1.4.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 87/94

A.

întrucât există o puternică interdependență între creșterea economică, ocuparea forței de muncă, lupta împotriva sărăciei și incluziunea socială;

B.

întrucât actuala criză economică prezintă provocări fără precedent legate de creșterea șomajului și excluziunea socială, și întrucât, conform previziunilor pentru anul 2009, situația economică a Uniunii Europene se va înrăutăți și mai mult, generând o creștere economică redusă sau chiar negativă și o rată ridicată a șomajului pe teritoriul Uniunii;

C.

întrucât Strategia europeană de ocupare a forței de muncă și Orientările privind ocuparea forței de muncă sunt principalele instrumente din cadrul Strategiei de la Lisabona menite răspundă provocărilor de pe piața muncii;

D.

întrucât Uniunea și statele membre au o responsabilitate comună în ceea ce privește răspunsul la provocările, oportunitățile și incertitudinile cetățenilor legate de globalizare;

E.

întrucât criza economică și financiară necesită un răspuns hotărât și coordonat din partea Uniunii pentru a împiedica pierderile de locuri de muncă, a asigura cetățenilor un venit adecvat și a evita recesiunea, precum și pentru a transforma în oportunități provocările actuale de natură economică și cele privind ocuparea forței de muncă;

F.

întrucât, așadar, trebuie urgent intensificate eforturile la toate nivelurile de guvernanță, cu implicarea partenerilor sociali și a altor actori relevanți, pentru a investi în oameni și în modernizarea piețelor europene ale muncii, în special prin aplicarea unor abordări bazate pe flexecuritate, în consultare cu partenerii sociali în conformitate cu practica și cutuma de la nivel național;

1.

consideră că, având în vedere recesiunea gravă la nivel mondial și previziunile privind creșterea șomajului în UE cu cel puțin 3,5 milioane de persoane până la sfârșitul lui 2009, obiectivele esențiale ale Uniunii Europene și a statelor membre privind politica de ocupare a forței de muncă trebuie să fie următoarele: păstrarea a cât mai multe locuri de muncă viabile, dată fiind scăderea cererii pe termen scurt; sprijinirea creării de locuri de muncă; și sprijinirea atât a puterii de cumpărare a șomerilor, cât și reinserția rapidă a acestora pe piața muncii; solicită Comisiei să semnaleze clar statelor membre că Orientările privind ocuparea forței de muncă ar trebui aplicate în acest spirit, și să abordeze ca prioritate problema ocupării forței de muncă, înaintând propuneri cu ocazia Consiliului Euroopean de primăvară din 2009 privind Inițiativa europeană de ocupare a forței de muncă, cu ajutorul acțiunii coordonate a statelor membre pentru asigurarea ocupării forței de muncă și crearea de noi locuri de muncă;

2.

salută Comunicarea Comisiei intitulată „Un plan european de redresare economică” și accentul pe care îl pune pe legătura dintre stimulentele fiscale, pe termen scurt, și Strategia de la Lisabona și Orientările de politică integrată, pe termen lung; subliniază, cu privire la acest aspect, importanța de a asigura că toate măsurile de redresare a economiei, luate de statele membre pe termen scurt, contribuie la realizarea obiectivelor stabilite de comun acord;

3.

constată că una dintre dilemele majore în cadrul crizei actuale constă în faptul că instrumentele de politici economice europene nu sunt suficient de dezvoltate pentru a face față cu succes provocărilor viitoare; solicită, prin urmare, revizuirea și actualizarea instrumentelor de politici existente, în special a Orientărilor de politică integrată, a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC) și a Strategiei de dezvoltare durabilă, pentru a le integra în cadrul comun al unui nou pact pentru o creștere inteligentă („New Deal for Smart Growth”) în Uniunea Europeană;

4.

subliniază necesitatea de a reorienta Orientările de politică integrată în contextul crizei economice și îndeamnă Consiliul să ajungă la un acord privind măsurile pe termen scurt destinate menținerii ratei de ocupare a forței de muncă din 2008, investițiile pentru combaterea schimbărilor climatice, și solicită statelor membre și partenerilor sociali să garanteze, în conformitate cu practicile interne, venituri suficiente, în special pentru grupurile sociale cele mai vulnerabile; se așteaptă ca, în timp util, în perspectiva Consiliului European de primăvară, Comisa să lanseze inițiative și să prezinte propuneri legate de aceste obiective;

5.

reamintește că investițiile coordonate ale statelor membre pentru realizarea celor cinci obiective esențiale de la Lisabona - cercetare, educație, politici active pe piața muncii, îngrijirea copiilor și stimularea investițiilor private - trebuie să reprezinte un element esențial al politicii de ocupare a forței de muncă de ocupare a forței de muncă, iar infrastructura pentru îngrijirea copiilor trebuie considerată drept una dintre condițiile prealabile pentru îmbunătățirea participării, în special a femeilor, pe piața muncii; încurajează statele membre să integreze aceste principii comune în consultările purtate cu partenerii sociali privind programele naționale de reformă;

6.

Consideră că, în punerea în aplicare a orientărilor, statele membre trebuie:

7.

Consideră că statele membre trebuie să asigure o interacțiune consolidată între orientările și metoda deschisă de coordonare cu privire la procesul de protecție socială și incluziune socială;

8.

Consideră că statele membre, în cooperare cu partenerii sociali și în conformitate cu tradiția națională, trebuie să examineze și să prezinte un raport în planurile naționale de reformă cu privire la modalitatea de îmbunătățire a respectării și aplicării principiilor și normelor legislației sociale europene, acordurilor dintre partenerii sociali și principiilor fundamentale referitoare la tratamentul egal și la nediscriminare;

9.

reiterează importanța utilizării conceptului de flexecuritate din cadrul orientării 21, pentru a crea o punte de legătură între locurile de muncă și subliniază că acest lucru necesită o protecție ridicată din partea sistemelor de asigurări sociale, precum și politici active cu privire la piața muncii;

10.

salută, în acest sens, declarația Comisiei conform căreia sunt esențiale consolidarea sistemelor de activare, în special pentru lucrătorii slab calificate, sporirea subvențiilor și asigurarea de cursuri de formare profesională pentru categoriile vulnerabile de cetățeni și pentru persoanele care sunt expuse în cea mai mare măsură riscului șomajului pe termen lung, asigurarea unor cursuri de recalificare, precum și a unor noi competențe necesare în sectoarele mai puțin afectate, asigurarea unei protecții sociale adecvate, care să garanteze siguranța veniturilor, precum și angajarea fermă pe calea dialogului social și implicarea partenerilor sociali;

11.

subliniază importanța acțiunilor orientate către grupurile vulnerabile în perioadele în care se înregistrează un nivel ridicat al șomajului și, în special, a acțiunilor destinate șomerilor de lungă durată, persoanelor cu handicap și grupurilor de imigranți;

12.

consideră că, dată fiind gravitatea crizei economice, Comisia trebuie să fie pregătită să adopte măsuri excepționale, care includ extinderea accesului la Fondul European pentru Adaptare la Globalizare (FEG), care trebuie să vină în sprijinul lucrătorilor într-un număr mai mare situații, inclusiv al lucrătorilor temporari care și-au pierdut locurile de muncă, și deschiderea temporară a Fondului Social European (FSE) în scopul sprijinirii măsurilor care vizează păstrarea locurilor de muncă prin intermediul programelor de formare;

13.

consideră că criza economică necesită consolidarea măsurilor de restructurare întreprinse de UE, în special consolidarea drepturilor de informare și consultare;

14.

consideră că următoarea reformă a fondurilor structurale ale UE ar trebui să urmărească mai îndeaproape obiectivul creării de locuri de muncă durabile, de înaltă calitate;

15.

subliniază, în plus, importanța pe care joacă educația nu numai pentru a spori șansele lucrătorilor de a se angaja, ci și mobilitatea acestora, fapt important pentru funcționarea pieței interne; subliniază, prin urmare, importanța validării aptitudinilor formale și non-formale;

16.

subliniază importanța orientării 23 și a investițiilor importante în formarea continuă pentru reducerea ratei șomajului, precum și atingerea obiectivului de a crea locuri de muncă mai bune în Europa; subliniază, în acest context, necesitatea unui acces și oportunități egale pentru toți cetățenii în cadrul programelor de învățare continuă, o atenție deosebită fiind acordată grupurilor vulnerabile; subliniază că FSE și FEG ar trebui să fie utilizate pentru a finanța aceste acțiuni fără întârziere;

17.

regretă faptul că, în toate țările, persoanele cu nivelul cel mai scăzut de educație de bază, persoanele în vârstă, cele care locuiesc în zonele rurale și persoanele cu disabilități au cele mai mici șanse de a participa la procesul de educație, formare profesională și învățare continuă;

18.

subliniază faptul că îmbunătățirea modului de desfășurare a activităților de educație a adulților joacă un rol esențial pentru creșterea gradului de participare, iar printre măsurile menite să promoveze desfășurarea eficientă a învățării continue se numără disponibilitatea locațiilor de studiu și existența structurilor de îngrijire a copiilor la nivel local, serviciile de învățământ la distanță pentru persoanele din zone îndepărtate, informațiile și serviciile de orientare, programele personalizate și regimurile de predare flexibile;

19.

reamintește faptul că rata șomajului la nivel european în rândul tinerilor este în continuare prea ridicată; reamintește, de asemenea, că experiența dobândită în urma crizelor economice anterioare demonstrează că tinerii adulți care renunță la studii și intră în rândul șomerilor au o capacitate limitată de a se integra pe piața muncii; subliniază, prin urmare, importanța ca toate statele membre care îndeplinesc obiectivele stabilite de orientarea 18 să ofere fiecărui tânăr care a părăsit școala, în termen de patru luni, un loc de muncă, cursuri de ucenici, formare suplimentară, sau o altă măsură de facilitare a integrării profesionale;

20.

solicită adoptarea unor acțiuni decisive pentru a combate slaba participare a femeilor pe piața muncii; reamintește că rata ocupării forței de muncă de către femei este în general mai scăzută și că, de obicei, numărul femeilor care lucrează în regim de timp parțial este mai mare decât cel al bărbaților; subliniază, prin urmare, importanța unei politici în care bărbații și femeile își asumă responsabilități egale; în acest scop, invită statele membre să își îndeplinească de urgență obligațiile stabilite în conformitate cu obiectivele de la Barcelona;

21.

ia act cu îngrijorare de faptul că contractele de muncă cu timp parțial, ale căror titulari sunt în marea majoritate lucrători femei, se dovedesc a fi afectate în mod deosebit de criza economică;

22.

consideră că, într-o perioadă în care se înregistrează un nivel ridicat al șomajului, există un risc evident pentru coeziunea socială și, prin urmare, subliniază importanța punerii în aplicare a orientării 17 în ceea ce privește coeziunea socială și teritorială, pentru a preveni deficiențele din acest domeniu; solicită, prin urmare, statelor membre să promoveze integrarea socială pentru toate persoanele, cu scopul de a lupta împotriva sărăciei și a excluderii sociale, prin asigurarea unui venit decent și a unor servicii sociale de calitate, precum și asigurarea accesului la piața muncii prin oportunități de recrutare și formare profesională inițială sau continuă;

23.

subliniază importanța investițiilor în sectorul social, în special în perioada de criză economică; consideră că acesta reprezintă un sector care oferă o gamă largă de servicii comunitare importante, asigurând, în același timp, locuri de muncă unui procent ridicat al populației; subliniază, prin urmare, că sectorul social trebuie să fie menținut pentru a împiedica scăderea calității serviciilor comunitare și creșterea ratei șomajului;

24.

constată cu regret că este posibil, în această perioadă de criză economică, să existe anumite presiuni asupra salariilor în unele companii, ca alternativă voluntară la concedierile selective; subliniază, cu toate acestea, importanța ca această criză să nu conducă, în general, la scăderea salariilor; consideră că este important ca:

25.

subliniază importanța unor investiții proactive și coordonate în toate statele membre, inclusiv în infrastructura de producție, educație și sectorul schimbărilor climatice, cu scopul de a atingere obiectivul de ridicare a nivelului ocupării forței de muncă, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă de calitate și la garantarea coeziunii sociale; subliniază, în acest context, importanța sprijinului UE pentru dezvoltarea unei industrii moderne și durabile;

26.

subliniază nu numai importanța de a crea noi locuri de muncă, ci și de a menține și îmbunătăți calitatea locurilor de muncă existente;

27.

solicită statelor membre să promoveze în continuare proprietatea și să sporească implicarea tuturor actorilor vizați, inclusiv a partenerilor sociali și a altor părți interesate, acolo unde este cazul, în vederea aplicării eficace a Orientărilor privind ocuparea forței de muncă;

28.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European.