27.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/25

1.1

CESE ar dori ca următoarele măsuri să se regăsească printre prioritățile Comisiei privind piața unică.

1.1.1

Pentru a depăși obstacolele rămase, realizarea deplină a pieței unice necesită atingerea unui echilibru între dinamica economică, dimensiunea socială și dezvoltarea durabilă. Va fi posibilă realizarea deplină a pieței unice doar dacă toți cetățenii, angajatorii, angajații, consumatorii etc., o percep ca fiind în interesul propriu. Ar trebui să existe cât mai mulți beneficiari posibili ai pieței unice, cu măsuri compensatorii pentru cei care nu pot beneficia de aceasta. Scepticismul public față de Europa poate fi depășit doar dacă politicile se referă la preocupările presante ale cetățenilor. Numai comunicarea nu este suficientă.

1.1.2

Pentru a face față provocărilor globalizării — a face față concurenței globale, a asigura creșterea economică și ocuparea forței de muncă, a crea infrastructura necesară, a depăși efectul schimbărilor climatice, a asigura furnizarea de energie, a reacționa la influența tot mai mare a piețelor financiare asupra economiei în ansamblu — și a profita de posibilitățile rezultate, trebuie utilizată la capacitate maximă piața unică. Măsurile de promovare a liberalizării și concurenței trebuie să fie însoțite de o politică macroeconomică orientată spre ocuparea forței de muncă și creștere, precum și de măsuri pentru crearea unei societăți bazate pe cunoaștere, obiectivul global al Uniunii Europene fiind în continuare îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale popoarelor sale (obiectiv stabilit în preambulul la Tratatul de la Roma și reluat în toate textele ulterioare). Acest lucru va contribui semnificativ la realizarea deplină a pieței unice.

1.1.3

Europa trebuie să investească mai mult în educație, formare și cercetare, atât la nivel național, cât și la nivel european. Pentru Europa, investițiile în educație, formare și cercetare reprezintă o necesitate, nu un lux. În consecință, devine o prioritate realizarea spațiului european de cercetare și a învățării continue.

1.1.4

Credibilitatea politicii de cercetare a UE a fost serios erodată de întârzierile repetate de introducere a brevetului comunitar. Având în vedere faptul că nu a fost posibilă ajungerea la un acord într-un termen rezonabil cu privire la formularea acestui instrument, care este de o importanță vitală pentru economia bazată pe cunoaștere pe care UE o urmărește cu tenacitate, ar trebui să ne întrebăm cu toată seriozitate dacă este indicat să aplicăm acest instrument de la început tuturor statelor membre UE, în cazul în care continuă să fie imposibilă ajungerea la un acord unanim (1).

1.1.5

În plus față de chestiunea importantă a brevetelor și de cea conexă a proprietății intelectuale, CESE consideră că problema informațiilor economice ar trebuie și ea abordată la nivelul UE. În acest context, CESE își pune întrebarea dacă nu ar trebui efectuate demersuri pentru întărirea rolului și creșterea vizibilității Agenției Europene de Securitate a Rețelelor și Informației (ENISA (2)) în fața operatorilor economici, pentru a contribui la menținerea competitivității întreprinderilor UE și la prevenirea „interceptării “datelor confidențiale privind procesele de producție, cercetarea și procesele de inovare de către competitorii din afara UE.

1.1.6

În contextul relațiilor transatlantice, Comisia și Consiliul ar trebui să le ceară mai ferm Statelor Unite să respecte principiul nediscriminării. Astfel, acestea ar trebui să solicite abolirea Comitetului pentru Investițiile Străine în SUA (CFIUS), înființat cu peste 30 de ani în urmă pentru a examina, și dacă este cazul, a interzice participările străine în companiile americane pe baza unui criteriu unic — și nedefinit — de „securitate naționala“. De asemenea, litigiile comerciale dintre companii străine și companii americane sunt judecate părtinitor, în favoarea celor din urmă.

1.1.6.1

Dacă se dovedește imposibil să se asigure nediscriminarea în fuziuni și achiziții și în practicile comerciale, Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare posibilitatea de a aduce aceste chestiuni în fața sistemului de reglementare a diferendelor al OMC sau să înființeze mecanisme similare cu CFIUS. Aceste principii trebuie să se aplice și relațiilor cu ceilalți parteneri ai UE.

1.1.7

Abordarea bazată pe o reglementare mai bună poate să simplifice condițiile de afaceri și să creeze o transparență mai mare pentru cetățeni și consumatori. Cu toate acestea, un număr mai redus de reglementări nu are neapărat ca rezultat un cadru de reglementare mai adecvat. CESE se declară, de asemenea, în favoarea utilizării instrumentelor juridice în domenii importante, cum ar fi cele reglementate de legislația minimă privitoare la sănătate și siguranță, în care elaborarea unei legislații naționale este neadecvată.

1.1.8

Acordurile colective între partenerii sociali, care reprezintă o parte esențială a proceselor politice decizionale din multe state membre, pot și ele contribui la elaborarea politicilor și la o mai bună acceptare a măsurilor la nivel european. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple, ambele parți trebuie să dorească să se implice în dialogul social.

1.1.9

Atât Comisia Europeană, cât și statele membre au promis că vor reduce povara administrativă a societăților comerciale cu 25 % până în 2012. Cu toate acestea, CESE este îngrijorat de faptul că această promisiune este mult prea vastă și trebuie ajustată. Dacă nu se adoptă o variantă mai echilibrată, eșecul în îndeplinirea acestei promisiuni va submina și mai mult credibilitatea Comisiei și a statelor membre.

1.1.10

Punerea în aplicare a normelor are rolul de a crea, acolo unde este posibil, un cadru juridic mai clar și de a constitui un factor de coerență.

1.1.11

Piața unică are la bază recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și a diplomelor, cum ar fi cele ale moașelor, avocaților etc., care, în pofida existenței directivelor europene, nu au posibilitatea de a profita de acestea.

1.1.12

CESE reamintește faptul că o armonizare ascendentă între cele 27 de țări, oricât de dificilă ar fi, reprezintă un element important al pieței unice.

1.1.13

Partenerii sociali trebuie să fie consultați în toate etapele procesului, pentru a se asigura obținerea gradului dorit de simplificare administrativă și o mai bună reglementare într-o perioadă de timp rezonabilă. Este important să se obțină rezultate tangibile în această direcție pentru ca Uniunea să nu-și piardă și mai mult credibilitatea în ochii cetățenilor săi.

1.1.14

CESE ar dori să constate un progres mai rapid în direcția ameliorării pieței unice a serviciilor. Altminteri, piața internă nu poate fi considerată completă. Comitetul salută amendamentele aduse de Parlamentul European directivei privind serviciile, care sunt în mare parte conforme cu propunerile Comitetului. Unele puncte încă mai trebuie să fie clarificate și îmbunătățite, de exemplu în domeniul serviciilor de interes general. În condițiile în care Parlamentul European a adoptat directiva privind serviciile, întreprinderile speră să obțină avantaje de pe urma libertății de stabilire a întreprinderilor și să poată oferi servicii transfrontaliere.

1.1.15

În domeniul serviciilor financiare (3), CESE a solicitat o consolidare rapidă și care să evite, în același timp, supra-legiferarea; cu toate acestea, CESE a subliniat totodată că acest lucru trebuie să aibă loc în spiritul Strategiei Lisabona, având în vedere și elementele specifice ale modelului social european. Acest lucru este valabil și pentru prestarea de servicii transfrontaliere (de exemplu, tranzacționarea acțiunilor și portabilitatea drepturilor de pensii suplimentare) și de servicii financiare de bază, cum ar fi furnizarea accesului universal la un cont bancar. Având în vedere influența tot mai mare exercitată de tranzacțiile financiare asupra economiei și a inovațiilor dinamice și creative în domeniu (cum ar fi fondurile speculative și fondurile de investiții cu capital privat), reglementarea sectorului trebuie să ia în considerare riscurile sistemice și consecințele pentru economia reală, stabilind în același timp condiții pentru prevenirea apariției unor efecte contraproductive. CESE dorește să solicite Comisiei să prezinte, cât mai curând posibil, proiectul dispozițiilor legislative menite să accelereze ritmul informațiilor furnizate de către investitorii instituționali privind politicile lor de investiții și votare. Prezentarea unui asemenea proiect de legislație ar fi conformă cu planul de acțiune al Comisiei privind modernizarea Legii societăților comerciale și guvernanței corporative.

1.1.16

Măsurile de politici fiscale — în măsura în care ar putea fi adoptate la nivel european — trebuie, în continuare, să contribuie la realizarea deplină a pieței unice, ținând seama de echilibrul dintre dinamica economică, dimensiunea socială și dezvoltarea durabilă menționate mai sus. Acestea includ totodată armonizarea bazei de impozitare pentru societățile comerciale și evitarea dublei impuneri. Dubla impunere nu își are locul pe piața unică.

1.1.17

CESE solicită, de asemenea, Comisiei să examineze restricțiile asupra pieței unice menținute de statele membre, organele publice sau grupurile profesionale (4).

1.1.18

Problema principală constă în faptul că proiectarea produselor de asigurări, de exemplu, este influențată puternic de aspectele juridice și fiscale locale. Acesta este cazul asigurării obligatorii, dar și al altor produse esențiale de asigurări, de exemplu prin soluționarea divergentă a unor probleme, cum ar fi includerea asigurării împotriva catastrofelor naturale în asigurarea locuinței contra incendiilor sau a asigurării împotriva actelor teroriste într-un produs de asigurare obișnuit.

1.1.19

Unul dintre impedimentele în calea realizării depline a pieței unice este menținerea unor restricții semnificative în privința liberei circulații a lucrătorilor. CESE solicită statelor membre care nu permit libera circulație să elimine obstacolele din calea mobilității lucrătorilor. Libera circulație a persoanelor este unul din elementele fundamentale ale pieței unice, mobilitatea reprezentând de asemenea o atracție pentru lucrători.

1.1.20

IMM-urile nu par să profite de piața unică atât cât ar putea. Existența unor bariere semnificative în calea comerțului cu servicii în cadrul UE face ca acesta să reprezinte doar 20 % din numărul total al tranzacțiilor comerciale din Europa. Directiva privind serviciile ar trebui să mărească semnificativ posibilitățile de afaceri și numărul de locuri de muncă, în special prin intermediul mecanismului de monitorizare propus și prin utilizarea ghișeelor unice de contact destinate prestatorilor străini de servicii.

1.1.21

Transparența și deschiderea privind achizițiile publice sunt vitale pentru funcționarea pieței interne. Ca urmare a pachetului legislativ privind achizițiile publice adoptat în 2004, este foarte important ca prezenta revizuire a așa-numitelor directive „privind căile de atac “să fie efectuată prompt. Nu trebuie să se permită ca propunerile de reformă făcute de Comisie să se dilueze, în special când este vorba despre un termen suspensiv suficient de lung între decizia de acordare și semnarea unui contract și despre o posibilă consecință ca un contract să nu mai producă efecte în cazul în care nu sunt respectate anumite criterii de publicitate.

1.1.22

Deschiderea sectorului achizițiilor publice face obiectul unor consultări intense între părțile interesate din sectorul public și privat, între care există diferențe mari de opinii în ceea ce privește abordarea care trebuie adoptată. La deschiderea sectorului achizițiilor publice, trebuie să se ia în considerare aspectele importante, cum ar fi ocuparea forței de muncă și, aspectele sociale sau de mediu, care au o importanță egala în acest proces.

1.1.23

Rețeaua de reglementare a diferendelor SOLVIT funcționează satisfăcător și ar putea, în mod ideal, să contribuie la depășirea barierelor juridice (deseori pe motivul unei aplicări greșite datorate fie unei lipse de informații, fie unei formări insuficiente a funcționarilor, fie protecționismului), dar cu siguranța necesită mai multe resurse și personal în capitalele europene. Ar trebui să se conducă o campanie structurată de publicitate pentru a informa IMM-urile în legătura cu existența și resursele oferite de acest mecanism.

1.1.24

CESE a publicat un catalog detaliat de obstacole în calea pieței unice (5) pentru a facilita o înțelegere realistă a dificultăților de reglementare, care încă mai amenință realizarea deplină a pieței interne europene. Acestea nu sunt întotdeauna obstacole guvernamentale.

1.1.25

Ca urmare a Acordului interinstituțional din 2003, CESE, în colaborare cu Comisia Europeană, este pe cale să creeze o bază de date (PRISM II) cu rolul de a prezenta inițiativele de coreglementare și autoreglementare ale UE (6). CESE și mai ales membrii Observatorului Pieței Unice (OPU) reprezintă o resursă pe care Comisia și Statele membre sunt invitate să o utilizeze. OPU, în special, efectuează audieri publice în fiecare an în diverse state membre, punând accent mai ales pe probleme legate de locurile de muncă din noile state membre.

1.1.26

Având în vedere experiența pe care o posedă și reprezentativitatea sa, CESE consideră ca ar putea juca un rol în elaborarea analizelor de impact pe care Comisia intenționează să le introducă în mod sistematic. Este vital ca proiectele legislative să reflecte o pluralitate de puncte de vedere și să fie cât mai riguros și mai obiectiv fondate. Transmiterea prioritară a analizelor de impact către CESE și posibilitatea acestuia de a face comentarii cu privire la aceste analize înainte de transmiterea acestora către instituțiile europene ar permite, în spiritul Parteneriatului pentru reînnoire europeană, asigurarea unui grad mult mai mare de aprobare a inițiativelor legislative ale UE (7).

1.1.27

În concluzie, promovarea avantajelor pieței unice pentru consumatori și îndemnul ca ei să profite de aceasta trebuie considerate prioritare pentru realizarea deplină a pieței interne.

2.1

Acest aviz este emis ca urmare a unei cereri privind elaborarea unui aviz exploratoriu din partea comisarului Wallström, vicepreședinte al Comisiei Europene, adresată Comitetului Economic și Social European la 5 octombrie 2006.

2.2

Comitetului i s-a solicitat să reflecteze asupra priorităților stabilite de Comisia Europeană și să contribuie astfel la raportul care trebuie prezentat la summit-ul Consiliului din primăvara anului 2007 și, în ultima instanța, la raportul final.

2.3

Date fiind limitările de timp cărora a trebuit să li se supună Comitetul, acesta a hotărât să se concentreze asupra câtorva mesaje cheie și să identifice câteva domenii fundamentale în care, din perspectiva Comitetului, este de dorit un progres suplimentar.

3.1

Logica inițială a pieței unice a fost aceea de a înlocui diverse seturi de reglementări naționale cu un singur set de reglementări valabile pretutindeni în UE și, astfel, de a crea condiții de piață echitabile care să permită economiei UE să-și dezvolte întregul potențial. În realitate, reglementările CE sunt deseori percepute mai mult ca adăugiri decât ca înlocuiri ale reglementarilor naționale.

3.2

Un factor care a crescut în importanță este „globalizarea“, care este atât o provocare, cât și o șansă. Însă acestei provocări nu i se poate răspunde pe măsură decât dacă se exploatează întregul potențial al pieței unice.

3.3

În acest context, CESE susține intenția Comisiei Europene de a elabora un nou program politic bazat pe un parteneriat nou, în cadrul căruia instituțiile să lucreze mai eficient împreună. Ca parte a acestui program comun, autoritățile naționale, regionale și locale trebuie să-și asume responsabilitatea pentru obținerea de rezultate și apropierea Europei de cetățeni.

3.4

Trebuie respinsă ideea că mai multă legislație înseamnă „mai multă Europă“. Reprezintă aceasta oare cea mai eficientă metodă de a atinge scopul dorit? Trebuie să se acorde importanța promovării alternativelor la legislație, cum ar fi bunele practici în cadrul inițiativelor de coreglementare și autoreglementare sau acordurile colective, precum și să se încurajeze utilizarea acestor practici pe scară tot mai largă, fără a se pierde din vedere dialogul social — a cărui promovare tratatul o solicită Comisiei — în vederea încheierii acordurilor colective.

3.5

Cu toate acestea, utilizarea eficientă, precum și calitatea analizelor de impact, a evaluărilor și a consultărilor publice trebuie să fie mai bine garantate în procesele legislative și politice (A avut proiectul de legislație efectul dorit? Dacă nu, de ce?). În acest sens, Comitetul va elabora, de asemenea, un aviz exploratoriu privind „Standardele de calitate pentru conținutul, procedurile și metodele analizelor de impact social din punctul de vedere al partenerilor sociali și al altor actori ai societății civile“.

3.6

Piața unică a avut succes în unele domenii care afectează un număr mare de consumatori (de exemplu, siguranța produselor sau garanțiile la vânzare), în timp ce, în alte domenii, progresul s-a materializat foarte lent sau este încă inexistent pentru utilizatorii finali (de exemplu, serviciile financiare sau brevetul comunitar).

3.7

Crearea de locuri de muncă și mobilitatea lucrătorilor sunt câteva obiective-cheie ale pieței unice și este nevoie de programe educaționale și de formare care să fie orientate mai mult către pregătirea „economiei bazate pe cunoaștere“. Cu toate acestea, constituirea în sine a pieței unice nu va rezolva aceste probleme ale pieței europene a forței de muncă: vor fi necesare și măsuri active suplimentare.

3.8

Propunerile legislative trebuie elaborate în așa fel încât să fie ușor de înțeles de potențialii utilizatori finali, nu doar de autoritățile legislative. Aceeași logică trebuie aplicată și în cazul reglementărilor.

3.9

O prioritate mai mare trebuie acordată îmbunătățirii legislației. CESE a abordat acest aspect în diferite avize (8). Există un număr mare de dovezi provenite atât din propriile consultări ale CESE, cât și de la statele membre că deseori directivele sunt făcute să pară și mai împovărătoare de către administrațiile naționale atunci când sunt puse în aplicare ca legi naționale (de exemplu, practica supra-legiferării). Aceasta afectează mai mult IMM-urile decât marile companii. Proprietarii de IMM-uri trebuie deseori să se ocupe de toate sarcinile pe care organizațiile mari le pot delega specialiștilor.

3.10

O premisă obligatorie pentru ca piața unică să ia ființă este o mai bună punere în aplicare și susținere a acesteia. Avizul CESE privind practicile și legăturile administrative naționale și UE (9) atrage atenția asupra deficiențelor existente în prezent:

3.11

Mai buna elaborare și punere în aplicare oferă garanții împotriva fragmentării pieței unice.

3.12

Există o evidentă lipsă de coerență în cadrul administrațiilor naționale, în timp ce eficiența Uniunii Europene este amenințată de statele membre care nu respectă propriile decizii. În unele state membre există prea puține politici de comunicare și de informare pe tema pieței unice, inclusiv cu privire la cazurile reușite de la nivel național. Guvernele, parlamentele naționale sau mass-media nu consideră că au o obligație morală de a-și juca rolul în acest sens. Partenerii sociali, precum și societatea civilă trebuie să se implice mai mult pentru ca cetățenii Europei să simtă efectiv că sunt parte integrantă a evoluțiilor din cadrul UE, inclusiv a proiectului Constituției europene, suspendat în prezent. Cu toate acestea, nu trebuie ca întreaga atenție să se concentreze doar asupra problemelor de comunicare. Primul pas în recâștigarea încrederii cetățenilor UE trebuie să rămână găsirea unei soluții la problemele urgente ale Uniunii.