22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 228/84

1.1

CESE salută comunicarea Comisiei, în special pentru că aceasta pune accentul necesar pe problema securității aprovizionării cu energie, și conchide că:

1.2

CESE recomandă ca:

2.1

Obiectivele politicii energetice a UE sunt durabilitatea, competitivitatea și securitatea aprovizionării. În ultimul timp, securitatea aprovizionării a ieșit din centrul atenției, ceea ce s-a dovedit a fi o nefericită scăpare, având în vedere repercusiunile pe care le-au avut disputa privind transportul gazului între Rusia și Ucraina, puternicul declin economic și prețurile extrem de volatile ale energiei. Dependența de furnizorii străini de energie nu constituie o problemă în sine, însă concentrarea tot mai accentuată a dependenței de furnizori care nu joacă după aceleași reguli ca și Europa, precum și cererea de gaz în creștere sporesc riscul de apariție a problemelor de aprovizionare.

2.2

Principalele propuneri legislative ale UE din ultimii doi ani sunt cel de-al treilea Pachet privind piața electricității și a gazului și Pachetul privind energia și schimbările climatice. Ultimul a fost adoptat într-un timp record, la prima lectură din decembrie 2008, și a lăsat multe amănunte importante în seama deciziilor prin comitologie. Pachetul privind piața nu a fost adoptat încă, după aproape doi ani, ceea ce intră în flagrantă contradicție cu necesitatea unei piețe interne funcționale, care să permită atingerea celor trei obiective ale politicii energetice.

2.3

Obiectivele politicii energetice sunt interdependente, iar politicile adoptate pentru atingerea lor au, în bună măsură, rolul de a se consolida reciproc. Nu sub toate aspectele însă: obiectivul securității aprovizionării trebuie să se afle pe primul loc. În orice situație, cetățenii și întreprinderile trebuie să aibă asigurată aprovizionarea cu energie, având în vedere efectele grave ale întreruperilor sau ale aprovizionării deficitare cu energie.

3.1

A doua revizuire strategică a politicii energetice (RSPE) a fost publicată de Comisie în noiembrie 2008. Comisia propune un Plan de acțiune pentru securitate și solidaritate în domeniul energiei în cinci puncte, care se axează pe:

3.2

RSPE include și o actualizare a Programului nuclear cu caracter informativ din 2007. Aceasta se concentrează asupra securității aprovizionării, necesarului în materie de investiții și condițiilor de realizare a investițiilor.

3.3

Împreună cu RSPE, Comisia a mai prezentat și:

3.4

În documentul RSPE, Comisia își afirmă intenția de a propune:

3.5

În sfârșit, Comisia va propune reînnoirea politicii energetice pentru Europa în 2010, în vederea elaborării unei agende politice pentru 2030, precum și a unei viziuni și a unui nou plan de acțiune pentru 2050.

4.1

CESE salută comunicarea Comisiei, în special pentru că aceasta pune accentul necesar pe securitatea aprovizionării cu energie și pentru efortul său de a adopta o abordare cuprinzătoare a provocărilor cu care se confruntă în prezent politica în domeniul energiei. UE dispune de instrumente proprii de reducere a riscurilor privind securitatea aprovizionării. Acestea au fost identificate de Comisie și trebuie doar puse efectiv în aplicare.

4.2

Cu toate acestea, acțiunile UE în domeniul securității aprovizionării cu energie nu ar trebui să implice mai multe propuneri legislative. După adoptarea prezentului pachet, accentul trebuie să cadă pe punerea sa în aplicare. Cadrul juridic trebuie să rămână stabil, pentru ca acțiunile necesare să beneficieze de un cadru cât mai previzibil.

4.3

A fost demonstrată din nou necesitatea unei abordări comune a politicii energetice de către statele membre. S-a solicitat în numeroase rânduri, inclusiv de către CESE, ca Europa să vorbească cu o singură voce. Cu toate acestea, atâta vreme cât unele state membre, în special cele mari, caută să-și atingă doar propriul interes, piața europeană a energiei va rămâne mai slabă, mai vulnerabilă și mai ineficientă decât are potențialul de a fi.

4.4

CESE este de acord cu cele cinci domenii ale planului de acțiune, dar ar așeza pe primul loc eficiența energetică sau economisirea de energie, pentru că obiectivul ar trebui să fie diminuarea consumului de energie, pentru care o mai bună eficiență energetică este un instrument esențial. Chiar și cele mai bune rezultate în acest domeniu nu pot înlocui necesitatea unor acțiuni urgente în altele. Dar există un potențial important pentru acțiuni eficiente din punctul de vedere al costurilor menite să îmbunătățească eficiența energetică, de care ar trebui profitat, pentru a se evita alte măsuri, mult mai costisitoare. Cel mai bun exemplu în acest sens este potențialul considerabil al creșterii eficienței energetice a clădirilor.

4.5

CESE s-ar fi așteptat din partea Comisiei la mai multă atenție față de problemele țițeiului și transporturilor. 36 % din energia utilizată în UE se bazează pe petrol, în special cea utilizată în transporturi, iar pe măsură ce crește transportul rutier, cresc și emisiile de CO2. În plus, se prevede că prețurile produselor petroliere vor fi foarte volatile, cu o tendință de creștere accentuată. În ianuarie, CESE a prezentat un aviz pe tema confruntării cu problemele legate de petrol, la solicitarea Parlamentului European (1).

4.6

Documentul Comisiei trece, de asemenea, cu vederea aspectele sociale ale politicii în domeniul energiei, de la pierderile de locuri de muncă și crearea de altele noi în cadrul unei economii mai ecologice, trecând prin educație și formare, până la penuria de energie. Comitetul observă faptul că energia nu trebuie privită ca orice altă marfă și că distribuția acesteia, care reprezintă un serviciul de interes general, trebuie să se supună principiilor accesului universal și prețului accesibil.

4.7

CESE și-ar fi dorit ca propunerea Comisiei să transmită un sentiment de urgență, foarte necesar având în vedere problemele din trecutul apropiat și mai îndepărtat legate de securitatea aprovizionării. Comunicarea prezintă numeroase intenții de acțiune (peste 45) - în special comunicări - ale Comisiei. Pentru a nu pierde din elan, este necesară selectarea unor priorități dintre acestea.

4.8

CESE salută, de asemenea, intenția de a prezenta o agendă politică până în 2030 și o viziune pentru 2050, care urmează să fie susținute de un nou plan de acțiune. Comitetul a făcut deja referire la o astfel de viziune în Avizul său privind mixul energetic optim, din 2006 (2). Marile schimbări tehnologice necesită timp, la fel ca și marile schimbări ale sistemelor energetice, din cauza duratei mari de viață a investițiilor în infrastructură. Prin urmare, este esențial să existe o viziune pentru viitor, dincolo de potențialul limitat al adaptărilor la nivel tehnologic și al infrastructurilor de astăzi.

5.1.1

CESE sprijină atitudinea activă a Comisiei în acest domeniu, în special în contextul îngrijorării actuale legate de dependența continuă de resursele energetice externe. CESE ar dori totuși să facă următoarele observații.

5.1.2

Cele șase priorități prezentate de Comisie par toate foarte importante: numai prin stabilirea de priorități se poate realiza o aplicare eficientă. De atunci, spre sfârșitul lunii ianuarie 2009, Comisia a prezentat proiecte specifice, în cadrul acestor priorități, pentru a obține finanțare ca parte din planul UE de redresare. Este dificil de exprimat o poziție în raport cu aceste proiecte prioritare în lipsa unor informații transparente cu privire la acestea, dar și cu privire la alte proiecte potențiale, printre care informațiile referitoare la finanțarea prevăzută din surse publice și private.

5.1.3

Este regretabil că nu s-a acționat mai devreme în situația piețelor de energie izolate din statele baltice. În acest moment, trebuie acționat cu toată rapiditatea. În același timp, trebuie să se aibă în vedere și nevoile energetice ale statelor membre mici și izolate, prin realizarea de proiecte de interconectare cu continentul.

5.1.4

În ceea ce privește coridoarele de transport al gazului, CESE a afirmat în avizul său recent privind dimensiunea externă a politicii din domeniul energiei că pare să fie nevoie de mai multe proiecte pentru a acoperi viitoarele necesități de transport al gazului. În sens politic, proiectele nu ar trebui privite ca opțiuni aflate în concurență. Important este acum să se acționeze urgent pentru a se asigura aprovizionarea cu gaz, iar acest lucru implică acțiuni concertate ale statelor membre și ale Comisiei.

5.1.5

Ideea unui mecanism de achiziție în bloc necesită mai multe clarificări. Se pune de asemenea întrebarea de ce se vorbește numai despre regiunea Mării Caspice.

5.1.6

Problemele securității aprovizionării nu se rezolvă numai prin infrastructura de transport a energiei. Infrastructura pentru generarea de electricitate trebuie de asemenea înlocuită, ceea ce presupune o investiție în valoare de aproape 1 000 de miliarde EUR. Această chestiune a fost parțial discutată de Comisie la secțiunea privind sursele indigene de energie, dar trebuie abordată și în contextul nevoii de investiții și al finanțării aferente.

5.1.7

Un aspect central în discuția privind investițiile îl reprezintă rolul diferitelor părți interesate - UE, instituțiile sale financiare, statele membre și întreprinderile. Întreprinderile realizează investiții, și aceasta în momentul în care sunt îndeplinite condițiile propice. Chiar dacă se pot face greșeli pe o piață a energiei destul de turbulentă, întreprinderile sunt, totuși, cele mai bine plasate pentru a evalua piața și a-și asuma riscuri. Sectorul public și politicienii pot acționa pentru a crea condițiile-cadru adecvate și, în anumite limite, pentru a oferi stimulente și sprijin politic. Prin urmare, CESE sprijină pe deplin intenția Comisiei de a colabora mai strâns și mai eficient cu sectorul privat și cu instituțiile financiare.

5.2.1

În ianuarie 2009, CESE și-a prezentat Avizul privind dimensiunea externă a politicii energetice europene. Observațiile, concluziile și recomandările cuprinse în acesta sunt în continuare valabile și sunt coerente cu propunerile formulate de Comisie în comunicarea sa. Comitetul susține în special două puncte: necesitatea de a acționa pentru a impune țărilor furnizoare să aplice aceleași condiții ca și UE pe piața energiei, de pildă în ceea ce privește accesul la infrastructură, protecția investițiilor etc., și ca statele membre, atunci când sprijină negocieri pentru contracte comerciale, să stabilească un cadru comun conform căruia sprijinul pe care îl oferă să fie condiționat de îndeplinirea condițiilor menționate.

5.2.2

CESE a prezentat și o abordare cu doi piloni a relațiilor externe din domeniul energiei, unul fiind securitatea aprovizionării cu energie a Europei, iar al doilea o abordare globală responsabilă și durabilă a problemei energiei. Comisia menționează pe scurt doar câteva aspecte care țin de acest al doilea pilon, responsabilitatea globală a Europei. Această responsabilitate merită toată atenția și nu trebuie să se limiteze la poziția de lider asumată de UE în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice.

5.3.1

CESE este de acord cu punctul de vedere actual al Comisiei cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz. Soluția la necesitatea adoptării unor măsuri de urgență trebuie și poate fi găsită prin alte mijloace decât prin stocuri de gaz obligatorii, care sunt costisitoare. Măsuri alternative ar putea fi diversificarea surselor și liniilor de aprovizionare, gazul natural lichefiat, colaborarea cu țările vecine, contracte cu posibilitate de reziliere și trecerea la alte tipuri de combustibili.

5.4.1

CESE a emis mai multe avize pe tema eficienței energetice, în care a discutat în detaliu și măsuri practice. Comitetul este de acord cu abordarea Comisiei, dar dorește să adauge câteva observații.

5.4.2

Există practic un număr nelimitat de metode de a produce și de a utiliza energia în mod mai eficient. Comisia a prezentat o serie de măsuri juridice, precum cele privind performanța energetică a clădirilor, etichetarea ecologică, proiectarea ecologică etc. și pregătește și altele. În acest context, CESE solicită să se procedeze cu mare atenție pentru a evita reglementările excesive, astfel încât să se poată exploata la maximum potențialul de inovare. Măsurile politice - reglementare, sprijin din partea opiniei publice etc. - de impulsionare a economisirii de energie sunt necesare, dar trebuie proiectate cu atenție, pentru a fi cât mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și pentru a denatura cât mai puțin piața, în fiecare domeniu vizat. Măsurile la nivelul UE ar trebui să privească doar produsele și serviciile destinate pieței interne. CESE ar dori, de asemenea, să se pună mai mult accentul pe posibilități de activități voluntare, de autoreglementare și de coreglementare, inclusiv în ceea ce privește standardizarea.

5.4.3

În domeniul eficienței energetice, Europa ocupă un loc de lider. Este nevoie însă ca Europa să devină lider și în domeniul tehnologiilor pentru eficiență energetică. Trebuie exploatate pe deplin posibilitățile oferite de poziția de pionier în domeniu. Măsurile necesare pentru a oferi sprijin în această direcție cuprind finanțarea cercetării și dezvoltării, sprijinirea inovării și finanțarea riscului, standardizări adecvate, piețe deschise în Europa și la nivel global, un acord internațional eficient în domeniul climei și cooperare internațională pentru eficiența energetică.

5.4.4

Deși CESE susține cu tărie obiectivul de îmbunătățire a eficienței energetice cu 20 %, își exprimă îndoieli cu privire la transformarea acestuia într-un obiectiv universal obligatoriu. Eficiența energetică este aplicabilă în toate tipurile de activități umane și economice, iar măsurile de creștere a acesteia sunt aproape nelimitate. Cum ar putea fi, în aceste condiții, concepută o repartizare echitabilă a eforturilor? Comitetul recomandă, în schimb, studierea de către Comisie a fezabilității stabilirii de obiective individuale, acolo unde este posibil, pentru diferite tipuri de utilizare a energiei, ca măsură de efect în scopul sporirii eficienței energetice, mai ales în ceea ce privește produsele și serviciile care vizează piața internă.

5.5.1

CESE este, în linii generale, de acord cu îndemnul Comisiei de a utiliza resursele de energie proprii ale UE. Este important să avem o viziune realistă asupra evoluției cererii de energie, precum și asupra potențialului, limitărilor și condițiilor pentru dezvoltarea și utilizarea diferitelor surse de energie.

5.5.2

CESE salută cu precădere intenția Comisiei de a prezenta o Comunicare intitulată „Depășirea obstacolelor din calea energiei regenerabile în UE” și îndeamnă Comisia să acționeze de urgență în acest sens. Chestiunea importantă a creșterii utilizării energiei din surse regenerabile, care vor deveni pe viitor cele mai importante și ecologice surse de energie autohtone, ar fi trebui deja analizată și abordată ca parte a întregului sistem energetic. Așa cum menționează și Comisia, problemele importante în acest context sunt constrângerile rețelei, dar și chestiunea rezervelor de energie. La elaborarea studiului, ar trebui abordată și întrebarea dacă prin crearea unor eventuale rezerve de energie, în anumite circumstanțe, energia din surse regenerabile poate să producă efecte negative din punctul de vedere al emisiilor sau al securității aprovizionării. O altă chestiune importantă o reprezintă problemele de planificare și autorizare.

5.5.3

Comitetul susține și poziția conform căreia ar trebui luate în calcul standarde obligatorii de emisie de CO2 pentru centralele electrice numai după evaluarea rezultatelor demonstrațiilor industriale privind tehnicile de captare și stocare a dioxidului de carbon (CSC).

5.5.4

În ceea ce privește energia nucleară, CESE susține de multă vreme că trebuie luate în considerare toate opțiunile existente de generare de electricitate pentru îndeplinirea obiectivelor politicii energetice. Având în vedere necesitatea realizării de investiții pe scară mare pentru generarea de electricitate în viitorul apropiat, trebuie luate urgent decizii privind viitorul energiei nucleare în acele state care au optat sau vor opta pentru energia nucleară. Conform previziunilor Comisiei, capacitatea de generare de energie nucleară în UE va scădea cu un sfert până în 2020, iar dacă această parte nu se înlocuiește tot cu energie nucleară, se va recurge la energie produsă de centrale pe gaz sau pe cărbune, ceea ce va spori problemele legate de emisii și de securitatea aprovizionării. Securitatea nucleară necesită atenție permanentă și implicarea autorităților publice; trebuie adoptate decizii privind gestionarea deșeurilor nucleare. CESE pregătește un aviz separat privind propunerea revizuită de directivă de creare a unui cadru comunitar pentru securitate nucleară.

5.5.5

CESE susține intenția Comisiei de a prezenta documente privind necesarul de producție de energie, indiferent dacă este vorba despre rafinarea petrolului sau producția de electricitate. Dar trebuie să ținem seama cu strictețe de faptul că UE nu se află într-o poziție care să îi permită să decidă cu privire la investițiile în capacități de generare de energie sau măcar să facă recomandări, întrucât nu își poate asuma nicio responsabilitate pentru riscurile potențiale. Colectarea și analizarea informațiilor relevante, inclusiv modelarea, pot fi însă foarte utile, iar colaborarea în acest sens cu Agenția Internațională a Energiei (AIE) este cu totul recomandabilă.

5.6.1

CESE sprijină intenția Comisiei de a propune o nouă politică energetică pentru Europa în 2010, cu o agendă politică pentru 2030 și o viziune pentru 2050. Comitetul sprijină, de asemenea, ideea organizării unei ample consultări privind posibilele obiective pe termen lung, care să constituie baza acestora.

5.6.2

În acest moment, CESE consideră că domeniile prezentate de Comisie - eliminarea emisiilor de CO2 la generarea de electricitate, dependența de petrol a transporturilor, clădirile, rețeaua electrică și un sistem global de maximă eficiență și cu emisii reduse de CO2 - sunt într-adevăr provocări esențiale pe termen lung. Pentru a le face față, este necesar să se ia în calcul toate opțiunile tehnologice, inclusiv fuziunea și hidrogenul.

5.6.3

Viziunea trebuie să țină seama și de situația globală și de evoluții, care alcătuiesc condițiile-cadru pentru ambițiile proprii ale UE. Creșterea accelerată a cererii de energie în țările în curs de dezvoltare, clima în schimbare și - să sperăm - acțiunile comune internaționale de atenuare și adaptare, disponibilitatea resurselor fosile etc., toate acestea ne influențează în multiple moduri situația și alegerile. Un exemplu foarte actual ar fi schimbările de perspectivă în privința petrolului - ieri, șocul unor prețuri-record, astăzi, teama de producție insuficientă din cauza prețurilor mici.

5.7.1

CESE ia notă cu satisfacție de faptul că observațiile sale din Avizul privind Programul nuclear cu caracter informativ din 2007 (3), precum și cele din Avizul exploratoriu privind investițiile viitoare în industria nucleară (4) au fost luate în considerare de Comisie. Punctul de pornire este rolul important al UE în dezvoltarea în continuare a celui mai avansat cadru pentru energia nucleară, conform celor mai înalte standarde de siguranță, securitate și neproliferare. Chestiunile privind gestionarea deșeurilor radioactive, asigurarea finanțării pe termen lung a operațiunilor de dezafectare, amenințarea terorismului și necesitatea unui regim de răspundere civilă armonizat sunt discutate în acord cu viziunea CESE. Comitetul subliniază că toate costurile care rezultă în acest context trebuie suportate de exploatatorii instalațiilor nucleare.

5.7.2

Din nou, CESE este de acord cu rolul semnificativ al energiei nucleare în viitorul mix energetic din Europa în vederea atenuării schimbărilor climatice și în vederea asigurării aprovizionării cu electricitate. Este, de asemenea, de acord cu necesitatea și cu propunerile menite să răspundă îngrijorărilor publicului larg. CESE sprijină recomandările privind nivelurile comune de securitate a reactoarelor și construirea numai de reactoare noi din generația de nivelul III de siguranță și securitate. Unele măsuri de facilitare a finanțării noilor construcții sunt justificate, în special în situația economică actuală, dar subvențiile publice sau din resurse bugetare ale UE nu trebuie utilizate în acest scop. Chiar dacă anumite state membre au semnalat deja că au o atitudine mai deschisă față de construcția unor noi centrale nucleare, construcția, finanțarea, funcționarea și eliminarea deșeurilor vor fi sarcina unor întreprinderi private. Statul stabilește doar cadrul. Informațiile cu privire la proiectele de centrale nucleare ar trebui prezentate cât mai devreme, deschis și pe larg, incluzându-se costurile, pentru a fi supuse dezbaterii și participării publice.