15.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 48/102

1.1

În ultimii ani, Comitetul Economic și Social European a elaborat pentru instituțiile europene două avize privind strategia europeană în domeniul multilingvismului:

1.2

Politica privind multilingvismul se numără printre prioritățile politice ale CESE și este inclusă în programul președinției sale pentru perioada 2008-2010, dat fiind că ea contribuie la îmbunătățirea competitivității economiei, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona și la consolidarea integrării europene prin dialogul intercultural (potrivit devizei „unitate în diversitate”).

1.3

Politica privind multilingvismul, așa cum a fost definită în 2006, se află în etapa de dezvoltare și de punere în practică, avizul suplimentar urmărind așadar să treacă în revistă evoluțiile în domeniu și măsurile întreprinse de Comisie, și mai ales de DG EAC, precum și să completeze și să actualizeze recomandările CESE, în special cele privind formarea continuă, formarea adulților, ocuparea forței de muncă și impactul economic, cultural și social durabil.

2.1

Consiliul Educație, Tineret și Cultură reunit la 21 noiembrie 2008 a adoptat concluzii referitoare la promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural în relațiile externe ale Uniunii și ale statelor sale membre, precum și o rezoluție privind o strategie europeană în favoarea multilingvismului  (3).

2.2

Comisia și Consiliul și-au însușit câteva dintre propunerile formulate de Comitetul Economic și Social:

2.3

Între timp, Comisia a instituit două platforme de consultare: una este destinată asociațiilor și ONG-urilor care activează în domeniul educației și culturii, iar cealaltă, părților interesate din sectorul economic, la ea participând parteneri sociali și universități (4), precum și CESE, în calitate de observator.

2.4

În ceea ce privește sindicatele, acestea au organizat sau au participat, începând din 2006, la mai multe inițiative: conferințe pe tema utilizării limbilor la locul de muncă, hotărâri obținute în urma unor acțiuni în justiție ce urmăreau asigurarea respectării dreptului de a lucra în propria limbă și combaterea discriminărilor, cooperări cu alte țări francofone (crearea unui portal electronic francofon în colaborare cu angajații sectorului aeronautic din Quebec).

2.5

Comisia a utilizat răspunsurile obținute din partea mai multor organizații sindicale locale și profesionale (8) în cadrul consultărilor sale publice, dar până în 2009 nu consultase niciodată oficial Confederația europeană a sindicatelor (CES/ETUC).

2.6

CESE a luat parte la Forumul european al plurilingvismului, organizat la Berlin în iunie 2009 de către Observatorul european al plurilingvismului, rețea asociativă ce reunește întreprinderi și universități. CES și partenerii sociali sectoriali au participat și ei la acest forum.

2.7

La nivel național, se poate menționa raportul anual privind utilizarea limbii franceze, prezentat în Parlament de ministrul francez al culturii și comunicării, în contextul legii nr. 94-665 (5), care prevede analizarea situației în care se află limba franceză pe plan național, precum și a prezenței sale în cadrul organizațiilor internaționale. Raportul din 2009 prezintă situația limbii franceze în instituțiile UE și în organizațiile internaționale cu sediul în Africa. El privește și utilizarea limbii franceze și plurilingvismul în serviciile publice, în mediul de lucru, în strategiile lingvistice ale întreprinderilor, în viața socială, și în comunitatea științifică, se ocupă de analfabetism și de integrarea migranților și tratează diferențiat formarea angajaților din sectorul public și din cel privat.

2.8

CES va lansa un proiect de finanțare a unui studiu de evaluare și, cu această ocazie, va constitui un grup de lucru (task force) pe tema „Limbile și condițiile de lucru”, care să analizeze diversele aspecte ale utilizării limbilor la locul de muncă:

2.9

Comisia (DG EAC) a lansat o licitație restrânsă, rezervată participanților la platformele de consultare pe care le-a instituit, pentru:

2.10

Este regretabil faptul că toate documentele de lucru ale platformelor consultative și ale licitației pentru promovarea multilingvismului au fost publicate într-o singură limbă. Recomandarea nr. 1 către Comisie: Comisia ar trebui să ofere un exemplu și să dea dovadă de eficiență și de o oarecare coerență prin strategia sa de apărare și promovare a multilingvismului în rândul cât mai multor cetățeni, respectând drepturile fundamentale ale participanților la platformele consultative pe care le-a instituit (alcătuite din reprezentanți ai organizațiilor societății civile și/sau parteneri sociali), cu alte cuvinte permițându-le acestora să se exprime oral și în documentele scrise în limba proprie sau într-una din limbile Uniunii  (6) și, în acest scop, să recurgă la cel puțin trei sau patru limbi-pivot, printre care să se numere cel puțin limba unui stat membru din valurile de extindere 2004 și 2007.

2.11

De asemenea, Comisia a publicat ghidul pe 2010 al programului de învățare de-a lungul vieții (7), al cărui obiectiv specific nr. 7 constă în promovarea învățării limbilor și a diversității lingvistice. Acest program cuprinde patru programe sectoriale: COMENIUS, privind educația școlară, ERASMUS, pentru învățământul superior, LEONARDO DA VINCI, pentru formarea profesională și GRUNDTVIG pentru educația adulților, cu diverse dimensiuni transversale, activitatea-cheie nr. 2 vizând limbile. Pe lângă statele membre UE, programul este deschis pentru SEE, Turcia, țările și teritoriile de peste mări, Croația și FYROM, în ceea ce privește acțiunile ce țin de etapa măsurilor pregătitoare, precum și pentru partenerii din țările terțe vizate de PEV sau care constituie o prioritate specială în contextul elaborării unei politici strategice de dialog în domeniul educației și formării sau în cel al multilingvismului. Comitetul acordă o mare importanță unui cadru european integrat de referință și de asigurare a calității formării de-a lungul vieții și încurajează organizațiile societății civile să consulte prima parte a ghidului disponibil. El așteaptă cu mare interes partea a doua, pentru a lua cunoștință de resursele alocate multilingvismului, în termeni relativi și absoluți. Recomandarea nr. 2: Comitetul atrage încă o dată atenția Comisiei că, în ciuda îmbunătățirilor evidente în raport cu programele precedente, ar fi nevoie de o viziune globală, care ar contribui la facilitarea înțelegerii ghidului de acces la programe și la proceduri, ce rămân complicate și nu favorizează deloc participarea organismelor mai puțin dispuse să îndeplinească formalitățile prealabile, dar care, independent de mărime sau de capacitatea administrativă, pot prezenta interes pentru destinatari, sub aspectul experienței și inovării. Anumite instituții publice de învățământ deplâng și ele constrângerile procedurale sau organizatorice, care nu țin seama de lipsa mijloacelor administrative cu care se confruntă instituțiile respective, precum și insuficiența sumelor alocate în cadrul programelor care ar putea sprijini formarea tinerilor interpreți (mobilitate, imersiune lingvistică) sau a formatorilor acestora.

2.12

Raportul anual al Curții de Conturi Europene pentru exercițiul financiar 2008 (8) menționează că pentru educație și cultură, inclusiv multilingvism, s-au alocat 1060 de milioane EUR sub formă de fonduri europene, cu o modalitate de gestionare centralizată (agenție europeană) și descentralizată (agenții naționale), și face referire la diversele controale directe și de nivel secund efectuate, din cauza numărului mare de operatori direcți beneficiari, fără să precizeze însă sumele alocate multilingvismului. Prin urmare este dificil, dacă nu chiar imposibil, să se cunoască procentele europene și naționale respective, precum și totalul efortului financiar ce vizează diferitele aspecte ale unei strategii europene pentru multilingvism. Din acest motiv, strategia nu poate fi evaluată nici ex ante nici a posteriori, ceea ce reprezintă o deficiență pe care Comisia ar putea să își propună încă de pe acum să o remedieze. Recomandarea nr. 3: este necesară o prezentare clară a situației privitoare la eforturile special destinate multilingvismului, prevăzute în buget și realizate, care se desfășoară la nivel european și respectiv național.

3.1

CESE și CoR dispun, în cadrul serviciilor comune, de un serviciu de traducere propriu (până în prezent cu o rată de externalizare de 4-6 %) și pot face apel, în ceea ce privește nevoile de interpretare, la serviciile interinstituționale ale Comisiei (SCIC), care recurge în proporție de 49-52 % la interpreți free-lance (care nu sunt funcționari) pentru a face față variației cererii în funcție de perioadă și pentru a răspunde nevoilor proprii ale fiecărei instituții.

3.2

Atât CESE, cât și CoR au semnat un acord privind nivelul serviciilor (Service Level Agreement – SLA) care detaliază condițiile în care SCIC oferă servicii de interpretare, criteriile de facturare a acestora, precum și responsabilitățile celor două părți. Condițiile de muncă și de remunerare a interpreților free-lance sunt stabilite printr-o convenție interinstituțională, care face obiectul negocierilor dintre instituțiile europene interesate, pe de o parte, și Asociația Internațională a Interpreților de Conferință, pe de altă parte.

3.3

Pentru a putea acoperi nevoile lingvistice suplimentare determinate de apariția, ca urmare a extinderilor din 2004 și 2007, a 11 noi limbi oficiale (462 de combinații posibile), serviciile comune ale celor două Comitete au pus la punct un regim de limbi-pivot  (9). În plus, la 25 mai 2010, secretarii generali ai celor două Comitete au adoptat un cod de conduită privind traducerea, care permite printre altele, având în vedere caracterul specific al documentelor elaborate de Adunările și administrațiile respective, stabilirea de priorități și de termene.

3.4

În vederea consolidării cooperării sub aspect lingvistic dintre membri și serviciile lingvistice, acestea din urmă au pregătit un proiect de broșură cu informații pentru membri și raportori. Broșura menționează printre altele existența unui serviciu lingvistic personalizat, care permite raportorilor să fie asistați la redactarea versiunii originale a documentelor, în special atunci când acestea nu sunt scrise în limba maternă a raportorului. Acest sistem, precum și posibilitatea unei relecturi a documentelor înainte de transmiterea lor către serviciile de traducere permit îmbunătățirea calității documentelor și deci a condițiilor de lucru ale traducătorilor, precum și scurtarea termenelor.

3.5

Această cooperare sporită, ce vizează asigurarea de servicii și condiții mai bune pentru raportori, membri și traducători, ar trebui să conducă pe termen mediu la constituirea unui grup de contact alcătuit din membri sau din reprezentanți ai acestora, grup care s-ar adăuga contactelor deja existente între serviciile de traducere, serviciile administrative și secretariatele generale, în vederea realizării unei analize globale, necesare, transparente și pe termen mai lung pe tema unei politici lingvistice proprii Comitetelor, dezbatere care să ia în considerare aspectele cantitative și calitative (recomandarea nr. 4).

4.1

Din consultarea AIIC (Asociația Internațională a Interpreților de Conferință) și a Uniunii Sindicale a Funcționarilor Europeni rezultă că, pe lângă apărarea intereselor salariaților sau liber-profesioniștilor în ceea ce privește numărul personalului și programul de lucru, ori condițiile materiale (spațiu de lucru și cabine), organizațiile au și funcția de reglementare a profesiei. Interpreții și traducătorii externi beneficiază, în virtutea acordurilor negociate cu instituțiile europene, de aceleași drepturi și de același tratament ca și funcționarii cu aceleași atribuții, cu diferența că, în cazul primilor, această egalitate nu se aplică decât pentru zilele lucrate și misiuni, ceea ce presupune în practică diferențe. De asemenea, acordurile prevăd și standarde de calitate pentru serviciile prestate, interpreții membri ai AIIC negociind de obicei în numele unei echipe atunci când interpreții la care recurg instituțiile pentru o misiune dată sunt membri ai asociației. Până în prezent, în virtutea rolului lor de autorități principale de reglementare, instituțiile europene au jucat un rol pozitiv și complementar celui al AIIC în materie de standarde sociale și profesionale pentru interpreți.

4.2

Având în vedere diversificarea cererii, se constată că apar o serie de practici noi, unii clienți înclinând să acorde mai puțină atenție acreditării și calității, ajungând chiar să accepte formule de genul „cabine la pachet”, în care furnizorul închiriază echipamentul (cabine și căști) și serviciile de interpretariat pe o singură factură, ceea ce are două consecințe:

4.3

În contextul activității la instituțiile europene, AIIC a atras atenția Direcției Generale Interpretare asupra anumitor licitații lansate ocazional de direcțiile generale ale Comisiei pentru obținerea unor servicii de conferință, care uneori includeau și servicii de interpretare, ce nu respectau procedurile stabilite de convenție. În urma consultării Serviciului Juridic, DG Interpretare a informat celelalte direcții generale ale Comisiei cu privire la acest demers.

4.4

Profesia de interpret nu este reglementată. În acest context, AIIC remarcă faptul că, ținând seama de diversificarea cererii (întreprinderi, sectorul social etc.), se poate dovedi necesară lansarea unui proces de reflecție asupra promovării profesiei, prin stabilirea unor criterii clare de utilizare a titulaturii de interpret (diplomă de studii superioare, criterii profesionale și de experiență etc.), astfel încât să se prevină efectele negative asupra întregii categorii a interpreților și să se protejeze utilizatorii sau clienții împotriva practicilor abuzive (tarife ridicate pentru prestații de o calitate inferioară celei promise). În acest sens, Comisia ar putea lansa o consultare europeană a partenerilor sociali (recomandarea nr. 5). Pe lângă aceasta, toți interpreții și traducătorii consultați (angajați ai instituțiilor sau free-lance) sunt de acord cu necesitatea promovării unei imagini pozitive și atrăgătoare a acestor profesii, pentru a se putea satisface, pe termen mediu și lung, nevoia de reînnoire a efectivelor.

4.5

Parlamentul European dispune de servicii proprii în ambele domenii, precum și de un cod de conduită (10), apelând, în același timp, în 2010 la profesioniști free-lance în proporție de 40 % și utilizând 22 de milioane EUR pentru traduceri.

4.6

În ceea ce privește regimul lingvistic al instituțiilor, Curtea de Conturi Europeană a elaborat două rapoarte speciale (11), privind cheltuielile de interpretare și de traducere ale Parlamentului, Comisiei și Consiliului.

5.1

În afară de numărul limbilor și de cadrul lingvistic al transmiterii proiectelor de acte legislative către parlamentele naționale (Protocolul nr. 1, articolul 4), Tratatul de la Lisabona nu a adus modificări substanțiale regimului lingvistic al UE, dar confirmă obiectivul respectării diversității culturale și lingvistice europene (12).

5.2

Regimul lingvistic al instituțiilor Uniunii se stabilește, fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, de către Consiliu, hotărând în unanimitate prin regulamente (articolul 342 din TFUE, ex-articolul 290 TCE). Regimul lingvistic al CJUE este stabilit de asemenea printr-un regulament al Consiliului, care hotărăște în unanimitate (Protocolul nr. 3, articolul 64). Articolul 3 din TUE (ex-articolul 2 TUE) stipulează, printre altele, că Uniunea „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”.

5.3

Articolul 55 din TUE (ex-articolul 53 TUE) stabilește limbile în care este redactat și tradus tratatul. În Declarația nr. 16, cu privire la articolul 55 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană se afirmă: „Conferința consideră că traducerea tratatelor în limbile menționate la articolul 55 alineatul (2)  (13) contribuie la îndeplinirea obiectivului enunțat la articolul 2 alineatul (3) al patrulea paragraf, care prevede respectarea de către Uniune a bogăției diversității sale culturale și lingvistice. În acest sens, Conferința confirmă angajamentul Uniunii față de diversitatea culturală a Europei și faptul că va continua să acorde o atenție specială acestor limbi, precum și altor limbi”.

5.4

Potrivit dispozițiilor capitolului privind nediscriminarea și cetățenia Uniunii (partea a doua a TFUE), cetățenii Uniunii se bucură de dreptul de a se adresa instituțiilor și organelor consultative ale Uniunii în oricare dintre limbile tratatelor și de a primi răspuns în aceeași limbă (articolul 20 din TFUE, ex-articolul 17 TCE).

5.5

La titlul XII, Educația, formarea profesională, tineretul și sportul, „Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educații de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea și completarea acțiunii acestora, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre față de conținutul învățământului și de organizarea sistemului educațional, precum și diversitatea lor culturală și lingvistică” (articolul 165 din TFUE, ex-articolul 149 TCE).

5.6

În domeniul politicii comerciale comune, articolul 207 din TFUE (ex-articolul 133 TCE) prevede la alineatul (4): „Consiliul hotărăște, de asemenea în unanimitate, negocierea și încheierea de acorduri: (a) în domeniul comerțului cu servicii culturale și audiovizuale, în cazul în care aceste acorduri riscă să aducă atingere diversității culturale și lingvistice a Uniunii; …”.

5.7

Carta drepturilor fundamentale include limba printre motivele de discriminare nepermisă și interzice „discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală” (articolul 21), iar la articolul 22 amintește că „Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă și lingvistică”.

5.8