9.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 133/62

1.1

CESE susține principiile care stau la baza propunerii de regulament. Totodată, Comitetul observă că resursele financiare alocate Fondului de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane avut în vedere nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivului acestuia.

1.2

Având în vedere că 24,2 % din populația UE este amenințată de riscul sărăciei sau al excluziunii sociale și că se preconizează că această cifră va continua să crească, CESE solicită ca noului fond să i se acorde un buget adaptat nevoilor sale. Bugetul acestui nou fond ar trebui să fie proporțional cu obiectivul Strategiei Europa 2020 de a reduce numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie sau se confruntă cu riscul sărăciei și excluziunii sociale cu cel puțin 20 de milioane până în 2020. Nivelul bugetului nu ar trebui să fie diferit de totalul resurselor alocate programelor existente de asistență materială.

1.3

CESE se teme că este posibil ca prevederea cofinanțării de către statele membre să ducă la noi dificultăți în desfășurarea tranzacțiilor financiare din cadrul noului fond și, ca atare, este în favoarea finanțării noului fond în întregime din bugetul UE, așa cum s-a procedat cu programele de asistență materială din anii anteriori.

1.4

CESE sprijină simplificarea procedurilor și reducerea sarcinii administrative în ce privește statele membre și, mai ales, organizațiile partenere, așa cum sunt acestea schițate în proiectul de regulament. În acest context, CESE avertizează asupra posibilității nedorite ca unele dintre statele membre să utilizeze procedurile complexe ale Fondului social european.

1.5

CESE salută dispozițiile care le asigură organizațiilor partenere un nivel suficient de lichidități pentru desfășurarea efectivă a operațiunilor, precum și faptul că fondul va acoperi și cheltuielile administrative, de transport și de depozitare și va finanța consolidarea capacităților organizațiilor partenere.

1.6

CESE sprijină crearea, la nivelul Uniunii, a unei platforme pentru schimbul de experiență și de bune practici. De asemenea, CESE solicită includerea organizațiilor societății civile în procesul de monitorizare și de evaluare a programelor operaționale ale noului fond la nivel de stat membru.

1.7

În aceeași măsură, având în vedere diversitatea situațiilor din statele membre, CESE le solicită guvernelor naționale să definească, în colaborare cu organizațiile societății civile, poziția și rolul noului fond, pentru a asigura faptul că acesta devine un instrument care completează în mod eficient alte acțiuni întreprinse în cadrul strategiilor și planurilor naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, inclusiv acțiunile sprijinite prin Fondul social european.

1.8

CESE subliniază că politica socială a UE și a statelor membre ale acesteia este întemeiată pe modelul social european, pe standardele științelor sociale și pe Strategia Europa 2020. De aceste principii sunt legate, ca obiective, garantarea legală a prestațiilor sociale, respectarea repartizării competențelor în cadrul UE, integrarea socială și solidaritatea în statele membre și în UE. Structurile fiabile ale statului social și, în special, accesibilitatea serviciilor sociale trebuie menținute, pentru a împiedica, printre altele, sărăcia extremă. Toate ajutoarele, indiferent de tipul lor, trebuie să evite înrădăcinarea sărăciei și stigmatizarea persoanelor în cauză.

1.9

Totodată, având în vedere diversitatea politicilor naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale din statele membre și ținând seama de bugetul profund inadecvat alocat fondului, CESE solicită introducerea unui sistem opțional pentru utilizarea fondului de către statele membre. Aceasta nu ar trebui însă să ducă la nicio reducere a resurselor disponibile în cadrul Fondului social european pentru acele state membre care nu fac uz de fond.

2.1

Prezentul aviz CESE privește noul program de sprijin al UE pentru cele mai defavorizate persoane (Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane), care înlocuiește atât Programul UE de distribuire a alimentelor către cele mai defavorizate persoane (CDP), cât și programul pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane 2012-2013, care preluase rolul CDP.

2.2

CDP a fost conceput în 1987; acesta stabilea regulile generale pentru aprovizionarea cu alimente din stocuri de intervenție a organizațiilor desemnate pentru distribuirea acestora către persoanele cele mai defavorizate din Uniune. Programul promovează coeziunea socială în Uniune prin reducerea inegalității economice și sociale.

2.3

În cadrul programului CDP, organizații ale societății civile (organizații caritabile acreditate) furnizau asistență alimentară persoanelor celor mai defavorizate în majoritatea statelor membre ale UE. În multe cazuri, această asistență avea o importanță vitală pentru acțiunile ulterioare în direcția asigurării integrării sociale a grupurilor afectate de privațiuni, fiind totodată un semn clar și vizibil al solidarității europene.

2.4

Bugetul acestui program a crescut de la 97 de milioane EUR în 1988 la 500 de milioane EUR în 2009 (în principal în urma extinderilor succesive ale UE). Aproape 19 milioane dintre cei mai săraci cetățeni europeni au beneficiat până în prezent (conform datelor din 2011) de CDP (1).

2.5

Cu toate acestea, unele state membre nu au luat parte la programul CDP, considerând că acesta nu era necesar sau nu era compatibil cu politicile lor naționale în domeniul combaterii sărăciei și a excluziunii sociale. Unele organizații ale societății civile din aceste țări au evidențiat stigmatul care planează asupra asistenței materiale directe și consideră că este preferabil ca statul să fie cel care oferă asistența financiară de care este nevoie pentru îndeplinirea tuturor nevoilor fundamentale. Totuși, aceste state găzduiesc și persoane și grupuri care, din motive diverse, rămân în afara domeniului de aplicare a programelor de asistență gestionate de stat care oferă asistență financiară.

2.6

Independent de dimensiunea sa socială, CDP a devenit un instrument al politicii agricole a UE, care ajută la stabilizarea piețelor agricole prin utilizarea stocurilor de intervenție. Reformele succesive ale PAC au dus la o reducere semnificativă a stocurilor de intervenție, al căror nivel a devenit, în anii din urmă, insuficient pentru a satisface necesitățile în materie de ajutor alimentar. De aceea a fost elaborată, în consultare cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile, o propunere de regulament menită să permanentizeze sistemul de ajutorare a celor mai defavorizate persoane. Majoritatea schimbărilor aferente, printre care se numără introducerea treptată a cofinanțării, planurile de distribuție pe trei ani, stabilirea unor acțiuni prioritare care trebuie desfășurate de statele membre și o sporire a bugetului disponibil, nu au obținut majoritatea necesară în Consiliu.

2.7

La 13 aprilie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că achiziționarea de alimente de pe piață nu poate fi folosită în mod regulat pentru înlocuirea stocurilor de intervenție insuficiente. Prin urmare, Parlamentul European a făcut apel la Comisie și la Consiliu (Rezoluția din 7 iulie 2011) să elaboreze o soluție de tranziție pentru ultimii ani din cadrul financiar multianual curent, pentru a preîntâmpina reduceri drastice ale ajutorului alimentar. La 15 februarie 2012 a fost adoptat Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește distribuirea temporară de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune în 2012 și 2013. Acest program va expira la încheierea programului anual pe 2013 (2).

2.8

În 2011, 24,2 % din populația UE – aproximativ 120 de milioane de persoane – se confrunta cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale (în comparație cu 23,4 % în 2010 și 23,5 % în 2008) (3). Având în vedere criza economică și financiară actuală, putem să ne așteptăm la o creștere suplimentară a acestor procente în aproape toate statele membre. În plus, sărăcia și excluziunea socială sunt fenomene deosebit de complexe. Ele nu privesc numai persoanele fără un loc de muncă, ci afectează și persoanele cu un loc de muncă al căror venit nu este suficient pentru a le acoperi nevoile fundamentale în vederea subzistenței.

2.9

În cadrul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană și-a propus obiectivul de a reduce, până în 2020, cu cel puțin 20 de milioane numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie sau se confruntă cu riscul sărăciei și excluziunii sociale. 2010 a fost declarat An european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale. CESE observă că sărăcia și excluziunea socială s-au înrăutățit în urma crizei economice, punând serios sub semnul întrebării posibilitatea de atingere a acestui obiectiv, mai ales în lipsa unui sprijin financiar adecvat din partea Uniunii Europene.

2.10

Problema ajutorului pentru cele mai defavorizate persoane a constituit în repetate rânduri un subiect de interes activ și de dezbatere în cadrul Comitetului Economic și Social European. Numai în 2011, CESE a adoptat două avize în care atrăgea atenția asupra necesității de continuare și de dezvoltare a acestui ajutor (4). Dacă privim în ansamblu obiectivele de integrare socială prezentate în Strategia Europa 2020, numai în anul 2012, CESE a adoptat avize privind o varietate de aspecte ale combaterii sărăciei și excluziunii sociale, printre care situația persoanelor în vârstă, a persoanelor cu dizabilități, pericolele care amenință sănătatea mintală, precum și aspectele privitoare la dezvoltarea agriculturii sociale și a locuințelor sociale (5).

2.11

Declarația Universală a Drepturilor Omului a ONU garantează dreptul fiecărui om la „un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare […]” (6). Aceste prevederi se reflectă în prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE) cu privire la respectul pentru demnitatea umană, inclusiv în cele ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind o viață decentă pentru toți cei care duc lipsă de resurse suficiente (7). Unul dintre principiile fundamentale ale societății noastre europene, născut din experiențele noastre de-a lungul istoriei, este principiul solidarității (8), care ar trebui să se aplice în aceeași măsură și mai presus de orice acelor cetățeni ai Uniunii Europene care se confruntă cu condiții dramatice de sărăcie și excluziune socială.

3.1

Spre deosebire de programele anterioare de ajutor alimentar, proiectul de regulament, care se bazează pe articolul 175 alineatul (3) al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu referire la articolul 174 TFUE, plasează noul Fond pentru ajutorarea celor mai defavorizate persoane în domeniul de aplicare a politicii de coeziune. Proiectul de regulament precizează totodată că obiectivul acestuia, și anume îmbunătățirea coeziunii sociale în Uniune și contribuția la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, nu poate fi îndeplinit în mod suficient de către statele membre, dar poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii. Din acest motiv, în conformitate cu principiul proporționalității, așa cum este prevăzut la articolul 5 TUE, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum prevede respectivul articol (9).

3.2

Obiectivul noului Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane este de a promova coeziunea socială în Uniune, contribuind la rezolvarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 privind reducerea sărăciei. Prin satisfacerea nevoilor fundamentale, instrumentul propus este menit să furnizeze un sprijin suplimentar în vederea reducerii nivelului de sărăcie și de excluziune socială în Uniune. Noul fond se bazează parțial pe experiența CDP, alocând totodată o parte din resursele sale pentru asistență materială sub forma unor bunuri de consum nealimentare pentru persoanele fără adăpost și/sau copii și pentru măsuri auxiliare care să contribuie la reintegrarea socială.

3.3

Sprijinul acestui fond este destinat persoanelor care suferă de privațiuni alimentare, celor fără adăpost și copiilor care sunt afectați de privațiuni materiale. Activitățile specifice organizate pentru grupurile-țintă și formele de sprijinire a acestora rămân de competența statelor membre.

3.4

Organizațiile partenere care furnizează direct alimente sau bunuri în cadrul operațiunilor sprijinite prin intermediul fondului vor trebui să întreprindă activități complementare acordării de asistență materială, cu scopul integrării sociale a persoanelor celor mai defavorizate. Opțiunea utilizării fondului pentru sprijinirea acestui tip de măsuri auxiliare este lăsată la latitudinea statelor membre.

3.5

Nivelul de cofinanțare din fond pentru programele operaționale ale fiecărui stat membru a fost stabilit la maximum 85 % din cheltuielile eligibile, cu excepții pentru statele membre care se confruntă temporar cu dificultăți bugetare.

4.1.1

CESE observă cu regret că resursele financiare alocate fondului avut în vedere sunt departe de a fi adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor lui.

4.1.2

La procurarea alimentelor trebuie să se asigure că nu sunt încălcate regulile concurențiale și că sunt luate în considerare, într-o măsură satisfăcătoare, IMM-urile, precum și furnizorii regionali, sensibili la chestiunile ecologice și favorabili incluziunii. Organizațiile care distribuie alimentele nu trebuie să urmărească obținerea de profit.

4.1.3

Se știe deja că, în cadrul financiar pentru 2014-2020, Comisia a prevăzut un buget de 2,5 miliarde EUR pentru activitățile noului fond, ceea ce reprezintă 360 de milioane EUR pe an. Discuțiile privind forma finală a bugetului Uniunii Europene au dat însă naștere temerilor că această sumă va suferi reduceri suplimentare. Suma alocată în cadrul programului actual pentru perioada 2012-2013, de 500 de milioane EUR pe an, este deja insuficientă pentru a satisface pe deplin nevoile statelor membre, care sunt estimate la circa 680 de milioane EUR pe an (10). O eventuală creștere a numărului statelor membre care folosesc noul fond (în prezent 20) (11) și flexibilitatea sprijinului propus, adică dispoziția conform căreia se distribuie bunuri de consum de bază, în afară de alimente, pentru uzul personal al persoanelor fără adăpost sau al copiilor, precum și activitățile de reintegrare socială prevăzute, au ca urmare probabilitatea ca nevoile să depășească în mod semnificativ bugetul actual. Bugetul propus pentru acest fond este așadar în mod clar inadecvat pentru a satisface nevoile pe care ar trebui să le acopere. În plus, presupunând că bugetul Uniunii Europene rămâne la nivelul prevăzut în prezent pe perioada 2014-2020 sau suferă doar o reducere minoră, este dificil să se accepte o reducere a resurselor alocate asistenței materiale cu cel puțin 28 % (în comparație cu programul pe 2012-2013).

4.1.4

Comisia apreciază că „în total, numărul de persoane sprijinite în mod direct din fond, considerând și cofinanțarea din partea statelor membre și contribuțiile în natură din partea organizațiilor partenere, ar fi de aproximativ 4 milioane” (12). Deși se pornește de la premisa realizării depline a acestui obiectiv, se pune întrebarea eficacității fondului pentru atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 (reducerea numărului persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială în Uniunea Europeană cu cel puțin 20 de milioane). În acest context, CESE solicită ca noului fond să i se atribuie o prioritate suficient de înaltă la nivel european și să i se aloce un buget suficient pentru nevoile existente.

4.1.5

CESE face referire în acest context la avizul Comitetului Regiunilor care, în ceea ce privește programul de asistență pentru 2012-2013, „îndeamnă Comisia să evalueze în permanență dacă plafonul financiar anual în valoare de 500 de milioane EUR prevăzut pentru perioada de programare este suficient, în condițiile în care criza economică poate contribui la creșterea presiunii în sensul reducerii cheltuielilor publice și în care nesiguranța economică duce la creșterea șomajului în multe țări” (13).

4.1.6

De asemenea, CESE solicită finanțarea fondului din bugetul UE în proporție de 100 %, la fel ca în cazul programelor de ajutor alimentar derulate în anii anteriori. În opinia Comitetului, cofinanțarea din resursele statelor membre ar putea duce la dificultăți financiare în punerea în aplicare a programului, chiar și în alte state membre decât cele care se confruntă temporar cu dificultăți bugetare (pentru care este prevăzută posibilitatea unor plăți mai ridicate) (14).

4.1.7

CESE sprijină prevederea din regulament care permite utilizarea stocurilor de intervenție pentru furnizarea de ajutor alimentar, deși nu este de așteptat acumularea acestora în cantități semnificative în viitorul apropiat (15). Însă având în vedere bugetul întru totul necorespunzător alocat fondului, Comitetul consideră că valoarea oricăror stocuri de intervenție utilizate nu ar trebui inclusă în buget.

4.1.8

În sfârșit, având în vedere bugetul limitat al fondului și poziția anumitor state conform cărora fondul nu este necesar sau este incompatibil cu politicile lor naționale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, CESE solicită introducerea unui sistem opțional (pe bază voluntară) pentru utilizarea fondului de către statele membre, ceea ce poate însemna și disponibilitatea unor resurse mai ample în cadrul fondului pentru acele state membre care doresc să îl utilizeze.

4.2.1

CESE consideră că, la acordarea ajutorului, trebuie să se acorde atenție tuturor celor trei situații identificate în propunere – privațiuni alimentare, lipsă de adăpost și privațiuni materiale ale copiilor, precum și grupurilor și persoanelor excluse social din motive specifice, inclusiv din motive istorice. Prioritatea fundamentală a ajutorului ar trebui să constea în furnizarea de alimente. Accesul la hrană este primul pas pe calea către integrare socială și către reintegrarea persoanelor excluse. Luând însă în considerare diversitatea situațiilor din statele membre, CESE propune ca stabilirea tipului de ajutor oferit fiecărui grup-țintă să fie lăsată întru totul la latitudinea statelor membre.

4.2.2

CESE se opune, de asemenea, cerinței ca organizațiile care furnizează ajutor direct sau alt tip de ajutor să desfășoare activități complementare furnizării de asistență materială, în cazul în care aceste activități nu sunt sprijinite de către programul operațional al statului membru din cadrul fondului (16).

4.3.1

CESE sprijină poziția Comisiei privind simplificarea procedurilor și reducerea sarcinii administrative în ce privește statele membre și, mai ales, organizațiile partenere (17). Procedurile referitoare la operațiuni, armonizate și simplificate, trebuie să fie coerente cu obiectivele și grupurile-țintă specifice ale fondului. În acest context, CESE dorește să atragă atenția că nu este de dorit să se utilizeze procedurile Fondului social european (18). În anumite state membre aceste proceduri sunt complexe și s-ar putea dovedi greu de aplicat pentru organizațiile partenere.

4.3.2

CESE salută propunerea Comisiei de înființare a unei platforme la nivelul Uniunii, ale cărei activități să fie finanțate în cadrul asistenței tehnice. Schimbul de experiență și de bune practici între instituțiile UE, statele membre, partenerii sociali și alte organizații ale societății civile va oferi o valoare adăugată pentru fond (19).

4.3.3

CESE salută cerința ca statele membre să elaboreze programe operaționale în colaborare cu organismele reprezentante ale societății civile (20). De asemenea, CESE propune ca înființarea de comitete de monitorizare sau însărcinarea altor organe cu monitorizarea și evaluarea programelor operaționale în statele membre să fie obligatorie, implicând în mod necesar organizații ale societății civile, persoane direct afectate de sărăcie sau reprezentanți ai acestora.

4.3.4

CESE salută faptul că fondul va acoperi cheltuielile administrative, de transport și de depozitare ale produselor alimentare și de consum și că va fi posibil să se finanțeze consolidarea capacităților organizațiilor partenere (21). Acest lucru va face posibilă implicarea organizațiilor partenere în implementarea efectivă a operațiunilor din cadrul fondului.

4.3.5

CESE salută faptul că organizațiile partenere vor beneficia de un nivel suficient de lichidități pentru desfășurarea efectivă a operațiunilor (22).