în mod activ parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă în întregul proces al semestrului european și, în special, în dezvoltarea, dezbaterea, monitorizarea și evaluarea programelor de reformă naționale; îndeamnă Comisia să asigure această implicare; subliniază că implicarea tuturor părților interesate în elaborarea reformelor necesare este esențială pentru realizarea și succesul acestora;

42.

subliniază importanța dialogului dintre Parlamentul European și parlamentele naționale pentru a realiza un proces complet funcțional al semestrului european și pentru a ajunge la nivelul necesar de responsabilitate democratică în ceea ce privește toate părțile implicate; subliniază utilitatea Săptămânii parlamentare europene privind semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (EPW 2013);

43.

regretă că poziția Consiliului cu privire la recomandările specifice fiecărei țări propuse de Comisie nu a fost făcută publică în timp real; regretă că deliberarea Consiliului European referitoare la poziția Consiliului cu privire la recomandările specifice fiecărei țări nu a fost făcută publică în timp real;

44.

subliniază că ar trebui să existe o separare clară între competențele UE și competențele naționale și că Parlamentul European este instituția în fața căreia răspund toate celelalte la nivelul Uniunii; solicită ca, de fiecare dată când se transferă sau se creează noi competențe la nivelul Uniunii ori se înființează noi instituții ale Uniunii, acestea să se supună controlului democratic al Parlamentului European și să răspundă în fața sa;

45.

consideră drept o evoluție pozitivă recunoașterea de către Comisie a necesității de a reduce impozitele legate de ocuparea forței de muncă în favoarea altor surse de venit, ceea ce va accelera procesul de consolidare fiscală pe o bază mai echitabilă;

46.

admite că recomandările specifice fiecărei țări (CSR) din acest an sunt deosebit de importante, deoarece statele membre își stabilesc prioritățile în materie de investiții pentru politica de coeziune în următorul cadru financiar multianual (CFM); solicită, în acest sens, ca finanțarea din partea UE să se concentreze mai mult pe toate prioritățile Strategiei Europa 2020, în special prin politici legate de creșterea economică și de crearea de locuri de muncă, politici care să includă combaterea șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung și crearea de locuri de muncă de durată, care să nu fie precare, să implice plata obligatorie a contribuțiilor la asigurările sociale și să fie remunerate în mod corespunzător; își exprimă îngrijorarea cu privire la accentuarea diferențelor sociale și economice dintre statele membre;

47.

observă că o serie de state membre au realizat reforme importante ale pieței muncii cu scopul de a crește rezistența acesteia, de a introduce mai multă flexibilitate la nivel intern și extern, de a reduce segmentarea și de a facilita tranziția de la un loc de muncă la altul; subliniază că reformele din domeniul muncii ar trebui realizate printr-un consens corespunzător între partenerii sociali;

48.

solicită statelor membre și Comisiei ca, în orientările în materie de politici și în recomandările specifice fiecărei țări, să se asigure că flexibilitatea necesară de care este nevoie pe piața muncii este echilibrată cu niveluri ridicate de protecție socială, care sunt caracteristice modelului nostru de economie de piață socială, și că reformele de pe piața muncii vizează promovarea nivelurilor ridicate de ocupare a forței de muncă și a calității muncii, îmbunătățirea gestionării riscurilor sociale, realizarea de progrese cu privire la integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii, scăderea sărăciei persoanelor încadrate în muncă, concilierea vieții de familie cu cea profesională, promovarea egalității de gen, a sănătății și a siguranței la locul de muncă, consolidarea drepturilor lucrătorilor cu contracte atipice și îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care desfășoară activități independente;

49.

observă că toate statele membre au primit recomandări cu privire la nivelurile de participare pe piața muncii; invită statele membre cu niveluri scăzute de participare pe piața muncii să intensifice, prin consultare cu partenerii sociali, măsurile active, cuprinzătoare și favorabile incluziunii privind piața muncii, precum serviciile în materie de formare și ocupare a forței de muncă, și să introducă și alte reforme pentru înlesnirea accesului la locurile de muncă de calitate, facilitarea concilierii între viața privată și viața profesională, prevenirea retragerilor anticipate de pe piața muncii, creșterea competitivității și combaterea segmentării pieței muncii, precum și pentru corelarea competențele lucrătorilor cu cerințele de pe piața muncii;

50.

subliniază că situația tinerilor șomeri este deosebit de îngrijorătoare și că este nevoie de măsuri urgente; solicită elaborarea unui pact european pentru încadrarea în muncă a tinerilor prin care să se aplice măsurile convenite de mult timp și să se prevadă resurse și măsuri noi pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor, reducerea atât a numărului tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), cât și a sărăciei în rândul tinerilor, luând în considerare aspectul calitativ al locurilor de muncă decente, care respectă pe deplin standardele de muncă de bază;

51.

așteaptă cu interes alimentarea anticipată a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, astfel cum a solicitat Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale prin amendamentele sale la Regulamentul privind dispozițiile comune (CPR);

52.

salută adoptarea Garanției pentru tineret de către Consiliu și alocarea a 6 miliarde de euro pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în cadrul următorului CFM; invită statele membre să pună de urgență în aplicare sistemele de garanție pentru tineret și să utilizeze în mod eficient resursele disponibile, concentrând activitățile asupra celor aflați în situațiile cele mai dificile;

53.

constată cu satisfacție că aceste fonduri pot fi folosite în timpul primilor doi ani din următorul CFM; subliniază că această sumă nu este însă suficientă pentru a combate șomajul în rândul tinerilor într-un mod susținut și că ar trebui să reprezinte doar o tranșă inițială cu care să se combată șomajul în rândul tinerilor;

54.

încurajează Comisia să continue activitatea echipelor de acțiune pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru a sprijini statele membre cu cele mai ridicate niveluri de șomaj în rândul tinerilor să reprogrameze fondurile structurale din partea UE din cadrul CFM pentru perioada 2007-2013 pentru a le direcționa către tineri; salută intenția Comisiei de a dezvolta Portalul european pentru mobilitatea locurilor de muncă (EURES) prin intensificarea și extinderea activităților sale și, mai ales, prin promovarea mobilității tinerilor; observă, totuși, că mobilitatea trebuie să aibă în continuare un caracter voluntar și că eforturile de a crea locuri de muncă și centre de formare la fața locului nu trebuie să fie limitate de aceasta;

55.

invită Comisia să propună un cadru de calitate pentru stagii, care să cuprindă, printre altele, criterii pentru o remunerare corectă, obiectivele învățării, condițiile de lucru și standardele de siguranță și de sănătate; invită Comisia, statele membre și partenerii sociali din UE să pună în aplicare în mod ambițios Alianța pentru ucenicii;

56.

consideră că, având în vedere numărul lucrătorilor, în special al tinerilor, care pleacă din țara lor de origine în alte țări din UE în căutarea unui loc de muncă, trebuie să se dezvolte de urgență măsuri adecvate de revizuire a dreptului european pentru a garanta caracterul transferabil al drepturilor la pensie și menținerea indemnizației de șomaj pentru o perioadă de cel puțin trei luni, timp în care se caută un loc de muncă în alt stat membru; salută îmbunătățirile aduse portalului european pentru mobilitate și solicită elaborarea, împreună cu statele membre, a unei strategii specifice pentru acesta;

57.

salută faptul că, pentru prima dată, unele recomandări specifice fiecărei țări abordează situația specială a statelor membre cu privire la sărăcie; condamnă profund faptul că nicio CSR nu abordează în special cazul de excludere a femeilor de pe piața muncii și de absență a măsurilor pentru integrarea acestora;

58.

subliniază că este necesar să se ia măsuri specifice în vederea creșterii participării pe piața muncii a femeilor, a lucrătorilor mai în vârstă și a lucrătorilor cu dizabilități, asigurând existența unor stimulente eficiente pentru întoarcerea pe piața muncii și continuarea activității profesionale; amintește că un rol esențial îl au calitatea, prețul rezonabil și accesibilitatea serviciilor legate de educația copiilor preșcolari, de îngrijirea copiilor și a persoanelor în vârstă;

59.

subliniază faptul că șomerii pe termen lung ar trebui susținuți prin crearea de locuri de muncă și prin abordări integrate de incluziune activă, inclusiv prin stimulente pozitive pentru ocuparea forței de muncă, cum ar fi consilierea personalizată și programele menite să asigure trecerea de la statutul de asistat la cel de lucrător, prin sisteme de prestații sociale adecvate și acces la servicii de calitate pentru a-i sprijini atunci când intră din nou pe piața muncii și în vederea accesării unor locuri de muncă de calitate;

60.

amintește necorelările de competențe și blocajul din multe regiuni și sectoare, precum și incapacitatea anumitor sisteme de educație și de formare de a satisface cerințele pieței și necesitățile lucrătorilor în acest context; salută reformele sistemelor de educație și formare profesională realizate de mai multe state membre pentru a adapta aptitudinile și competențele la piața muncii și la nevoile viitoare ale lucrătorilor, în special ale tinerilor; subliniază, în acest context, avantajele sistemelor de formare duale; amintește că aproape toate statele membre trebuie să ia și alte măsuri și să facă investiții suplimentare în învățământ și formare, cercetare, inovare și dezvoltare;

61.

observă că, pe lângă reforma din domeniul educației și al formării, este nevoie de o strategie de imigrare pe termen lung, sustenabilă, bazată pe criterii, pentru a face față deficitului de forță de muncă calificată și schimbărilor demografice;

62.

observă că criza a avut un impact puternic și de durată asupra nivelurilor șomajului din statele membre și a situației lor sociale, ceea ce a dus la creșterea nesustenabilă a sărăciei și a excluderii sociale, inclusiv a sărăciei infantile, a numărului de persoane fără adăpost, a inegalității sociale, a numărului de lucrători săraci, precum și a supraîndatorării familiilor; invită, în acest context, statele membre să consolideze dispozitivele de siguranță și să asigure eficiența sistemelor de asistență socială care se ocupă de persoanele afectate, precum și să investească în măsuri de prevenire;

63.

reamintește faptul că, deși are o dimensiune foarte modestă atât ca valoare absolută, cât și relativă în comparație cu abundența resurselor economice ale Uniunii, bugetul UE are o valoare adăugată importantă în calitate de instrument pentru promovarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, având în vedere rolul său de catalizator al investițiilor;

64.

regretă faptul că statele membre continuă să subaprecieze rolul și contribuția bugetului UE la consolidarea guvernanței economice și a coordonării bugetare la nivelul întregii Uniuni Europene; în acest sens, ținând seama în mod corespunzător atât de declarația comună semnată în decembrie 2012 de Parlament, Consiliu și Comisie, cât și de rezoluția Parlamentului din 3 iulie 2013 referitoare la acordul politic privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, îndeamnă Consiliul să adopte integral toate bugetele rectificative pentru 2013 prezentate de Comisie, care se dovedesc necesare în cursul exercițiului pentru a închide actualul cadru financiar multianual cu un bilanț curat;

65.

reiterează faptul că compromisul la care s-a ajuns în cadrul Consiliului European din 8 februarie 2013 cu privire la CFM 2014-2020 nu a corespuns așteptărilor Parlamentului; insistă asupra faptului că orice acord cu privire la un nivel atât de scăzut ar putea fi acceptabil doar în condițiile specificate în rezoluția sa din 3 iulie 2013;

66.

este convins că o contribuție credibilă din partea UE pentru soluționarea crizei actuale trebuie să se bazeze pe schimbarea fundamentală a modului în care se finanțează bugetul UE, în sensul unor autentice resurse proprii;

67.

îndeamnă statele membre să facă tot posibilul pentru a adopta la timp programările lor naționale pentru fondurile structurale și Fondul de coeziune, astfel încât să se evite întârzieri în utilizarea acestor fonduri care vizează sprijinirea creșterii și a creării de locuri de muncă;

68.

subliniază importanța științei și inovării pentru dezvoltarea strategică a competitivității și, prin urmare, crearea de locuri de muncă la nivel european în vederea depășirii crizei economice și financiare;

69.

reamintește că piața unică este un motor esențial pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă și joacă un rol vital în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; observă, totuși, că acest potențial rămâne neexploatat în multe privințe;

70.

amintește că încă nu este exploatat întregul potențial economic și de creare de locuri de muncă deplin al sectorului serviciilor; solicită punerea în aplicare deplină și corespunzătoare a Directivei UE privind serviciile, menținând, totodată, obligațiile serviciului public care pot asigura accesul universal la servicii de calitate și la prețuri accesibile pentru toți; invită statele membre să investească îndeosebi în servicii sociale de calitate; remarcă, totodată, că trebuie să se respecte normele legate de salarii și standardele sociale; invită statele membre să elimine obstacolele din sectorul comerțului cu amănuntul și restricțiile exagerate cu privire la serviciile profesionale și la profesiile reglementate; solicită, totodată, eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a lucrătorilor în vederea îmbunătățirii mobilității și a utilizării optime a capitalului uman din UE;

71.

salută faptul că, în cadrul semestrului european din 2013, analiza anuală a creșterii se sprijină pentru prima dată pe un raport privind situația integrării pieței unice;

72.

regretă, totuși, faptul că în pofida importanței dovedite a pieței unice în depășirea crizei, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2013 nu abordează suficient potențialul creșterii economice, al încrederii consumatorilor și al creării de locuri de muncă care decurge din punerea adecvată în aplicare și asigurarea aplicării normelor privind piața unică;

73.

sprijină accentul pus de recomandările specifice fiecărei țări din acest an pe importanța eliminării restricțiilor nejustificate și a obstacolelor legate de accesul la sectorul serviciilor; îndeamnă statele membre în cauză să acorde cea mai mare atenție acestor recomandări și să elimine, de urgență, aceste obstacole din calea dezvoltării pieței unice;

74.

solicită Comisiei să facă din guvernanța pieței unice o prioritate a următoarei analize anuale a creșterii și a semestrului european din 2014, iar în următoarele recomandări specifice fiecărei țări să țină seama pe deplin de domeniile-cheie pentru creștere, cum ar fi serviciile, energia, transporturile și piața unică digitală, precum și de măsurile cuprinse în Actul privind piața unică I și II;

75.

regretă faptul că lipsa investițiilor naționale și europene nu permite realizarea scopurilor și a obiectivelor prioritare în domeniile-cheie ale energiei, transportului și pieței digitale prezentate în raportul privind „Situația integrării pieței unice în 2013 – Contribuție la Analiza anuală a creșterii 2013”;

76.

îndeamnă statele membre și Comisia să-și intensifice, în același timp, eforturile pentru a asigura aplicarea legislației privind piața unică și să monitorizeze această aplicare, printre altele, prin acțiuni coordonate și regulate de control la nivelul UE;

77.

solicită din nou Comisiei să consolideze guvernanța pieței unice prin stabilirea, ca pilon specific al semestrului european, unui ciclu anual de guvernanță a pieței unice care să cuprindă tabloul de bord al pieței interne, un raport anual privind integrarea pieței unice ca parte a analizei anuale a creșterii, orientările Consiliului European adresate statelor membre, planurile de acțiune naționale vizând punerea în aplicare a orientărilor privind piața unică și recomandările specifice fiecărei țări;

78.

este profund preocupat de incertitudinea persistentă în rândul investitorilor privați, de lipsa lor de încredere și de reticența lor de a investi, în special ca urmare a normelor privind productivitatea și în contextul în care persistă fragmentarea pieței interne și schimbările în politica industrială; deplânge faptul că, din cauza crizei, un mediu în care încrederea este scăzută determină investitorii privați și instituțiile din sectorul financiar să fie foarte reticente la riscuri și reafirmă faptul că ar trebui să se continue efortul de consolidare a sectorului bancar;

79.

este profund preocupat de scăderea drastică a investițiilor publice și private în economia productivă și, în special, la nivel local și regional; consideră că sunt necesare măsuri decisive pentru a reforma piața muncii și piața produselor, pentru a adopta politici prudente privind salariile și pentru a baza viitorul model de creștere pe inovare și orientarea activităților productive către activități cu valoare adăugată mare; este de părere că o politică economică sustenabilă impune condiții foarte bune pentru înființarea de întreprinderi; își exprimă convingerea fermă că fondurile structurale și de investiții sunt esențiale pentru a preveni și a diminua eventualele deficite în domeniile menționate anterior și pentru a încuraja investițiile publice; indică posibilitățile care ar putea fi utilizate în statele membre pentru sprijinirea investițiilor publice din fondurile structurale, prin asigurarea unei anumite flexibilități pentru procedurile financiare ale acestor fonduri, de exemplu, prin majorarea ratelor de cofinanțare ale statelor care intră într-un program de ajustare și beneficiază de asistență financiară din partea UE sau prin prelungirea, cu un an, a normei privind dezangajarea pentru toate statele membre, în perioada de programare 2007-2013 (după cum va fi cazul în perioada de programare 2014-2020);

80.

consideră că autoritățile și partenerii sociali regionali și locali ar trebui asociați într-o măsură mai mare la planificarea și punerea în aplicare a programelor relevante, în special a Strategiei Europa 2020, cu scopul de a dezvolta la toate nivelurile simțul răspunderii față de obiectivele strategiei și a asigura o mai bună conștientizare la fața locului a obiectivelor și rezultatelor acesteia;

81.

salută recomandările specifice fiecărei țări privind măsurile de îmbunătățire a structurilor de îngrijire a copiilor, de eliminare a măsurilor de descurajare pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, de armonizare a vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei, de a lua în calcul nevoia de a concilia mai bine viața profesională cu viața privată, în special prin îmbunătățirea accesului la noile tehnologii și la formările privind utilizarea acestora, și de eliminare a discrepanțelor în materie de gen și de pensii; își exprimă îngrijorarea față de faptul că multe dintre aceste recomandări au fost deja prezentate în 2012, ceea ce indică faptul că ele nu au fost puse în aplicare în statele membre;

82.

subliniază că statele membre ar trebui să îmbunătățească nivelul de participare al copiilor și tinerilor adulți în cadrul sistemelor educaționale și să acorde o mai mare atenție problemei reprezentate de abandonul școlar timpuriu, în special prin colectarea de informații cu privire la principalele motive care stau la baza acestui fenomen în vederea adoptării și punerii în aplicare a unor politici pentru prevenirea sa;

83.

îndeamnă Comisia și statele membre să țină seama în mod corespunzător de obiectivele legate de dimensiunea de gen în cadrul programelor naționale de ocupare a forței de muncă, acordând o atenție deosebită femeilor care au în îngrijire persoane dependente în vârstă, mamelor singure și femeilor cu copii cu handicap; solicită, în plus, acordarea unei atenții adecvate abandonului școlar timpuriu, având în vedere creșterea rapidă a numărului de copii care renunță la educație între vârstele de 10 și 16 ani, acest fapt reprezentând o pierdere evidentă de resurse pentru întreaga UE;

84.

solicită Comisiei ca în cadrul viitoarei analize anuale a creșterii să ridice problema orientărilor politice specifice privind reducerea inegalităților de gen, printre care, în special, orientări privind eliminarea discrepanțelor de salarizare și de pensionare pe criterii de gen, din cauza cărora femeile se regăsesc adeseori sub nivelul de sărăcie mai târziu în viață, privind creșterea participării femeilor la piața muncii și combaterea segregării de gen pe piața muncii, având în vedere faptul că viitoarea prosperitate economică a UE depinde în mod fundamental de capacitatea sa de a utiliza la maxim mâna sa de lucru;

85.

subliniază importanța introducerii dimensiunii de gen în cadrul bugetelor naționale pentru a analiza toate programele și politicile guvernamentale, efectele acestora asupra alocării resurselor și contribuția lor la egalitatea dintre femei și bărbați;

86.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, guvernelor statelor membre, Comisiei, parlamentelor naționale și Băncii Centrale Europene.