This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52009AE0617
Opinion of the European Economic and Social Committee on the Proposal for a Decision of the European Parliament and of the Council on the participation by the Community in a European metrology research and development programme undertaken by several Member States
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Comunității la un program european de cercetare și dezvoltare metrologică derulat de mai multe state membre
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Comunității la un program european de cercetare și dezvoltare metrologică derulat de mai multe state membre
JO C 228, 22.9.2009, p. 69–74
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
22.9.2009 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 228/69 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Comunității la un program european de cercetare și dezvoltare metrologică derulat de mai multe state membre
COM(2008) 814 final - 2008/0230 (COD)
2009/C 228/12
La 21 ianuarie 2009, în conformitate cu articolele 169 și 172 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la
„Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind participarea Comunității la un program european de cercetare și dezvoltare metrologică derulat de mai multe state membre”
La 13 ianuarie 2009, Biroul a însărcinat Secțiunea pentru piața unică, producție și consum cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă.
Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, Comitetul Economic și Social European l-a numit pe dl PEZZINI raportor general în cadrul celei de a 452-a sesiuni plenare din 25 martie 2009 și a adoptat prezentul aviz în unanimitate.
1. Concluzii și recomandări
1.1 |
Comitetul consideră drept esențiale obiectivele propunerii și încurajează Comisia să urmărească stabilirea unui sistem metrologic comun care să depășească nivelul cercetărilor și progreselor efectuate la nivel național, în vederea obținerii unei valori adăugate europene, general împărtășită. |
1.2 |
În opinia CESE, scopul final este de a se ajunge la o unică abordare pe plan mondial, în cadrul căreia vocea Uniunii Europene să nu fie neglijată, ci să promoveze standarde pentru materialele, produsele și procesele realizate în Europa, și care să reflecte interesele industriale și comerciale comunitare. |
1.3 |
Într-un cadru economic și social deja globalizat, o structură metrologică europeană demnă de o poziție de vârf nu poate avea, în opinia Comitetului, decât efecte pozitive pentru economia UE. |
1.4 |
În opinia CESE, comunitățile europene de cercetare trebuie să se implice tot mai mult în elaborarea unor sisteme moderne, care permit folosirea metrologiei în ultimele evoluții din domeniile fizicii, chimiei, biologiei, științelor mediului, amprentei de carbon, nanotehnologiilor, alimentației, sănătății și securității la locul de muncă. |
1.5 |
În opinia Comitetului, obținerea rezultatelor dorite și de dorit este condiționată de efortul hotărât de atingere a unui grad mai mare de integrare a industriei, comerțului și sectorului public, în cadrul dezvoltării cercetării metrologice europene (European metrology research - EMR), după cum recomandă noile standarde agreate la nivel internațional. |
1.6 |
CESE consideră că este foarte important ca universul cercetării metrologice să nu apară ca fiind de sine stătător și autosuficient. |
1.7 |
Reglementarea și standardizarea se concretizează prin sisteme măsurabile, bazate pe o metrologie comun acceptată și aplicată la nivel internațional. Din acest motiv, CESE propune ca în elaborarea noilor sisteme să fie atrase încă de la început, pe lângă organismele de acreditare, atât organismele europene de standardizare (CEN, CENELEC, ETSI), cât și cele naționale. |
1.8 |
CESE consideră că trebuie depuse toate eforturile posibile, pentru a se ajunge, în cadrul cercetării metrologice europene, la o strânsă integrare între:
deoarece, după părerea Comitetului, numai prin excluderea oricărei forme de exclusivism se vor putea obține rezultate la nivel comunitar care să fie recunoscute pe plan internațional. |
1.9 |
Comitetul recunoaște valoarea propunerilor Comisiei, de sprijinire a inițiativei EMRP (1) (European Metrology Research Programme – Programul European de Cercetare Metrologică) prin formule ce tind spre atingerea unui grad înalt de „comunitarizare”, atât în termeni de:
|
1.10 |
În opinia Comitetului, sistemul de guvernanță ar trebui mai bine definit. Este evident că un sistem de guvernanță ambiguu poate afecta progresul cercetării și rezultatele dorite. |
1.11 |
În acest sens, CESE reafirmă nevoia unei implicări sporite a părților direct interesate de rezultatele metrologice ale cercetării, atât în stabilirea priorităților, cât și în elaborarea și evaluarea procedurilor de ofertare – care urmează a fi făcute publice prin CORDIS sau în Jurnalul Oficial (JO) – prin propuneri care să cuprindă contribuțiile întreprinderilor, universităților și centrelor de cercetare și pregătire, precum și în monitorizarea și controlul programelor și proiectelor finanțate. |
1.12 |
După părerea CESE, Consiliul științific de cercetare al EMRP ar trebui autorizat să stabilească, prin recomandări obligatorii adresate Comitetului EMRP, tipurile de cercetare care trebuie finanțate, programul de lucru anual, precum și alcătuirea grupului de evaluatori independenți ai propunerilor, iar un observator din partea Comisiei ar trebui să monitorizeze comisiile de evaluare, ca în cazul celui de-al 7-lea PC. |
1.13 |
În opinia CESE, ar trebui ca, în propunerile de pregătire al viitorului PC pentru CDT 2014-2020, să se prevadă un autentic program comunitar permanent, coordonat și gestionat de Comisie, bazat pe o implicare continuă a părților interesate și care să țină cont mai ales de exigențele din industrie, mediul universitar, cercetare și standardizare, precum și de aspectele internaționale ale cercetării metrologice, în special în relație cu organisme internaționale ca ISO, OCDE și alte organisme de referință, precum IUAP (2). |
2. Introducere
2.1 Globalizarea crescândă a producției industriale, serviciilor și comerțului impune reducerea la minimum a obstacolelor tehnice în calea schimburilor. La baza acestui proces se află un sistem de măsurare fiabil și general acceptat.
2.2 Din ce în ce mai multe reglementări, în special în sectoare ca:
— |
siguranța, |
— |
etichetarea produselor alimentare, |
— |
sistemele de sănătate, |
— |
mediul, |
— |
biotehnologia, |
— |
nanotehnologiile și materialele avansate, |
— |
energia, |
— |
transporturile, telecomunicațiile și sistemele de securitate |
au nevoie de o trasabilitate și o posibilitate de comparare recunoscute la nivel internațional.
2.3 Cercetarea metrologică are un puternic caracter de bun public, fiind una dintre principalele activități în sprijinul reglementării și standardizării.
2.3.1 Infrastructura europeană de măsurare este susținută de organizații europene cum ar fi Cooperarea europeană pentru acreditare (EA), Comitetul European de Standardizare (CEN), rețeaua europeană de metrologie Euromet (3), în prezent încorporată în Euramet, și Institutul pentru materiale de referință și măsurători (IRMM) al Centrului comun de cercetare din Geel, în colaborare cu Biroul internațional de măsuri și greutăți (Bureau International des Poids et Mesures - BIPM).
2.4 În opinia BIPM, „progresul anumitor sectoare interdisciplinare, precum nanotehnologia, materialele avansate și proprietățile materialelor, va impune în scurt timp un anumit număr de standarde pentru noile măsuri de referință, în domeniile fizicii și chimiei” (4).
2.5 În Europa, competitivitatea și inovarea durabilă presupun, în toate sectoarele, măsurători și teste precise, cu rezultate trasabile, în vederea stabilirii de standarde pe termen lung pentru măsurătorile de referință, așa cum sunt definite de Sistemul internațional de unități de măsură (SI).
2.6 Cercetarea metrologică europeană este promovată prin programe naționale de cercetare metrologică și prin proiecte în cadrul ERA-NET, care face parte din cel de-al șaselea Program cadru (PC 6), și în contextul ERA-NET Plus, din cel de-al șaptelea Program cadru (PC 7). Tot în contextul programelor cadru au apărut proiectele IMERA (Implementing Metrology in the European Research Area (5)) și iMERA Plus (6) - care a constituit prima etapă a EMRP - activitățile Centrului Comun de Cercetare (CCC) (7) și actuala propunere EMRP „cu geometrie variabilă”.
2.7 În SUA, 634 de milioane de dolari americani au fost alocate, în anul fiscal 2009, din fonduri federale, Institutului național pentru standarde și tehnologie (National Institute of Standards and Technology - NIST).
2.8 Din această perspectivă, CESE consideră importantă sporirea resurselor aflate la dispoziția cercetării metrologice europene, prin punerea în comun a capacităților de cercetare din statele membre și a celor ale Centrului Comun de Cercetare, în vederea obținerii unei mase critice cu relevanță la nivel internațional și pentru evitarea suprapunerilor și risipirii resurselor; aceasta ar conduce la rezultate net superioare celor realizabile în contextul ERA-NET Plus, din cadrul PC 7 pentru perioada 2007-2013.
2.9 Comitetul este de părere că, dată fiind importanța cercetărilor metrologice în viitorul apropiat – fapt dovedit de diverse studii (8), ar fi nimerit ca aceste cercetări să se numere printre prioritățile tematice ale viitorului program cadru pentru perioada 2014-2020. Aceste cercetări ar trebui înzestrate cu un statut și o structură comunitare permanente, iar eforturile naționale ar trebui integrate în mod coordonat și continuu.
3. Programul propus în temeiul articolului 169
3.1 |
Propunerea, bazată pe articolul 169, urmărește instituirea unui Program European de Cercetare Metrologică (EMRP) care va reuni 22 de programe naționale, în vederea eficientizării și sporirii eficacității activității de cercetare de stat în domeniul metrologiei. |
3.2 |
Printre obiectivele formulate, se numără și cel de structurare a Spațiului European de Cercetare printr-o mai bună coordonare a programelor naționale, în vederea unei mai bune abordări a provocărilor europene comune și eliminării barierelor dintre programele naționale. |
3.3 |
În opinia Comisiei, EMRP își propune să integreze programele naționale din 22 de țări într-un singur program comun, care:
|
3.4 |
Modelul de guvernanță propus se bazează pe experiența câștigată în urma primei inițiative întreprinse, în contextul articolului 169, în cursul celui de-al șaselea Program cadru, mai precis EDCTP (9). |
3.5 |
Inițiativa EMRP prevede o finanțare de 400 de milioane de euro, din care 200 de milioane vor reprezenta contribuția țărilor participante în perioada 2009-2016, iar celelalte 200 de milioane vor veni din fonduri comunitare. |
3.6 |
Coordonarea inițiativei revine Asociației europene a institutelor naționale de metrologie (Euramet), înființată în 2007, în baza legislației germane, ca asociație fără scop lucrativ, de utilitate publică, cu secretariatul la Braunschweig, în Saxonia Inferioară, și care activează ca organizație europeană regională de metrologie și ca Agenție executivă a EMRP. |
4. Observațiile Comitetului
4.1 Comitetul este de acord cu scopurile fundamentale ale propunerii și cu metodele propuse de aceasta și subliniază importanța concretizării obiectivelor privind:
— |
excelența a structurii metrologice, |
— |
proiecte de cercetare comune, competitive și deschise, |
— |
creșterea nivelului de participare a comunității cercetătorilor, prin dezvoltarea de competențe, |
— |
cooperarea internațională efectivă, care să pună în valoare sistemul european, |
— |
o voce unică la nivel mondial, |
— |
dar mai ales un nivel mai ridicat de integrare a industriei (reprezentată de asociațiile întreprinzătorilor și lucrătorilor), comerțului și sectorului public în dezvoltarea cercetării metrologice europene. |
4.2 În opinia CESE, este de o importanță fundamentală ca universul cercetării metrologice să nu fie de sine stătător, ci să poată implica utilizatorii în definirea priorităților programului, în sistemul de evaluare și selecție a proiectelor, precum și în formularea propunerilor și în monitorizarea rezultatelor proiectelor, aceasta în strânsă cooperare cu organismele de standardizare și de acreditare. CESE își manifestă dezaprobarea față de orice manifestare de tip „club exclusivist”.
4.2.1 CESE consideră în special că regulile de participare la programul EMRP trebuie să se conformeze pe deplin și sub toate aspectele Regulamentului (CE) nr. 1906/2006 de stabilire a normelor de participare la cel de-al 7-lea Program-cadru, precum și a Regulamentului financiar de punere în aplicare.
4.2.2 Regulile de participare la EMRP trebuie să ofere un cadru coerent și transparent, în vederea garantării unei implementări cât mai eficiente posibil, având în vedere nevoia de facilitare a accesului tuturor participanților, prin proceduri simplificate. Aceste reguli trebuie s[ înlesnească valorificarea proprietății intelectuale a fiecărui participant, cu apărarea, în același timp, a intereselor legitime ale celorlalți participanți și ale Comunității.
4.2.3 CESE subliniază că lansarea unui sistem european integrat de cercetare metrologică, sub forma unui program comun al organismelor naționale participante, nu va da rezultate satisfăcătoare dacă nu va oferi o strânsă integrare între universul cercetării, industrie, mediul universitar și organismele de standardizare și acreditare, ca și un dialog structurat cu platformele tehnologice europene (10) și cu societatea civilă organizată.
4.3 CESE precizează că articolul 169 din Tratatul CE oferă Comunității posibilitatea de a participa la programe de cercetare inițiate în comun de mai multe state membre, cu condiția ca obiectivele să fie precis conturate și să prezinte importanță pentru Comunitate și pentru Programul-cadru, dar și să conțină o valoare adăugată și o masă critică semnificative, și ca programul comun de activitate și structura de guvernanță și de implementare să fie clar definite.
4.4 În opinia CESE, obiectivele trebuie configurate mai precis, și nu doar sub aspectul sprijinirii sistemelor naționale de măsurare, al extinderii rețelelor institutelor naționale și a celor desemnate, ci și sub aspectul integrării activităților naționale aflate în desfășurare.
4.5 CESE consideră că lipsește o precizare clară a priorităților de acțiune și a rezultatelor așteptate, care să probeze existența:
— |
unei valori adăugate europene a propunerii; |
— |
unei definiții precise, limpezi și complete a programului comun al activităților integrate; |
— |
unei structuri de guvernanță. |
4.6 Aceleași observații sunt valabile și în ce privește definirea burselor de excelență, destinate cercetătorilor sau organizațiilor, institutelor naționale de metrologie sau institutelor desemnate.
4.7 Referitor la sistemul de guvernanță propus, acesta ar trebui mai bine definit. Comitetul precizează că, pe lângă Euramet, există și alte asociații care operează la nivel european, cum ar fi Eurachem (11), și subliniază că, deși Euramet a fost desemnată ca structură executivă specifică a EMRP, o mare parte a programului va fi gestionată, „cu titlu provizoriu”, de National Physical Laboratory, așadar de un manager britanic.
4.8 În sfârșit, CESE notează cu îngrijorare faptul că, nici în propunerea de act normativ și nici în anexe, nu se prevede o implicare efectivă a părților direct interesate în rezultatele metrologice ale cercetării (industria în ansamblul ei, comerțul, organismele de standardizare și acreditare, sectorul public).
4.9 În concluzie, CESE consideră că ar trebui să se opteze pentru o acțiune pilot de cercetare metrologică europeană, care să dureze până în 2013, pe modelul iMERA Plus, iar în ce privește propunerile de pregătire al celui de-al treilea Program-cadru pentru CDT 2014-2020, să se studieze oportunitatea instituirii unui program comunitar permanent, cu mecanisme mai clare și verificate. Acest program, care ar trebui gestionat de Comisie în numele tuturor statelor membre și țărilor asociate, ar trebui înzestrat cu un comitet de gestionare și unul consultativ și ar trebui să permită desfășurarea unui intens proces de consultare, de orientare și de monitorizare de către părțile interesate în primul rând de nevoile industriei.
5. Observații specifice
5.1 |
Comitetul recunoaște valoarea propunerilor Comisiei, de sprijinire a inițiativei EMRP (12) prin modalități ce tind spre atingerea unui grad înalt de „comunitarizare”, printr-o programare comună, o alocare corespunzătoare de resurse, o logică de „învățare reciprocă” și aplicarea regulilor de implicare a întreprinderilor, universităților și organismelor de cercetare, precum și prin evaluarea propunerilor de participare, în care ar trebui să fie implicat un observator din partea Comisiei, ca în cazul PC 7. |
5.2 |
Pe lângă aceasta, CESE remarcă, legat de guvernanța propusă pentru EMRP, că:
are un rol pur consultativ în privința aspectelor strategice ale EMRP și a procesului decizional pentru programele orientate (16). |
5.3 |
În acest sens, CESE reafirmă necesitatea formulării de recomandări obligatorii de către Consiliul de cercetare al EMRP, care ar trebui să aibă ca sarcină colaborarea cu Comitetului EMRP, de pe poziții egale, în special în ce privește dezvoltarea și actualizarea EMRP, comitetele pentru sub-programe, selecția și alcătuirea grupului de evaluatori, deciziile de finanțare a programelor și proiectelor de cercetare, pregătirea și publicarea invitațiilor pentru exprimarea interesului și pentru prezentarea de propuneri prin CORDIS și în Jurnalul Oficial al UE, precum și monitorizarea și controlul progreselor înregistrate de programele și proiectele finanțate. |
Bruxelles, 25 martie 2009
Președintele Comitetului Economic și Social European
Mario SEPI
(1) În temeiul articolului 169 din Tratat.
(2) International Union of Pure and Applied Physic – Uniunea internațională pentru fizică pură și aplicată.
(3) Care cuprinde institutele naționale de metrologie din 32 de țări, precum și Institutul pentru materiale de referință și măsurători (IRMM) al Centrului comun de cercetare din Geel.
(4) Raportul BIPM pe 2007 - Évolution des besoins dans le domaine de la métrologie pour le commerce, l’industrie et la société et le rôle du BIPM („Evoluția necesităților în domeniul metrologiei, în relație cu comerțul, industria și societatea, precum și rolul BIPM”), Paris, 2008.
(5) Proiectul IMERA include 20 de parteneri din 14 țări, pe lângă proiectul IRMM al CCC-CE.
(6) La proiectul iMERA Plus participă 45 de parteneri din 20 de țări, pe lângă CE.
(7) Activitățile CCC în domeniul metrologie pot fi rezumate după cum urmează: „Susținerea competitivității, transparenței pieței interne și schimburilor se va face prin elaborarea și diseminarea unor referințe recunoscute la nivel internațional, precum și prin promovarea unui sistem european comun de măsurare”.
(8) A se vedea raportul din 2006 al Consiliului pentru Știință și Tehnologie Națională din Statele Unite (US National Science and Technology Council) intitulat Instrumentation and metrology in nanotechnology, precum și raportul pe 2007 al BIPM.
(9) European-Developing Countries Clinical Trials Program (Parteneriatul dintre țările europene și cele în curs de dezvoltare privind studiile clinice).
(10) A se vedea de exemplu tehnica microarray sau spectrometria de masă avansată.
(11) Eurachem este o rețea de organizații europene care are ca obiectiv punerea la punct a unui sistem de trasabilitate internațională pentru măsurătorile din sectorul chimiei și promovarea unor practici de bună calitate. Eurachem Europa numără 35 de state membre.
(12) În temeiul articolului 169 din Tratat.
(13) IRMM: Institute for Reference Materials and Measurements (Institutul pentru materiale de referință și măsurători) - CCC – Comisia Europeană.
(14) A se vedea EURAMET – E.V. Byelaws, 11.1.2007, articolul 14 alineatul (5).
(15) WELMEC: Western European Legal Metrology Cooperation.
(16) A se vedea EURAMET – E.V. Byelaws, 11.1.2007, Rules and procedures (reguli și proceduri), partea B, punctul III.