This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52010IP0141
The EU strategy for the relations with Latin America European Parliament resolution of 5 May 2010 on the EU strategy for relations with Latin America (2009/2213(INI))
Strategia UE în relațiile cu America Latină Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la strategia UE în relațiile cu America Latină (2009/2213(INI))
Strategia UE în relațiile cu America Latină Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la strategia UE în relațiile cu America Latină (2009/2213(INI))
JO C 81E, 15.3.2011, pp. 54–63
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
15.3.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
CE 81/54 |
Miercuri, 5 mai 2010
Strategia UE în relațiile cu America Latină
P7_TA(2010)0141
Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la strategia UE în relațiile cu America Latină (2009/2213(INI))
2011/C 81 E/09
Parlamentul European,
având în vedere declarațiile adoptate în cadrul celor cinci reuniuni la nivel înalt ale șefilor de stat și de guvern din America Latină și Caraibe și din Uniunea Europeană, desfășurate până în prezent la Rio de Janeiro (28 și 29 iunie 1999), la Madrid (17 și 18 mai 2002), la Guadalajara (28 și 29 mai 2004), la Viena (12 și 13 mai 2006) și la Lima (16 și 17 mai 2008),
având în vedere comunicatul comun al celei de-a XIV-a reuniuni ministeriale între Grupul de la Rio și Uniunea Europeană, care a avut loc la Praga, în zilele de 13 și 14 mai 2009,
având în vedere comunicatul comun adoptat cu ocazia reuniunii ministeriale din cadrul dialogului de la San José dintre troika Uniunii Europene și miniștrii țărilor din America Centrală, care a avut loc la Praga, la 14 mai 2009,
având în vedere declarația adoptată la cea de a XIX reuniune la nivel înalt ibero-americană a șefilor de stat și de guvern, care a avut loc la Estoril (Portugalia), între 29 noiembrie și 1 decembrie 2009 (Declarația de la Lisabona),
având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2009 intitulată „Uniunea Europeană și America Latină: un parteneriat între actori globali” (COM(2009)0495),
având în vedere concluziile Consiliului Uniunii Europene privind relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină, din 8 decembrie 2009,
având în vedere rezoluțiile Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane (EuroLat), în special Rezoluția privind relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină în perspectiva celei de a V-a reuniuni la nivel înalt de la Lima, cu referire specială la guvernanța democratică, din 20 decembrie 2007, Rezoluția privind Carta Euro-Latinoamericană pentru pace și securitate, din 8 aprilie 2009, și propunerea de Rezoluție privind parteneriatul Uniunea Europeană - America Latină în perspectiva celei de a VI-a reuniuni la nivel înalt de la Madrid din mai 2010, din 15 octombrie 2009,
având în vedere rezoluțiile sale din 15 noiembrie 2001 privind un parteneriat global și o strategie comună pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și America Latină (1), din 27 aprilie 2006 privind un parteneriat intensificat între Uniunea Europeană și America Latină (2), și din 24 aprilie 2008 privind cea de a V-a reuniune la nivel înalt America Latină și Caraibe - Uniunea Europeană (ALC-UE) de la Lima (3),
având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 privind cutremurul din Haiti, având în vedere Rezoluția sa din 11 februarie 2010 privind Venezuela, având în vedere Rezoluția sa din 11 martie 2010 privind situația prizonierilor politici și de conștiință din Cuba,
având în vedere rezoluția sa din 11 octombrie 2007 privind asasinarea femeilor (feminicidul) în Mexic și America Centrală și rolul Uniunii Europene în combaterea acestui fenomen (4),
având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,
având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0111/2010),
|
A. |
întrucât parteneriatul strategic biregional dintre UE și America Latină are un caracter esențial, iar aprofundarea și ameliorarea în continuare a acestuia este de importanță majoră pentru ambele regiuni, |
|
B. |
întrucât intensificarea relațiilor dintre UE și America Latină constituie una dintre prioritățile președinției spaniole a UE și a viitoarelor președinții belgiană și ungară, |
|
C. |
întrucât acest parteneriat strategic biregional a înregistrat progrese însemnate de la prima reuniune la nivel înalt din 1999, constând în special din înființarea Adunării EuroLat - dimensiunea parlamentară a parteneriatului strategic biregional, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Viena, dar mai rămân încă pași de făcut și provocări de înfruntat, |
|
D. |
întrucât unul dintre obiectivele-cheie ale parteneriatului strategic biregional constă din integrarea regională, concretizată în acorduri de asociere subregionale și bilaterale, precum și în parteneriate strategice, |
|
E. |
întrucât Uniunea Națiunilor Sud-americane (UNASUR), în ciuda faptului că, prin natura sa, este diferită de celelalte procese de integrare din America de Sud (ACN, Mercosur și CAIS), este în măsură să le impulsioneze, |
|
F. |
întrucât, în conformitate cu principiul subsidiarității, atunci când se confruntă, acum sau în viitor, cu unele dispute inter-americane potențiale, guvernele implicate, înainte de a recurge la soluții juridice din afara emisferei sudice, ar trebui să epuizeze toate sursele latinoamericane, |
|
G. |
întrucât, în ultimii ani, cheltuielile militare au crescut considerabil, atât în America Latină, cât și în Europa, |
|
H. |
întrucât acest parteneriat strategic biregional a consolidat încă și mai mult coordonarea dintre cele două părți în cadrul forurilor și instituțiilor internaționale, iar dincolo de stabilirea unei agende comune, se impune coordonarea în continuare a pozițiilor adoptate cu privire la chestiunile de importanță mondială, ținând cont de interesele și preocupările ambelor părți, |
|
I. |
întrucât recenta ratificare de către UE a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și ceea ce ar putea să reprezinte implementarea acesteia în ceea ce privește exercitarea efectivă a drepturilor civile și sociale și promovarea egalității de șanse pentru cele peste 60 de milioane de persoane cu dizabilități care trăiesc în zona latinoamericană constituie un eveniment istoric, |
|
J. |
întrucât în Statele Unite s-a instalat o nouă administrație, dând naștere multor speranțe, |
|
K. |
întrucât America latină este un spațiu ce adăpostește peste 600 milioane de persoane, care realizează 10 % din produsul intern brut mondial, unde trăiesc 40 % dintre speciile vegetale ale planetei și care dispune de un capital uman extraordinar, |
|
L. |
întrucât relațiile dintre UE și America Latină se bazează pe valori comune, iar respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă un aspect-cheie al parteneriatului strategic, |
|
M. |
întrucât dezvoltarea relațiilor cu America Latină produce beneficii reciproce și poate oferi avantaje atât tuturor statelor membre ale UE, cât și țărilor din America Latină, în ansamblul lor, |
|
N. |
întrucât integrarea perspectivei de gen în toate politicile poate contribui la ridicarea gradului de echitate și democratizare al societăților, prin aceea că bărbații și femeile sunt considerați egali sub toate aspectele vieții, |
|
O. |
întrucât UE și America Latină și Caraibele reprezintă, împreună, mai mult de un miliard de persoane și o treime din statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, |
|
P. |
întrucât UE este principalul donator de ajutoare pentru dezvoltare, principalul investitor și, ca importanță, cel de al doilea partener comercial al Americii Latine și primul în cazul Mercosur și al Republicii Chile, iar de la lansarea parteneriatului strategic biregional, în 1999, UE a finanțat proiecte și programe cu sume totalizând peste 3 miliarde de euro, |
|
Q. |
întrucât, în 2010, redresarea în urma recesiunii mondiale va fi încă lentă, iar în America Latină, deși aceasta a suportat criza mai bine decât alte economii avansate, pentru 2010 fiind prevăzută o creștere de aproape 3 %, relansarea va fi pronunțat inegală și nivelul de creștere nu va fi insuficient de ridicat pentru a ameliora semnificativ condițiile sociale ale populației, care beneficiază, în continuare, de o protecție socială mult inferioară celei de care se bucură partenerii săi europeni, |
|
R. |
întrucât în unele țări latinoamericane de primă mărime se înregistrează niveluri ridicate de șomaj în rândul tinerilor, |
|
S. |
întrucât, în ciuda unor progrese semnificative, regiunea prezintă indicatori deconcertanți în ceea ce privește mortalitatea infantilă și cea maternă, |
|
T. |
întrucât producția și traficul de stupefiante rămân probleme majore în regiune; întrucât, în America de Sud, s-a intensificat cultura de coca, existând divergențe politice și culturale între convențiile și rezoluțiile Națiunilor Unite, ce o consideră drept o cultură interzisă, și poziția oficială a anumitor guverne, potrivit căreia această plantă aparține culturii autohtone, |
|
U. |
întrucât situația din unele comunități indigene din numeroase țări latinoamericane se caracterizează prin sărăcie, inegalitate și discriminare, |
|
V. |
întrucât, pentru a ajunge la nivelul sectorului telecomunicațiilor, în alte sectoare, cum este acela al energiei, apelor, infrastructurilor și comunicațiilor, sunt necesare îmbunătățiri semnificative, |
|
W. |
întrucât dezvoltarea regiunii latinoamericane și capacitatea acesteia de a participa la procesul de integrare vor avea de suferit dacă infrastructurile nu vor fi adaptate în mod corespunzător; |
|
X. |
întrucât politica de imigrare a UE provoacă o profundă îngrijorare în America Latină și trebuie încheiate acorduri care să țină seama de interesele legitime ale partenerilor latinoamericani în acest domeniu deosebit de sensibil, |
|
Y. |
întrucât Banca Europeană pentru Investiții (BEI) și-a inițiat operațiunile în America Latină în 1993, iar în cadrul actualului său mandat (2007-2013) dispune de 2,8 miliarde euro pentru a finanța anumite proiecte în regiune, |
|
Z. |
întrucât, conform constatărilor ultimei reuniuni la nivel înalt iberoamericane, inovarea și cunoașterea constituie instrumente fundamentale de eradicare a pauperității, combatere a foametei și realizare a unei dezvoltări durabile, |
|
AA. |
întrucât un studiu recent, elaborat de Organizația Statelor Iberoamericane pentru Educație, Știință și Cultură (OEI) și de Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CEPAL) a estimat la 55 miliarde de euro bugetul necesar pentru realizarea, în 10 ani, în perioada 2011-2021, a obiectivelor educaționale 2021, destinate să pună capăt enormelor inegalități existente, să elimine analfabetismul, să asigure școlarizarea a 15 milioane de copii în vârstă de 3 până la 6 ani neșcolarizați anterior, să creeze sisteme solide și eficiente de formare profesională și să amelioreze considerabil condițiile de acces la Universități, |
|
1. |
salută Comunicarea Comisiei intitulată: „UE și America Latină: un parteneriat între actori globali”, care urmărește identificarea, evaluarea și formularea unor propuneri operative vizând realizarea unui parteneriat strategic biregional deplin; |
|
2. |
salută eforturile președinției spaniole în vederea semnării acordului de asociere UE - America Centrală și a acordurilor comerciale multipartite cu Columbia și Peru, precum și voința și interesul clar manifestate în vederea relansării negocierilor dintre Uniunea Europeană și Mercosur; |
|
3. |
reiterează că sprijinul pentru diferitele procese de integrare regională din America Latină constituie un principiu de bază al parteneriatului strategic biregional și își exprimă încrederea că acesta va permite coordonarea în mai mare măsură a pozițiilor privind situațiile de criză și unele chestiuni de importanță mondială, pe baza valorilor, intereselor și preocupărilor comune; |
|
4. |
ia act de schimbările politice survenite în ambele regiuni și relevă necesitatea urmăririi cu atenție a modului în care evoluează evenimentele, pentru ca, dacă este cazul, politica UE față de America Latina să poată fi reorientată și adaptată noilor circumstanțe; |
|
5. |
insistă asupra importanței principiilor și valorilor aflate la baza parteneriatului strategic biregional, cum sunt democrația pluralistă și reprezentativă, respectarea drepturilor omului (politice, economice și sociale) și a libertăților fundamentale, libertatea de exprimare, statul de drept, supremația legii, respectarea procedurilor, siguranța juridică și respingerea oricărei forme de dictatură sau autoritarism; |
|
6. |
cheamă toate părțile implicate în parteneriatul strategic biregional să-și respecte obligațiile ce le incumbă în ceea ce privește guvernanța și dreptatea socială; |
Viziunea strategică a PE asupra parteneriatului strategic biregional UE-America Latină
|
7. |
reiterează că obiectivul final al parteneriatului strategic biregional UE-America Latină este crearea, în jurul anului 2015, a unei zone euro-latinoamericane de parteneriat global interregional în domeniile politic, economic, comercial, social și cultural care să garanteze dezvoltarea durabilă a ambelor regiuni; |
Mijloace pentru atingerea obiectivelor zonei euro-latinoamericane de parteneriat global interregional
în domeniul politic al parteneriatului strategic biregional
|
8. |
solicită ca noile posibilități pe care le oferă aplicarea Tratatului de la Lisabona să fie utilizate în beneficiul parteneriatului strategic biregional; |
|
9. |
solicită ca Vicepreședinta / Înalta Reprezentantă a Uniunii pentru Politica Externă și de Securitate să asigure unitatea, coerența și eficacitatea acțiunii externe a Uniunii în raport cu America Latină, cu sprijinul Serviciului european pentru acțiune externă (SEAE) și printr-o participare activă la viitoarea reuniune la nivel înalt UE-America Latină și Caraibe din mai 2010, de la Madrid; |
|
10. |
solicită, în particular, Vicepreședintei / Înaltei Reprezentante și Consiliului să elaboreze orientări clare referitoare la modalitățile optime de colaborare strânsă, pentru promovarea în comun a multilateralismului efectiv, asigurarea prezervării mediului și a resurselor naturale, combaterea schimbărilor climatice, întărirea capacităților de menținere și consolidare a păcii ale Organizației Națiunilor Unite și atingerea Obiectivelor mileniului, precum și pentru a înfrunta, în cadrul oferit de dreptul internațional, amenințările comune la adresa păcii și securității, inclusiv traficul de arme și droguri ilicite, crima organizată și terorismul, conform hotărârilor adoptate la Lima; |
|
11. |
solicită, de asemenea, instituirea unor mecanisme adecvate de cooperare instituțională între Adunarea EuroLat și diferitele organisme ale Uniunii Europene, conform concluziilor adoptate în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Lima; |
|
12. |
reiterează că viitorul SEAS trebuie să garanteze că, în cadrul delegațiilor UE și în special în regiuni-cheie ca America Latină, PE va avea interlocutori valabili, în măsură să coopereze pe deplin cu acesta; |
|
13. |
recomandă adoptarea unei Carte euro-latinoamericane pentru pace și securitate care, pe baza Cartei Organizației Națiunilor Unite și a legislației internaționale conexe, ar urma să includă strategii și orientări privind acțiunile politice și în materie de securitate comune, desfășurate pentru a face față amenințărilor și provocărilor comune cu care se confruntă părțile asociate în cadrul parteneriatului strategic biregional; |
|
14. |
își exprimă aprecierea la adresa UNASUR pentru activitatea desfășurată și succesele diplomatice înregistrate în America de Sud; |
|
15. |
își reiterează convingerea conform căreia stabilitatea internă a multor țări latinoamericane partenere continuă să depindă de reformarea statului, care trebuie să includă participarea deplină și efectivă tuturor populațiilor indigene și a celorlalte minorități la procesul decizional, astfel încât să se evite discriminările de orice fel și să se promoveze drepturile culturale și tradițiilor acestora, deoarece în modul acesta societățile devin mai bogate, iar guvernanța democratică se consolidează; |
|
16. |
relevă că o justiție eficientă și independentă, ca și o politică efectivă de respectare a drepturilor omului ca parte a unei administrații responsabile, supusă controlului și funcționând în mod transparent, oferă cetățenilor un sentiment de securitate, contribuie la creșterea gradului de încredere în sistemul parlamentar reprezentativ și previne înstrăinarea lor în raport cu acesta; |
|
17. |
solicită continuarea și aprofundarea unui dialog constructiv privind aspectele migrării din zona euro-latinoamericană, care să includă atât țările de destinație, cât și pe acelea de origine și de tranzit; sprijină, în acest sens, dialogul biregional structurat și global, inițiat la 30 iunie 2009, asupra migrărilor ce au loc între Uniunea Europeană și America Latină și Caraibe, și care stimulează îndeplinirea angajamentelor luate cu ocazia summitului de la Lima; salută, de asemenea, constituirea, în cadrul Adunării Parlamentare EuroLat, a unui grup de lucru privind migrările, care urmărește crearea unui spațiu de dialog și de propuneri în acest domeniu, ținând seama de sensibilitățile în materie ale ambilor parteneri; |
|
18. |
recomandă, cu privire la proiectele în curs de desfășurare în Peru, Columbia și Bolivia, ca finanțarea alocată programelor urmărind eliminarea culturilor de droguri prin programe alternative de dezvoltare să fie urgentată, căutându-se formule care să permită asocierea populațiilor în cauză; |
|
19. |
deplânge faptul că eforturile financiare ale unor țări s-au îndreptat, cu prioritate, spre creșterea excesivă a cheltuielilor militare, într-o perioadă în care esențială este reducerea efectelor subdezvoltării, pauperității, pandemiilor, malnutriției, criminalității și dezastrelor naturale; |
|
20. |
insistă ca schimbările climatice și încălzirea globală să rămână o prioritate în agenda politică a UE și a țărilor din America Latină și Caraibe; subliniază necesitatea adoptării unor poziții comune în cadrul diverselor foruri de dialog asupra mediului și schimbărilor climatice, în special în sânul Organizației Națiunilor Unite, acordând totodată sprijin reuniunii la nivel înalt ce urmează să aibă loc în Mexic, în ultima parte a anului 2010; solicită, de asemenea, continuarea reuniunilor miniștrilor mediului din cele două regiuni, după prima dintre acestea, organizată la Bruxelles în martie 2008; subliniază, pe lângă aceasta, că primele victime ale efectelor negative ale schimbărilor climatice și ale încălzirii globale sunt comunitățile cele mai sărace și, înainte de toate, populațiile indigene; își exprimă, de asemenea, speranța ca Facilitatea de investiție în America Latină (LAIF) să poată opera, printre altele, în sprijinul proiectelor destinate combaterii schimbărilor climatice, al promovării transporturilor publice locale, al vehiculelor electrice, al proiectului ITT din Ecuator etc.; |
în domeniul economic și comercial al parteneriatului strategic biregional
|
21. |
își reiterează propunerea de a crea o zonă euro-latinoamericană de parteneriat global interregional bazată pe un model în două etape, compatibil cu „OMC–Regionalismul”; |
|
22. |
pentru încheierea primei etape, susține ferm reluarea negocierilor privind acordul de asociere UE-Mercosur, dat fiind că un acord de asociere de acest fel, care este de maximă importanță și afectează 700 de milioane de persoane, ar constitui, dacă este încheiat rapid, cel mai ambițios acord biregional din lume, finalizarea negocierilor privind acordul de asociere UE-America Centrală înaintea reuniunii la vârf de la Madrid, revizuirea acordului politic și de cooperare din 2003, încheiat cu Comunitatea Andină, și extinderea pe orizontală și verticală a acordurilor de asociere deja existente cu Mexicul și cu Chile; ia act că negocierile privind acordul comercial multipartit dintre UE și țările Comunității Andine s-au încheiat cu succes și se va strădui să finalizeze cu exactitatea cuvenită procedura de ratificare parlamentară a acestor acorduri pentru a asigura impactul pozitiv al acestora asupra tuturor aspectelor de interes reciproc; |
|
23. |
reamintește că negocierile privind acordul de asociere au fost inițiate pe baza unei abordări de la regiune la regiune și subliniază că ele trebuie finalizate în același mod, asigurându-se că nicio țară nu este lăsată în urmă; |
|
24. |
solicită, pentru încheierea celei de a doua etape și în scopul realizării unui acord de asociere globală interregională în jurul anului 2015, susținere juridică și instituțională și acoperire geografică deplină a diferitelor componente ale parteneriatului strategic biregional, stipularea unor dispoziții și norme comune cu caracter general, care să faciliteze exercitarea diferitelor libertăți, astfel încât să fie configurat un parteneriat cât mai amplu posibil, prin adâncirea, pe de o parte, a acordurilor de integrare în interiorul Americii Latine, iar pe de alta, a procesului de asociere în cadrul unui parteneriat a Uniunii Europene și a diferitelor țări și grupări regionale; |
în domeniul social al parteneriatului strategic biregional
|
25. |
recomandă, în vederea unor acțiuni concertate, coordonarea pozițiilor ambelor regiuni cu privire la modalitățile de realizare a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului în perspectiva reuniunii la nivel înalt a Organizației Națiunilor Unite din septembrie 2010, în special cele care vizează combaterea sărăciei, crearea de locuri de muncă stabile și de calitate și integrarea socială a categoriilor marginalizate, în principal a populațiilor indigene, a copiilor, femeilor și a persoanelor cu dizabilități; |
|
26. |
consideră că Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) reprezintă unul dintre cele mai importante ținte ce trebuie atinse până în 2015, prin concentrarea investițiilor asupra țărilor celor mai sărace și asupra populațiilor celor mai vulnerabile și invită ambele regiuni să găsească o bază comună în vederea reuniunii la nivel înalt privind ODM din septembrie 2010; |
|
27. |
își exprimă convingerea că inițierea unui dialog serios și riguros pe tema științei, tehnologiei și inovării poate impulsiona crearea unui spațiu euro-latinoamerican de inovare și cunoaștere, având ca exemplu acordul privind inovarea, încheiat cu Chile; |
|
28. |
afirmă încă o dată că educația și investițiile în capitalul uman constituie baza coeziunii sociale și a dezvoltării socio-economice și solicită desfășurarea unor acțiuni decisive, sprijinite printr-o finanțare adecvată, împotriva analfabetismului, care continuă să fie ridicat în unele țări din regiune, în special în rândul fetelor și femeilor, și pentru deschiderea accesului la sistemul public de educație gratuit, de nivel primar și secundar care, în prezent, este în unele țări limitat din lipsa resurselor bugetare necesare; în acest context, sprijină proiectul elaborat de OEI, intitulat „Obiectivele educaționale 2021: educația pe care o dorim pentru generația bicentenarelor”; |
|
29. |
relevă că, dacă mediul socio-economic nu va suferi schimbări substanțiale, America Latină nu-și va putea asuma pe deplin rolul de actor în societatea bazată pe cunoaștere, care este principalul instrument strategic pentru dezvoltare; |
|
30. |
salută inițiativele de promovare și schimb reciproc de cunoștințe și de bune practici în domeniul juridic, cum este recenta înființare a unui Centru de Cercetare, Dezvoltare și Inovare Juridică pentru America latină, salută constituirea Grupului celor 100 și estimează că astfel de inițiative pot constitui un instrument deosebit de util de sprijine a eforturilor depuse de Comisie pentru edificarea parteneriatului strategic biregional; |
|
31. |
sugerează ca țările latinoamericane care se află în dispute potențiale sau reale cu țările învecinate, având drept obiect frontierele sau alte aspecte, să depună toate eforturile pentru a le aduce în fața instanțelor instituite în cadrul diferitelor procese de integrare competente în chestiunile latinoamericane și să evite strămutarea lor la instanțe din afara emisferei sudice; |
|
32. |
salută eforturile depuse în legătură cu egalitatea de gen; solicită intensificarea acestora și recomandă dezvoltarea politicilor de cooperare UE-America Latină care să promoveze consolidarea statutului juridic al femeilor, a accesului egal la educație și la locurile de muncă, precum și drepturile omului și drepturile sociale și cere guvernelor și organismelor de cooperare în cauză să sprijine inițiativele de acest fel cu resurse umane, financiare și tehnice adecvate; |
|
33. |
cere instituțiilor pertinente din cadrul parteneriatului strategic să sprijine în mod corespunzător politicile, financiar și tehnic, și să protejeze femeile împotriva violenței; |
|
34. |
salută hotărârea recentă a Curții Interamericane a Drepturilor Omului cu privire la cazurile de ucidere a femeilor din Campo Algodonero, Mexic, prin care s-a creat un precedent pentru întreaga regiune; invită guvernele din Uniunea Europeană și America Latină și Caraibe să utilizeze hotărârea drept orientare pentru activitatea lor viitoare și să se asigure că condamnarea fermă a violenței împotriva femeilor este însoțită de programe de protecție, de prevenire și justiție restaurativă finanțate corespunzător; solicită, de asemenea, asumarea unui angajament ferm în vederea combaterii violenței de gen în general și realizarea unor investiții adecvate pentru sănătatea reproductivă și pentru programele de promovare a egalității de gen, a educației sexuale și a accesului la metode de planificare familială, în conformitate cu Programul de acțiune al CIPD (Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare) (1994); |
|
35. |
salută eforturile în materie de coeziune socială depuse în cursul ultimilor ani de Comisia Europeană, BID, Programul Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare (PNUD), Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe (CELAC), Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială și recomandă reînnoirea și intensificarea programelor Eurosocial, URB-AL și EUrocLIMA, precum și implementarea adecvată, în viitor, a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, în vederea promovării egalității de șanse pentru mai mult de 60 de milioane de cetățeni care, indiferent de tipul de handicap de care suferă, sunt expuse unui risc ridicat de excludere socială în zona latinoamericană; |
|
36. |
reiterează importanța experienței acumulate în ceea ce privește chestiunile de interes comun, cum este coeziunea socială, ca mijloc de combatere a pauperității și de reducere a inegalităților; sprijină, în acest sens, Forumul la nivel ministerial UE-ALC privind coeziunea socială, care a avut loc la Lima între 8-10 februarie 2010 și care a avut ca temă de dezbatere „Promovarea unui loc de muncă decent pentru tineri: cum trebuie promovată coeziunea socială” și salută declarația finală de la Bahia din 25 iunie 2009, adoptată cu ocazia celei de-a IV-a reuniuni internaționale a rețelelor EUROsociAL; |
|
37. |
salută reuniunea UE-ALC privind coordonarea sistemelor de asigurări sociale la care urmează să participe miniștrii și funcționari superiori cu responsabilități în materie, ce urmează să aibă loc în Alcalá de Henares (în apropiere de Madrid) la 13 și 14 mai 2010 și, de asemenea, sprijină activitatea Organizației Iberoamericane pentru Asigurări Sociale (OISS) de promovare a bunăstării sociale făcând uz de experiența acumulată și de coordonarea aspectelor legate de asigurările sociale și solicită ca atât reuniunea la nivel ministerial, cât și OISS să prezinte propuneri creatoare, care să asigure în cea mai mare măsură acoperirea socială a populațiilor în cauză; |
|
38. |
relevă că integrarea regională, urmărită de numeroase guverne latinoamericane și promovată de UE, se lovește de dificultăți serioase, provocate de lipsa infrastructurii, un comerț intraregional insuficient și cunoașterea limitată, la nivelul fiecărei țări, a principalilor actori politici, sociali și economici din celelalte țări; |
|
39. |
afirmă încă o dată că o strategie bazată pe măsuri practice în favoarea integrării (legate, printre altele, de drumuri, căi ferate, conducte de petrol și gaze, cooperarea în materie de energii regenerabile și promovarea comerțului interregional) și pe măsuri de mediatizare a principalilor actori din regiune ar impulsiona integrarea și ar intensifica sentimentul de apartenență comunitară în regiune; |
|
40. |
subliniază faptul că, pentru a împiedica stagnarea creșterii economice în regiune și a evita blocarea dezvoltării sustenabile, trebuie adoptată o strategie coordonată în sectoarele energiei, apei și comunicațiilor; |
|
41. |
recomandă guvernelor Americii Latine să adopte, cu sprijinul maxim al Uniunii Europene pentru îndeplinirea acestui obiectiv enorm și ținând cont de situația socială dificilă într-un context economic relativ bun, măsuri hotărâte și cu un caracter permanent, cum ar fi investițiile în lucrările publice, promovarea pieței interne, protejarea întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea creditului, consolidarea investițiilor în domeniile sănătății și educației, precum și acordarea unei atenții sporite șomajului în rândul tinerilor și discriminării profesionale pe criterii de sex; |
|
42. |
reamintește, în acest sens, că – deși obținerea unei finanțări adecvate pentru obiectivele de mai sus s-ar putea dovedi o întreprindere dificilă – se impune instituirea unui sistem fiscal modern, just și echitabil, în măsură să combată frauda fiscală, reexaminând totodată cheltuielile militare excesive; |
|
43. |
îndeamnă UE și țările din America Latină cu populații indigene să implementeze, printr-o mai strânsă cooperare, planuri eficiente, menite să elimine foametea, subdezvoltarea, analfabetismul și bolile cronice; |
|
44. |
consideră că obiectivul de coeziune socială al parteneriatului UE-ALC va fi realizat numai în măsura în care generează un nivel ridicat de dezvoltare și o distribuție echitabilă a veniturilor și a bogăției și că acest obiectiv impune adoptarea unor măsuri concrete pentru eradicarea sărăciei în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, precum și pentru consolidarea sistemului judiciar în țările ALC; |
|
45. |
subliniază importanța securității alimentare pentru țările ALC și a capacităților adecvate de stocare a alimentelor pentru a face față viitoarelor provocări legate de aprovizionarea cu alimente; |
|
46. |
solicită UE să oblige corporațiile transnaționale cu sediul în UE să aplice în țările ALC drept norme minime normele ecologice și sociale stabilite prin acorduri internaționale, precum Agenda privind munca decentă a Organizației Internaționale a Muncii, și să nu eludeze aceste norme; |
Mecanisme pentru realizarea obiectivelor finale ale parteneriatului strategic:
mecanisme instituționale
|
47. |
recomandă continuarea reuniunilor bienale, însă subliniază că relațiile cu America Latină nu trebuie să se limiteze la o viziune bianuală și că acestea trebuie consolidate printr-o viziune pe termen lung; |
|
48. |
propune lansarea unui dialog politic biregional, cu o nouă abordare, tripartită, privind temele, sferele și interesele comune cu UE-ALC-Asia, UE-ALC-Africa și UE-ALC-SUA, în direcția creării unui spațiu euro-atlantic integrat cuprinzând Statele Unite, America Latină și Uniunea Europeană; |
|
49. |
își reiterează propunerea privind înființarea unei Fundații Europa-America Latină și Caraibe, ale cărei obiective principale ar fi să contribuie la pregătirea reuniunilor la nivel înalt și monitorizarea deciziilor și orientărilor politice adoptate în cadrul acestora, ea servind totodată, în perioadele dintre reuniuni, ca for de dialog și coordonare pentru toate organismele politice, economice, instituționale, academice și aparținând societății civile ce desfășoară activități urmărind consolidarea relațiilor euro-latinoamericane, inclusiv Adunarea EuroLat; |
|
50. |
propune ca structura organizațională a fundației de mai sus să fie similară cu aceea a Fundației Anna Lindh, cu un președinte și un consiliu consultativ având rolul de a formula recomandări privind orientarea strategică a fundației destinate consiliului de administrație, directorului și rețelelor naționale, care le transmit la toate nivelurile competente; |
|
51. |
subliniază că bugetul acestei fundații ar trebui să fie limitat, dar suficient pentru îndeplinirea sarcinilor sale, alimentat prin contribuții provenind de la statele membre ale Uniunii Europene, de la statele latinoamericane membre ale fundației, de la bugetul UE și din surse proprii, create de fundația însăși sau puse la dispoziția sa de sponsori publici având raporturi cu zona euro-latinoamericană; |
|
52. |
propune ca, sub supravegherea și coordonarea fundației de mai sus, să fie instituite următoarele organisme: un Observator al migrației din zona euro-latinoamericană, însărcinat să monitorizeze permanent și îndeaproape toate aspectele legate de fluxurile migratoare din această zonă; un Centru biregional de prevenire a conflictelor care să urmărească detectarea din timp a cauzelor unor potențiale conflicte violente și armate și găsirea celui mai bun mod de a le preveni și a împiedica posibila lor escaladare, și un Centru biregional de prevenire a dezastrelor, în special în urma situației tragice create în Haiti după cutremurul devastator din 12 ianuarie 2010 și în Chile după cutremurul și tsunami-ul din 27 februarie 2010, care să elaboreze strategii comune și un sistem de avertizare de urgență destinat să reducă vulnerabilitatea reciprocă la dezastrele naturale generate de schimbările climatice și tehnologice; |
|
53. |
subliniază că acordurile de parteneriat subregional aflate în curs de negociere trebuie să fie încheiate și deplânge faptul că unele dintre acestea traversează actualmente, din varii motive, o perioadă de stagnare; avertizează că, în cazul în care apar disensiuni ireductibile, trebuie căutate soluții alternative, fără a abandona viziunea strategică globală, pentru a nu izola țările care doresc să-și strângă relațiile politice, comerciale și sociale cu UE; |
|
54. |
reiterează sprijinul acordat de UE pentru procesele de integrare regională și metoda de negociere „bloc cu bloc” promovată de UE prin acordurile de asociere, ca în cazul Americii Centrale; recunoaște totuși că țările care doresc să își consolideze relațiile cu UE nu ar trebui să fie dezavantajate de problemele interne din cadrul proceselor de integrare regională, ca în cazul Comunității Andine, nici de hotărârile suverane ale părților lor componente, oricât de legitime ar fi acestea; |
mecanisme financiare
|
55. |
sprijină Facilitatea pentru investiții în America Latină (FIAL), propusă de Comisie ca expresie concretă a angajamentului Uniunii Europene de a consolida integrarea regională și inter-conectivitatea în America Latină și speră să poată contribui la diversificarea țărilor și sectoarelor care beneficiază de investiții europene; ia cunoștință de suma de 100 milioane de euro, alocată de la bugetul comunitar pentru perioada de până în anul 2013, fără prejudicierea celorlalte eventuale contribuții suplimentare și subvenții din partea statelor membre; |
|
56. |
salută semnarea, în noiembrie 2009, a unui memorandum de înțelegere între BEI și Banca Interamericană pentru Dezvoltare și sprijină eforturile depuse de BEI pentru finanțarea anumitor proiecte în America Latină, semnalând totodată că, pentru a-și putea îndeplini obiectivele, BEI va avea nevoie de fonduri și contribuții mai mari atât din partea UE, cât și a statelor membre ale acesteia; |
|
57. |
subliniază importanța diverselor instrumente financiare ale UE, dar insistă asupra necesității de a se depăși abordarea pur asistențială a cooperării pentru dezvoltare cu America Latină, astfel ca resursele financiare ale Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) să fie orientate către țările cele mai sărace și grupurile cele mai vulnerabile, și de a se institui noi forme de cooperare cu țările emergente și cu cele cu venit mediu din America Latină, prin intermediul Instrumentului pentru țările industrializate (IPI+); insistă, în acest sens, ca criteriile și principiile menționate la articolul 32 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap să fie integrate în politica de cooperare a UE din zona amintită, în scopul promovării și impulsionării politicilor active de integrare socială efectivă a acestei categorii sociale. |
|
58. |
subliniază cât de important și dezirabil este să se procedeze la armonizarea aspectelor normative și de supraveghere ale diferitelor sisteme financiare latinoamericane, urmărind construirea, în măsura posibilului, a unor punți și puncte de convergență cu sistemul european, care a obținut rezultate concrete în dezvoltarea unor modele avansate de supraveghere a organismelor transfrontaliere; |
*
* *
|
59. |
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei / Înaltei Reprezentante a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Consiliului și Comisiei , precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE și ale țărilor din America Latină și Caraibe, Adunării Parlamentare Euro-Latinoamericane, Parlamentului Americii Latine, Parlamentului Americii Centrale, Parlamentului Andin și Parlamentului Mercosur. |
(1) JO C 140 E, 16.3.2002, p. 569.
(2) JO C 296 E, 6.12.2006, p. 123.
(3) JO C 259 E, 29.10.2009, p. 64.
(4) JO C 227 E, 4.9.2008, p. 140.