EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32019R1131

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1131 al Comisiei din 2 iulie 2019 de instituire a unui instrument vamal pentru punerea în aplicare a articolului 14a din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și a articolului 24a din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului

C/2019/4891

JO L 179, 3.7.2019, p. 12–19 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2019/1131/oj

3.7.2019   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 179/12


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2019/1131 AL COMISIEI

din 2 iulie 2019

de instituire a unui instrument vamal pentru punerea în aplicare a articolului 14a din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului și a articolului 24a din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1), în special articolul 14a alineatul (1),

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1037 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (2), în special articolul 24a alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2016/1036 și Regulamentul (UE) 2016/1037 permit aplicarea și colectarea taxelor antidumping și/sau compensatorii impuse asupra anumitor mărfuri din platoul continental al unui stat membru sau din zona economică exclusivă declarată de un stat membru în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (3).

(2)

În cazul în care produsul în cauză este adus de pe teritoriul vamal al Uniunii pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru al Uniunii, Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) impune să se folosească o declarație de reexport, o notificare de reexport sau o declarație sumară de ieșire pentru a declara produsul respectiv înainte de plecare. Pentru a garanta că autoritățile vamale dispun de informațiile necesare pentru a stabili dacă se impune plata unei taxe antidumping și/sau compensatorii sau pentru a-și îndeplini obligațiile de înregistrare și de raportare prevăzute la articolul 14 alineatele (5), (5a) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1036 și la articolul 24 alineatele (5), (5a) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1037, destinatarul ar trebui să aibă obligația de a depune o declarație de primire la autoritatea vamală competentă din statul membru în care a fost acceptată declarația de reexport sau în care a fost înregistrată notificarea de reexport sau declarația sumară de ieșire, în termen de 30 de zile de la primirea produsului în cauză pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe un platou continental sau într-o zonă economică exclusivă.

(3)

Dacă produsul în cauză este adus direct din afara teritoriului vamal al Uniunii pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru al Uniunii, nu este posibilă utilizarea instrumentelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Pentru a garanta că autoritățile vamale dispun de informațiile necesare pentru a stabili dacă se impune plata unei taxe antidumping și/sau compensatorii sau pentru a permite îndeplinirea obligațiilor de înregistrare și de raportare prevăzute la articolul 14 alineatele (5), (5a) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1036 și la articolul 24 alineatele (5), (5a) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1037, produsul în cauză ar trebui să fie declarat prin intermediul unei declarații de primire depusă de destinatar în termen de 30 de zile de la primirea produsului în cauză pe o insulă artificială, o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe un platou continental sau într-o zonă economică exclusivă. Având în vedere că statul membru de care aparține platoul continental sau zona economică exclusivă este cel mai potrivit pentru a efectua controale, declarația ar trebui să fie depusă la autoritatea vamală competentă din statul membru respectiv.

(4)

Pentru a simplifica controalele care trebuie efectuate de către autoritățile vamale în temeiul prezentului regulament, noțiunea de debitor ar trebui, în general, să fie limitată la deținătorii de licențe care permit operațiunile comerciale în platoul continental și în zona economică exclusivă a statelor membre care primesc produsele în cauză pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură din platoul continental respectiv sau din zona economică exclusivă respectivă, indiferent de locul de proveniență a produsului în cauză. Cu toate acestea, în anumite situații, pot fi, de asemenea, debitori și alte persoane decât deținătorii de licențe.

(5)

În ceea ce privește cazurile în care produsul în cauză este plasat sub regimul de perfecționare activă înainte de a fi livrat pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru al Uniunii, este necesară o reglementare specială pentru a evita o eventuală eludare a taxei antidumping și/sau compensatorii.

(6)

Pentru a permite funcționarea eficace a cadrului prevăzut în prezentul regulament, ar trebui să se aplice procedurile relevante prevăzute deja în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 în ceea ce privește calcularea, notificarea, recuperarea, rambursarea, remiterea și stingerea datoriei vamale și constituirea unei garanții, în măsura în care acestea sunt relevante în temeiul prezentului regulament.

(7)

Întrucât dispozițiile privind controlul vamal prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 952/2013 nu se aplică în afara teritoriului vamal al Uniunii, este necesar să se stabilească norme specifice în ceea ce privește controalele vamale în prezentul regulament.

(8)

Pentru ca autoritățile vamale să dispună de suficient timp să se pregătească pentru prelucrarea declarațiilor de primire, aplicarea dispozițiilor prezentului regulament ar trebui amânată.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 și la articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1037,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește condițiile de percepere a taxei antidumping și/sau compensatorii asupra produselor aduse pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru, precum și procedurile referitoare la notificarea și declararea produselor respective și plata taxei în cauză, în cazul în care produsele respective fac obiectul:

(a)

unui aviz de deschidere a unei anchete antidumping sau antisubvenție;

(b)

unui regulament de punere în aplicare al Comisiei prin care importurile sunt supuse înregistrării;

(c)

unui regulament de punere în aplicare al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping sau compensatorii provizorii sau definitive.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„autorități vamale” înseamnă administrațiile vamale ale statelor membre responsabile cu aplicarea prezentului regulament și a legislației vamale definite la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

2.

„platoul continental” înseamnă platoul continental definit în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării;

3.

„zonă economică exclusivă” înseamnă zona economică exclusivă definită în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării și care a fost declarată zonă economică exclusivă de către un stat membru în temeiul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării;

4.

„produsul în cauză” înseamnă mărfurile care fac obiectul unuia dintre următoarele acte:

(a)

unui aviz de deschidere a unei anchete antidumping sau antisubvenții;

(b)

unui regulament de punere în aplicare al Comisiei prin care importurile sunt supuse înregistrării;

(c)

unui regulament de punere în aplicare al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping sau compensatorii provizorii sau definitive;

5.

„declarație de primire” înseamnă actul prin care destinatarul indică, sub forma și în modalitatea prevăzute, primirea produselor respective pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru al Uniunii, care conține elemente de date necesare pentru colectarea valorii taxei antidumping și/sau compensatorii de plătit sau pentru raportarea și/sau înregistrarea în conformitate cu un act menționat la articolul 1 litera (a) sau (b);

6.

„datorie” înseamnă obligația unei persoane de a plăti valoarea taxei antidumping și/sau compensatorii care se aplică produsului în cauză;

7.

„destinatar” înseamnă persoana care deține o licență sau o autorizație pentru desfășurarea de activități comerciale pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru și care primește sau a stabilit să primească produsul în cauză pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental respectiv sau în zona economică exclusivă respectivă;

8.

„debitor” înseamnă orice persoană obligată la plata unei datorii.

Articolul 3

Depunerea unei declarații de primire

(1)   Primirea produsului în cauză pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe oricare altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru este declarată de către destinatar prin intermediul unei declarații de primire.

(2)   Declarația de primire se depune fără întârziere și cel târziu în termen de 30 de zile de la primirea produsului în cauză la următoarele autorități vamale, prin utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor:

(a)

în cazul în care produsul în cauză este adus de pe teritoriul vamal al Uniunii, declarația se depune la autoritatea vamală a statului membru în care este acceptată declarația de reexport sau în care este înregistrată notificarea de reexport sau declarația sumară de ieșire;

(b)

în cazul în care produsul în cauză nu este adus de pe teritoriul vamal al Uniunii, declarația se depune la autoritatea vamală a statului membru de care aparține platoul continental sau zona economică exclusivă.

(3)   Declarația de primire conține elementele de date prevăzute în partea I a anexei și este însoțită de documentele justificative ale respectivelor elemente de date.

(4)   Autoritatea vamală poate permite ca declarația de primire să fie depusă prin alte mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor. În acest caz, destinatarul depune formularul pe suport de hârtie prevăzut în partea II a anexei, în original și în copie, împreună cu documentele justificative ale elementelor de date furnizate în formular. Originalul este păstrat de autoritatea vamală. Autoritatea vamală returnează copia destinatarului, după ce a înregistrat declarația de primire și a confirmat primirea acesteia.

(5)   Statele membre utilizează informațiile din declarația de primire pentru a-și îndeplini obligațiile de înregistrare în temeiul articolului 14 alineatele (5) și (5a) din Regulamentul (UE) 2016/1036 și al articolului 24 alineatele (5) și (5a) din Regulamentul (UE) 2016/1037, precum și obligațiile lor de raportare către Comisie în temeiul articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Consiliului și al articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/1037 al Consiliului.

Articolul 4

Datorie

(1)   Următoarele elemente dau naștere unei datorii:

(a)

depunerea unei declarații de reexport, a unei notificări de reexport sau a unei declarații sumare de ieșire pentru produsul în cauză, inclusiv pentru un produs prelucrat rezultat din produsul în cauză în cadrul regimului de perfecționare activă menționat în Regulamentul (UE) nr. 952/2013, care urmează să fie adus de pe teritoriul vamal al Uniunii pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru;

(b)

primirea produsului în cauză adus din afara teritoriului vamal al Uniunii pe o insulă artificială, pe o instalație fixă sau plutitoare sau pe orice altă structură aflată pe platoul continental sau în zona economică exclusivă a unui stat membru.

(2)   În cazurile menționate la alineatul (1) litera (a), datoria ia naștere în momentul acceptării declarației de reexport sau la momentul înregistrării notificării de reexport sau a declarației sumare de ieșire.

În cazurile menționate la alineatul (1) litera (b), datoria ia naștere la momentul primirii produselor în cauză.

(3)   Debitorul este destinatarul.

În cazul în care declarația de reexport, notificarea de reexport, declarația sumară de ieșire menționate la alineatul (1) litera (a) sau declarația de primire menționată la alineatul (4) sunt întocmite pe baza unor informații potrivit cărora nu se colectează o parte din sau întreaga taxă antidumping și/sau taxă compensatorie, persoana care a furnizat informațiile necesare pentru întocmirea declarației sau a notificării și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod rezonabil că informațiile respective sunt false este, de asemenea, debitor.

În cazul în care mai multe persoane sunt responsabile pentru plata valorii taxei antidumping și/sau compensatorii corespunzătoare unei datorii, acestea răspund în mod solidar pentru plata sumei respective.

(4)   Destinatarul depune o declarație de primire, fără întârziere și în termen de cel mult 30 de zile de la primirea produsului în cauză. Se aplică articolul 3 alineatele (2), (3) și (4).

(5)   În scopul aplicării alineatului (1) litera (a), declarația de reexport, notificarea de reexport sau declarația sumară de ieșire furnizează informații cu privire la platoul continental sau zona economică exclusivă a statului membru în care va fi adus produsul în cauză, prin utilizarea codului de referință suplimentar relevant definit la elementul de date 2/3 de la punctul 2 al titlului II din anexa B la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (5).

(6)   O datorie ia naștere în locul în care este depusă declarația de primire sau, în cazul în care aceasta nu a fost depusă în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) sau cu articolul 4 alineatul (4), la locul în care ar fi trebuit să fie depusă.

Articolul 5

Calcularea valorii taxei antidumping și/sau compensatorii

(1)   Valoarea taxei antidumping și/sau compensatorii de plătit se stabilește mutatis mutandis pe baza normelor respective din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 pentru calcularea taxelor de import de plătit care erau aplicabile produsului în cauză la momentul în care a luat naștere datoria aferentă produsului în cauză.

(2)   În cazul în care produsul în cauză a fost plasat sub regimul de perfecționare activă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 952/2013, calcularea datoriei privind produsele prelucrate rezultate din produsul în cauză care sunt reexportate având ca destinație platoul continental sau zona economică exclusivă a unui stat membru se determină pe baza clasificării tarifare, a valorii în vamă, a cantității, a naturii și a originii produsului în cauză plasat sub regimul de perfecționare activă în momentul acceptării declarației vamale privind produsul în cauză.

Articolul 6

Notificarea, recuperarea, plata, rambursarea, remiterea și stingerea datoriei și constituirea unei garanții

În scopul notificării, recuperării, plății, rambursării, remiterii și stingerii unei datorii și al constituirii unei garanții, dispozițiile relevante din capitolele 2, 3 și 4 ale titlului III din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 7

Controalele efectuate de autoritățile vamale

(1)   Autoritățile vamale pot examina produsul în cauză și/sau pot preleva probe în cazul în care pot încă face acest lucru, pot verifica exactitatea și exhaustivitatea informațiilor furnizate în declarația de reexport, notificarea de reexport, declarația sumară de ieșire sau declarația de primire și pot verifica existența, autenticitatea, exactitatea și valabilitatea oricărui document justificativ.

(2)   Autoritățile vamale pot examina conturile debitorului și alte înregistrări privind operațiunile referitoare la produsul în cauză sau la operațiunile comerciale anterioare sau ulterioare care implică produsele respective.

(3)   În cazul în care există dovezi că o persoană nu a respectat una dintre obligațiile prevăzute în prezentul regulament, autoritățile vamale pot examina conturile persoanei respective și alte înregistrări privind operațiunile referitoare la produsul în cauză sau la operațiunile comerciale anterioare sau ulterioare care implică produsele respective.

(4)   Controalele și examinările menționate la alineatele (1), (2) și (3) pot fi efectuate la sediul deținătorului mărfurilor sau al reprezentantului acestuia sau la sediul oricărei alte persoane implicate cu titlu profesional în operațiunile respective, în mod direct sau indirect, sau la sediul oricărei alte persoane care deține documentele și datele respective în scopuri comerciale.

Articolul 8

Păstrarea documentelor și a altor informații, tarife și costuri

Articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică mutatis mutandis în ceea ce privește păstrarea documentelor și a altor informații.

Articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică mutatis mutandis în ceea ce privește tarifele și costurile.

Articolul 9

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică începând cu patru luni de la data publicării.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 iulie 2019.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  JO L 176, 30.6.2016, p. 55.

(3)  JO L 179, 23.6.1998, p. 3.

(4)  Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 343, 29.12.2015, p. 558).


ANEXĂ

DECLARAȚIE DE PRIMIRE

PARTEA I

Elemente de date

Destinatarul depune o declarație de primire, în format electronic, care trebuie să conțină următoarele elemente de date:

1.

Numele, adresa și numărul EORI al destinatarului

2.

Descrierea produsului în cauză declarat, codul mărfii – codul TARIC și codul adițional TARIC (dacă este cazul), masa brută și netă, cantitatea exprimată în unități suplimentare (dacă este cazul), codul țării de origine și/sau, dacă este cazul, codul țării de expediție (1)

3.

Statul membru competent [a se vedea articolul 3 alineatul (2) și articolul 4 alineatul (4)]

4.

Numărul regulamentului (regulamentelor) sau al avizului (avizelor) de deschidere care se aplică prezentei declarații

Măsura aplicabilă:

Statistici antidumping/compensatorii

Aviz de deschidere

Înregistrare

Taxă antidumping provizorie

Taxă compensatorie provizorie

Taxă antidumping definitivă

Taxă compensatorie definitivă

5.

Prețul net franco platou continental sau zonă economică exclusivă.

6.

Calcularea valorii taxei antidumping și/sau compensatorii provizorii și/sau definitive, dacă este cazul

7.

Data de primire a produsului în cauză și, dacă este cazul, MRN

8.

Documente prezentate, certificate și autorizații, referințe suplimentare (se atașează o factură în cazul vânzării produsului în cauză)

9.

Data, numele și semnătura destinatarului

Autoritățile vamale pot permite ca aceste elemente de date să fie furnizate fără utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor. În acest caz, destinatarul utilizează următorul formular pe suport de hârtie, intitulat „Declarație de primire”.

PARTEA II

Formular

Image 1 Textul imaginii Image 2 Textul imaginii

Notă:

Textul care figurează pe copia declarației de primire este următorul:

„Copie

Pentru destinatar”.


(1)  În cazul în care măsurile antidumping sau antisubvenție au fost extinse la produse expediate din altă țară decât țara vizată de măsuri, după o anchetă anticircumvenție.


Top